617 matches
-
țin puterile, dar mereu cinstit!... Și dacă ții mult la țelul tău din viață, să știi că-l vei dobândi!... Nerun îi mulțumi cu adâncă recunoștință pentru părinteasca îndrumare și porni chiar atunci la drum. N-avea cu el decât lădița cu culorile, câteva pânze și ceva merinde. Se tot gândea să ajungă degrabă la oraș, să-și găsească un acoperiș sub care să doarmă, apoi să poată picta undeva în tihnă tablourile sale. Va urma) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
victime colaterale iubirea cu certitudine îți injectează în ochi morfina revederii îți pierzi hainele / made in turkey/ pierzi ceașca de cafea/ made in china/ pierzi și sufletul / tarabost solitar/ cu mintea plecată la cules de portocale dansând sirtaki după 101 lădițe ce pot cumpăra sentimente în regim de duty free diminețile unui om îndrăgostit au ferestre ovale țipă în ele geometria euclidian nu-ți atârna sufletul la uscat în piața victoriei vei fi dependent de agora /porția ta de arsenic/ impostura
DEPENDENŢĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349967_a_351296]
-
părut...nesfârșit. -Prințesă bălană, sărut mâinile! mă ia direct cu glume și reproș vărul-măcelar, echipat...ca la televizor (halat, cizme, chiar bonetă...albe toate...stopite puțin cu sânge, de la vreun vas buclucaș din spintecarea cărnii. Pachetele cu carne...cresc în lădița mea. Soră-mea (care declarase că nu mai vrea porc în viața ei, de la accidentul cerebral de acum doi ani) se amăgește cu un șoric în colțul gurii. -Spune-i să ți le taie mărunt, că tu n-ai bardă și
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
cu tot.” În ochii mei larg deschiși, viii și morții viețuiesc în deplină înțelegere: pe cei vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nimeni timp deși se citea Eminescu și alți apologeți ai dragostei. În aceste condiții am avut o prietenă cu un an mai mică decât mine. Și făceam împreună .... anatomie pragmatică. Goi goluți, în „căscioara noastră” făcută de laborantul farmaciei din lădițe, ne studiam absolut toate părțile trupești pe bază de „material documentar” reviste sanitare aflate din belșug în casă. Nu tu iubire, nu tu sex, dar în rest totul. Și slavă Domnului eram inocenți. Nici unul dintre noi nu făcuse începutul. Totuși
IUBIREA !? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348047_a_349376]
-
un master în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
avut parte în anii de studii de o educație comsomolistă, dar cu toate acestea este un român înflăcărat și subiectul pe care îl dezvoltă el acum, este demoloarea „moldovenismului primitiv”, care este mărul otrăvit, inventat de ruși și aruncat în lădița cu mere sănătoase, care este poporul credul până la naivitate, ce îi și caracterieză pe moldoveni, fie ei din dreapta ori din stânga Prutului, adica în cazul dat, pe basarabeni. Din naivitate si neștiință, „moldovenismul” este în floare și face jocul lui Voronin
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și-l chema Alioșa. Pe hazeaica
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și-l chema Alioșa. Pe hazeaica
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și-l chema Alioșa. Pe hazeaica
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
De data aceasta venisem cu mașina socrilor, avea număr fără soț- o Dacie 1300- verde, destul de nouă, bine îngrijită. În portbagaj se afla un dulăpior improvizat de socrul meu, unde ținea sticle cu lichid de frâna, antigel, apă distilată, o lădiță cu chei pentru mașină, diverse cârpe, ce mai, era o ordine desăvârșită. Duminică ne-am sculat dis de dimineață să mergem la târg, la vreo treizeci de kilometri față de localitatea părinților mei. Ca să aducem purcelul de la târg, ne-am gândit
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Intinsă și adâncă e marea pe care navighez. Barca e grea și se balansează gata,gata, să se răstoarne... Ca să ajung la mal, am să arunc comorile așezate în lădițe și ferecate cu mii de lacăte, să rămână ... Dacă nu-l voi găsi niciodată am sa mă arunc in valuri și am să mă scufund lângă amintirile care se află în marea sufletului meu. Referință Bibliografică: Pe mare / Elena Spiridon
PE MARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356533_a_357862]
-
invariabil în clipele următoare întâlnirii lor următoarea conversație: „Bună, Sibla!” „Bună, Klesch!” „Mai trăiești, Sibla?” „Mai, Klesch!” Apoi se duceau unul după celălalt, călcând anevoie pe cărăruia pavată cu cărămidă, până sub nucul unde aștepta pregătit taburetul cel verde, cu lădiță și capac. Din lădiță, moșu’ Klesch scotea un prosop alb de in, se descheia la cămașă și își petrecea prosopul pe după gât, iar Sibla i-l fixa la spate cu acul de siguranță, înfipt în țesătură exact acolo unde urma
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
întâlnirii lor următoarea conversație: „Bună, Sibla!” „Bună, Klesch!” „Mai trăiești, Sibla?” „Mai, Klesch!” Apoi se duceau unul după celălalt, călcând anevoie pe cărăruia pavată cu cărămidă, până sub nucul unde aștepta pregătit taburetul cel verde, cu lădiță și capac. Din lădiță, moșu’ Klesch scotea un prosop alb de in, se descheia la cămașă și își petrecea prosopul pe după gât, iar Sibla i-l fixa la spate cu acul de siguranță, înfipt în țesătură exact acolo unde urma să fie folosit. Așezându
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
știe cine lansase aceste concluzii. Dar probabil tocmai cele care au fost și au cunoscut această situație, au transmis aceste explicații, deoarece o persoană din exterior, nu putea cunoaște aceste lucruri atât de intime. Tatăl lui Ly îi trimitea permanent lădițe cu fructe exotice din Africa. Ĩn România, nu se prea găseau în comerț, decât foarte, foarte rar. Chiar Violeta, ca fiică de ministru, făcea destul de greu rost de asemenea delicatese. Așa că Li consideră că, foarte romantic ar fi să-i
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
un master în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
amândoi studioși, primii din clasă, dar asta nu ne scutea de firescul „de ce” al copilăriei. De ce ai părul mai lung? De ce diferă fețele noastre? Oare diferențele se întind și asupra restului corpului? Între alte multe. Laborantul farmaciei ne construise din lădițe o căsuță cu terasă. Avea în spațiul de jos, acoperit, și un simulacru de masă, chiar și un pătuț, cam de păpuși. Acolo ne petreceam clipele libere care au devenit cele mai scumpe amintiri. În căsuța noastră, numai și numai
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
1189 din 03 aprilie 2014. Maru-nalt din curtea mică L-a sădit a mea mămică. Și-acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Când e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în vânt, Trunchiul e-nclinat nițel C-au trecut ani peste el. Primăvară înflorește, Cu flori roz se-mpodobeste, Vara-ncep să pârguiască Fructele,s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
să pârguiască Fructele,s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt din curtea micaL-a sădit a mea mamica.Si-acum este plin cu fructe,Toți copiii să se-nfrupte.Cand ploua, ne-adaposteste,Cănd e-arsita, ne umbresteSi culegem multe mereIn lădițe și-n panere.Are crengi până-n pamantCe se leagănă în vânt,Trunchiul e-nclinat nitelC-au trecut ani peste el.Primavara înflorește,Cu flori roz se-mpodobeste,Vara-ncep să parguiascaFructele,s-ademeneasca... XIV. ...AU CUȚITUL ȘI PÂINEA ! ..., de Sofia
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde pentru celuloză, bușteni pentru gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau cei
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
două decenii intrați în putrefacție, câini vagabonzi, șerpi, șopârle, șobolani și mortăciuni. Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de foc, sunt părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice, mașini de transport masa
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
zilele, dar ele nu-l chinuie atăt de tare. Când trăia Nicușor, se aciuaseră lângă un gard de fabrică părăsită. Loc ferit de curioși, necălcat de nimeni. Adunaseră de pe unde s-a putut o plapumă, o pătură, niște cartoane, niște lădițe și înjghebaseră un culcuș. După ce a murit Nicușor, n-a mai putut sta acolo. Îl vedea întruna... Ba i se părea că-l aude vorbind, ba că geme ca atunci când se-mbolnăvise... Și-i vedea ochii. Ochii ăia holbați, plini
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Tudorița se așezase pe pat și își așeza cu mișcări abia simțite lucrurile; avea aceeași privire dusă, numai ea știa unde. -Doamnă, nu vreți un măr? E din livada mea cu meri și pruni;mai am încă în beci multe lădițe, până vine vremea celorlalte.Știți, păstrează mirosul verii trecute, fiecare clipă are mirosul ei, fiecare anotimp. Clipa asta miroase a moarte, spuse cu tristețe întinzând un măr frumos colorat, jumătate roșu, jumătate galben. -Mulțumesc frumos, o să-l păstrez până voi
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
Este adevărat că fusese îngrămădită În propria casă boierească, Cu toata familia ei, Într-o cameră și o bucătărie, Dar primise de la comuniști Un loc de muncă: În spațiul care va să devină CLF, Centrul de legume și fructe, Făcea lădițe de lemn. Primise un ciocan, Șipci, Cuie, Și o normă zilnică de lădițe. De pe urma acestui loc asigurat de muncă, Își plăteau toate cele, Și familia ei Avea în fiecare zi Mâncare de cartofi pe masă, Iar duminica, Carne și pâine
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]