181 matches
-
7193) Dumitrașco Cantacuzino voievod poruncește: „Așea și noi, socotindu că svânta mănăstire Socola...fiindu aproape de Codru, ca nu cumva să meargă nescare tâlhari să jefuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițele, ce le întărim cu doispredzece oameni poslușnici ca să hie lăcuitori lângă svânta rugă iar de la domniia mea or hi în pace de dajde...Așijderea, și un prisecar ce vor avea, acela să hii în pace de toate angheriile...Si satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra la toate trebele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
restante, adecă poștă șăzătoare, căci atunce răvașul rămâne la poștă până când voi veni ca să-l iau“, îl informează că a trecut „fluviul (apa) Nistru pe un pod umblătoriu“, că a poposit la Lemberg, „târg prea frumos, a căruia populație (numărul lăcuitorilor) poate să se suie la 35 mii de suflete“, că la Viena a vizitat „arsenalul, adecă armăria, unde sânt tot feliul de arme și îmbrăcăminte oștășăști, veche și nouă“ ș.a.m.d. Un condei cam arhaic, s-ar spune, dacă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste locuri, care pustiindu-să de năvala tătarâlor, să mutase... ș-au stremutat și graiul” (p. 271). Explicând evoluțiile latinei către o altă limbă, Costin zice: „care acéstea în limba letinească, adică râmlenească, acum nu încape, ce cură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu ungurescŭ, cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p. 273 urm.). 5. În urma descălecatului, ținuturile în care romanii au locuit în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu acest prilej monede de toate valorile, în sumă de 400-500 florini 81. În urma acestei rezoluții imperiale, șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
valorice, cât, mai ales, pecuniare, fiind favorizați "numai acei feciori care au părinții îndestulați cu avere, ca să le poată purta chiverniseala hranei lor, până ce vor învăța desăvârșit, apoi este slobod să intre și la cele mai mari școale", în detrimentul copiilor "lăcuitorilor celor săraci", pe motivul că prin trimiterea acelora la studii, "în școalele cele mari", părinții ar fi nevoiți să suporte "împuținarea cheverniselii hranei și a țănării lor"126. Într-un context politic postiosefinist, al unei societăți puternic impresionate, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
morală în școală se făcea în continuare prin intermediul acelorași manuale școlare, la a căror elaborare Vasile Balș lucrase în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și cătră alți dregători"127. Oglindind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ia oamenii de la muncile agricole, pentru judecăți; să se reducă la minimum abuzurile. Obligațiile față de stat erau ridicate și insuportabile. Peste 1/3 din recolta obținută de țărani era cedată stăpânilor de pământ și statului. Documentele consemnau „necontenitele jalbe ale lăcuitorilor”. Anual, peste 50.000 de oi (tunse) erau date turcilor, pe bază de firman, pentru „hrana și îndestularea Țarigradului” (de exemplu, în 1775). Primele știri despre existența în Huși a unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și 50 de dughene, pagubele cifrându-se la suma de 1.285.750 lei. Au devenit sinistrate 281 de familii, iar numărul victimelor a fost de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
depășit, fuga de pe moșie a continuat. În septembrie 1847, și locuitorii din satul Pogănești au pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de construcții legate Între ele și era greu de spus câte niveluri avea fiecare clădire. În Sala Prunului, Sala Celor Opt Scene Celebre, Sala Fazanului, și Sala Copiilor Chinezi, pictorul și-a folosit toată arta, lucrând zi și noapte. Meșterul lăcuitor, care detesta până și rostirea cuvântului „praf“, a lăcuit balustrăzile stacojii și pereții negri. Un ceramist născut În China a fost numit maestru În fabricarea țiglelor. Fumul de la cuptorul său de lângă lac se Înălța În văzduh zi și noapte. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de Hotin (prin 1619). Un fiu al său, rămas prin 1627 fără titlu, iscălește un act arătând că era „feciorul” marelui logofăt Ciogolea 616. O familie „de gios, lipsită” - crede Miron Costin că ar fi fost Ciogoleștii, împinși „în fruntea lăcuitorilor țării” de Moise Vodă Movilă, cu care se înrudeau. în toată „strâmtorarea” (presupusă) a lui, Pătrașcu Ciogolea și-a adus, pentru educația copiilor (Sofronia i-a făcut trei băieți, care vor face, toți, carieră dregătorească în Moldova: pe Constantin, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe Buluță), București, 1994. Ediții: Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, București, 1939; Legenda lui Afrodițian Persul, pref. Nicolae Cartojan, București, 1942; Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, introd. edit., Craiova, 1944 (în colaborare cu Nicolae Cartojan); Mihail Kogălniceanu, Scrieri sociale, București, 1947, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1955, Despre literatură, pref. edit., București, 1956, Profesie de credință, pref. Geo Șerban, București, 1962 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
cusător piese încălțăminte 24 decorator panouri 1 designer pagini web 4 director instituție publică 1 director firmă 1 director operații-tranzacții 2 dulgher (exclusiv restaurator) 6 electrician auto 2 electrician întreținere-reparații 6 electrician în construcții 2 femeie de serviciu 1 finisor lăcuitor lemn 2 fochist cazane industriale 1 frezor 7 frizer 3 inginer cercetare calculatoare 1 inginer textile 2 instalator apă-canal 2 instalator încălzire centrală 1 lăcătuș construcții metalice 3 lăcătuș mecanic 7 lăcătuș întreținere reparații 1 macaragiu 5 magaziner 4 mecanic
Agenda2003-46-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281702_a_283031]
-
o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o părere de rău”. Numai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o părere de rău”. Numai că veniturile aduse de aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bietele călugărițe. Până la urmă, mi-am călcat pe suflet și am vorbit: Nu m-ai găsit nepregătit, părinte. Iaca ce spune Nicolae Alexandru Mavrocordat la 1 aprilie 1712 (7220: „Căutat-am și am socotit pentru sfânta mănăstire Socola” unde „sântu... lăcuitoare călugăriță. Și noi văzându-le precum să țin foarte cu greu... am dat și am miluit... și am orânduit să ia din vama cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dacă mai era nevoie - și de hrisovul din 1 ianuarie 1776, prin care Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăște: „La cea dintâi domniia noastră, între alte lucrări... socotit-am... ca să deșchidem... fabrică de scos postajă, pentru cea mai multă ieftinătate a lăcuitorilor țării aceștii... și am dat-o și am afierosit-o mănăstirii Sfântului... Spiridon, cu locul, cu moara și cu toate ergaliile ei”. Trebuie să știe sfinția ta că am cercetat cu mare băgare de seamă „Așezământul” lui Alexandru Ioan Mavrocordat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe zi229; la 18/30 iunie, consulul Gardner revenea într-un alt raport cu detalii despre starea deplorabilă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
acut de letalitate a epidemiei din vara anului 1848, atât la Iași, cât mai ales în restul principatului, unde se afirma că ar fi fost pustiite sate întregi 263. În cursul toamnei, Comitetul sănătății din Iași anunța că "starea sănătății lăcuitorilor din tot cuprinsul Prințipatului este bună și ferită de molipsitoarea boală a holerii"264. Coșmarul a trecut, dar nu fără a fi lăsat urme adânci în principatul răvășit și suferind și de pe urma ocupației militare străine. Și după încetarea epidemiei, cercurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848, comisarul județului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministerului Trebilor din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Gutovski", potrivit adresei nr. 51 a comandantului otoman amintită mai sus și a adresei nr. 5093 a Ministerului din Lăuntru, spre "a să chibzui grabnice măsuri în privința stăpânirii boalei holerii, care se bănuește că ar avea dispoziție a amenința pe lăcuitorii Capitalei; luând apoi în deaproape băgare de seamă și măsurile adoptate de acest comitet sanitar la anul 1848, luna aprilie, pe când acest Prințipat se bîntuea de epidemica această boală, au găsit că toate acele dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 1865], când pre toată ziua eram cu măturile în mâini și cu usturoriul în căciulă, și eram forțați de domnul polițai și de domnii doctori în așa timpuri periculoase, când cadavrurile oamenilor se transportau pe toate ulițele și tăți lăcuitorii orășeni erau închiși în casele lor, numai noi măturătorii eram pe ulițe și căram". Atrage atenția informația că măturătorii purtau sub căciulă căpățâni de usturoi. Se știe că, în medicina populară românească, usturoiului i se atribuie virtuți protectoare, datorită mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]