1,018 matches
-
și mai bogat. Pe cine va găsi deci Dumnezeu deopotrivă cu El, ca să-Și aducă Sieși mireasă de la el? Căci zice proorocul: «Cel ce ține în mâna Lui marginile pământului și pe cei ce locuiesc în el, ca pe niște lăcuste» (Isaia 40, 22). Iar în alt loc: «Dumnezeu cel veșnic, Care a întocmit marginea pământului» (Isaia 40, 28) și «a întemeiat pe nimic stâlpii lui» (Iov 38, 4-6) ... Deci Cel ce este așa, să vedem a cui fiică a luat
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
aminti un pic și de muzee. Spre deosebire de Luvru, care conține la grămadă picturi, statui antice și relicve arheologice, în Londra există două muzee distincte. National Gallery, foarte bine organizat, conține exclusiv picturi. Am mers prin el pe sărite, ca o lăcustă, eu având în mână cartea care prezenta operele, iar Leni, harta muzeului. Dacă le iei la rând, nu-ți ajung două zile, ori noi n-aveam planificate decât două ore. În British Museum găsești adunate comori arheologice din toate țările
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402820305.html [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
o petardă Pe care-o lăsa să ardă Și dădea la alții coate: - Auzi Lino, ce-a zis Veta Că l-a prins iar pe Dumitru Cu nepoata lu' arbitru' Și l-a bătut coana Reta... Știi pe nora lu' Lăcustă Ne dădea la toți de furcă A furat mai ieri o curcă Și-a ascuns-o fă' sub fustă! Iar pe doapa lu' Briceag Cu nasul pe sus ca mâța A prins-o cu fâța, fâța Și cu unul în
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tanti_frosa_.html [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
doar un plop strîns tot în tremurul frunzelor - cîmp fără margini groapa de gunoi - în fiecare baltă din nou tot cerul cu ochii cîrpiți pas de jogging în lesa pekinezului cadența largă-a coasei prin iarba crudă - ulciorul la umbră lăcustele-n lan - cosașii ațipiți în umbra dudului poteci de munte - mireseme, cîte lumini și cîte umbre maci aprinși în grîu - peste rapița-n floare o umbră de nor noapte albă - în zori, cu cireșe la urechi luna mahmură cer acoperit
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/356508_a_357837]
-
telefon întrebarea “m-ați blocat?”, venind ca o prevestire sumbră - pentru unii - a ceea ce au ei în cap, ca nu cumva alții să le-o ia înainte. Că sunt tot felul de orgolii, mari sau mici, născute de pe resturi de lăcuste, ce au făcut aplicând din taste cruste pe pământ.. cu doar copy-paste, sau mă rog le mai pun și ei altfel, precum în rebus.. chiar s-au găsit de unde.. Însă, “superioritatea lor extremă.. că nu mai comentez la ce cote
CULTURA CE APRECIAZĂ BINELE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1419850615.html [Corola-blog/BlogPost/384577_a_385906]
-
GOGOȘI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Desen Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gogosi_george_nicolae_podisor_1329721686.html [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
Anton Holban, Iorgu Iordan, nume de prestigiu care au predat aici. La o asemenea valoare și la un asemenea calibru al profesorilor, nu puteau să nu apară și discipoli pe masura: aici s-au format oameni de litere - prozatorul Ioan Lăcusta, criticul literar Ovid Crohmalniceanu, pictorul Camil Ressu, fiul primarului Constantin Ressu, artiști lirici că Aurel Manolache, Ionel Fernic, interpretul de romanțe Ionel Bajescu-Oarda, academicianul Dimitrie Cuclin, magistratul Corneliu Botez, academicianul și istoricul Mircea Petrescu Dâmbovița, pianistul Valentin Gheorghiu, istoricul Paul
Interviu cu directorul Vasile Ciuchină by http://www.zilesinopti.ro/articole/4032/interviu-cu-directorul-vasile-ciuchina [Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406540742.html [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
Violeta plecă acas’ la ea. Apoi, după alte trei zile, pleca și Bebe pentru a-și susține examenul restanță. În ultima săptămână, Bebe o cam rărise cu întâlnirile, probabil ocupat cu pregătirea restanței. Sub vișinii din fundul grădinii, în bâzâitul lăcustelor dolofane de trai bun, care mișunau prin iarba deasă, cu atenție sporită și migală, citea și-și nota ideile principale ce trebuiau reținute. Cursul era destul de voluminos și-l cam abandonase de când întâmplarea a făcut s-o cunoască pe „Zâna
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494776025.html [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424069026.html [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
suferit de pe urma nebuniei minerești spun doar că au fost luați de acasă și ciomăgiți până aproape să-și dea duhul și că în storiștea de la Piața Universității nu făceau decât să cânte psalmi și să se hrănească cu ambră și lăcuste, nemaiaducându-și nimeni aminte de molotoavele cu care au devastat clădirea roșie de lângă ministerul de interne sau pe cea a poliției capitalei ori de asaltul asupra televiziunii. Nici chiar șeful de atunci al onorabilei instituții, cică libere, urcat pe clădire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/furtuna-dinaintea-linistii/ [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
și mai bogat. Pe cine va găsi deci Dumnezeu deopotrivă cu El, ca să-Și aducă Sieși mireasă de la el? Căci zice proorocul: «Cel ce ține în mâna Lui marginile pământului și pe cei ce locuiesc în el, ca pe niște lăcuste» (Isaia 40, 22). Iar în alt loc: «Dumnezeu cel veșnic, Care a întocmit marginea pământului» (Isaia 40, 28) și «a întemeiat pe nimic stâlpii lui» (Iov 38, 4-6) ... Deci Cel ce este așa, să vedem a cui fiică a luat
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469688130.html [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
însuși, spre ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă, iertând consecvent pe acești monștri ai neamului și lăsîndu-i într-o libertate lipsită de orice control? Ne sunt mâncate rădăcinile de către coropișnițele necombătute, ne sunt ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, ne sunt perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402999753.html [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
-o mai bine, pentru că nimic nu se poate expune mai presus de strălucirea maximă a unei lumini. Raoul și Mirabela s-au întâlnit pentru că în timpul acesta de răscruce a muzicii ușoare, în care urcă din coclauri, pasămite, un stol de lăcuste cântărețe, era nevoie de ei. Nu trebuie să ne oprim ultraconservatori pentru ca să tânjim după muzica deosebit de aleasă, rămânând numai la pasiunea pentru cântecele vechi, pentru că toți marii cântăreți de muzică ușoară nu au tăcut! Pe lângă șlagărele neuitate de altădată ei
RAOUL. PROASPETE ŞI AURORALE ŞLAGĂRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398064234.html [Corola-blog/BlogPost/347856_a_349185]
-
SPRE ORAȘUL CU UN MILION DE FERESTRE''-MARIN IFRIM CÂNTEC într-o comună urbanizata anul trecut unde rata vine din oră în oră șoferii miros a năut mă voi duce astă-seară la hora fâșneț în velura albastră voi invită o lăcusta cu pași de păpădie flambantă la dans pe o frunză lacustra vom trece subtil peste rău spre orașul cu un milion de ferestre de unde se vede lanul de grâu cât sprânceană unei blonde neveste. SĂRBĂTOARE Acum câteva clipe soarele a
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_cu_prieteni_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
din universul nostru tehnologic: atlanții sau lemurienii? Aceasta-i întrebarea! * * * Distinsa doamnă din loja oficială ar mai fi vrut să spună ceva, însă vocea sa a fost definitiv întreruptă. De data aceasta nu mai era vorba de un nor de lăcuste, de furnici, de purici verzi sau de mai știu eu ce nor de anofeli sub formă de insecte-arme, tehnologizate electronic și dirijate de o mini-dronă. Trasă de mână și trântită la pământ de două femei de serviciu, bine antrenate în
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1341220674.html [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
patrusprezece mii de prunci, de doi ani și mai jos, după vremea aflată de la magi. Ioan a crescut în pustie în condițiile cele mai austere: purta o haină aspră de păr, încins cu o curea de piele, se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Viața lui curată, credința lui puternică, propovăduirea lui cu glas de tunet: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu, a făcut ca el să fie considerat nu numai de poporul simplu, ci chiar de farisei
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/7_ianuarie_sf_ioan_botezato_ion_untaru_1389073700.html [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
O, Moarte, unde îți e biruința din urmă? Cu îngerii de mână Poezia întâmpin ... ” Meșteșugul Cuvintelor presupune selecție, asociere, armonizare: „Epistola din Efes întru dezdurerare și alean”, „Calul roșu. Silabele de foc ucid splendoarea. De stricăciune Poezia fuge”, „Primul vai ! Lăcustele nimicitoare sau rostul Poeziei e-n pericol”, „Mihai și Lucifer. Lupta din cer. Lumina se ascunde în ninsoare ... ”, „Seceriș și cules de vie (II). Cosorul minții plinul înzeiește”, „Însemnul rătăcirii în neant. Pe cerul din Balaci e chipul meu ... ”, „A
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
coniței" era pătrunzătore, și îl săgeta drept în inimă, că-l apucă transpuirația imediat. Naie, care abea trecuse de treizeci și cinci de ani și, așa cum arăta, era destul de bine legat: mustăcioară neagră ca pana corbului, ochii verzi (precum aripioarele strălucitoare ale lăcustelor din vița-de-vie) în care se ascundeau dorinți ascunse, se văzu în al noulea cer, fiind convins că „planul” lui să se materializeze mai repede decât prevăzuse Bâzdoagă. "Sfinte, fii bun și nu-i opri mișcarea mâinilor (pe care le simța
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
fost o mare putere economică mai ales până înainte de anii ‘70 când dolarul american avea contra-valoare în aur. De atunci încoace - de când dolarul a devenit doar un petec de hârtie - economia americană a devenit o economie artificială, virtuală, la mâna LĂCUSTELOR MONDIALE (care își spun “evrei”, dar care în realitate din 16 milioane de evrei din întreaga lume, 10% sunt evrei de sânge sefarzi, descriși de Biblie, iar 90% sunt sioniști care au o apariție în istorie destul de stranie) Dar să
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1386622854.html [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
americane este de 100.000 de miliarde de dolari - bani care sunt “împrăștiați” în toată lumea, bani care NU sunt ai guvernului USA, ci sunt “împrumutați cu dobânda de acest guvern (n. n: prin Troica FMI, BM și BCE.) de la “ei”, LĂCUSTELE MONDIALE - și dacă USA intră în recesiune, cu o “gaură” (produsă tot de “ei”) de 10.000 de miliarde de dolari, ce se întâmplă? Cele 4 mari bănci private ale “lor” “printează” 10.000 de miliarde de dolari (produsul intern
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1386622854.html [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
disprețuită de retorii Fanarului”. Coborând mai la vale, să vedem ce ne spune Karl Marx (o descrie pe larg - n.n.) despre ocupația rusească din timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, când 150 de mii de ruși au invadat, mai dihai decât lăcustele, întreg pământul românesc. „Au avut loc excese groaznice, concretizează Marx. Contribuții de tot felul în produse, furaje, vite, corvezi, hoții, omoruri etc. Bărbați și femei au fost înhămați (jug pe care îl purtăm și astăzi - n.n.) la care cu vizitii
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
două lubenițe coapte... ce bine-ar fi să dea și lapte... intră draci-n ei cu toți, uită chiar și de nepoți și o zbughesc cu nasu-n vânt deși-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_pasarica_ta_george_safir_1370855125.html [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
prin lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se face ... Nu e bine, zău, nu-mi place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1345713226.html [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]