222 matches
-
i patriei noastre. Ilustrată la nivelul tehnicii actuale, lucrarea nu ar avea decât de câștigat. * De revistă s‐a interesat Barbu Delavrancea, dar și marele 351 învățat Weigand care dorea să se publice în ea și lucruri despre terminologia agriculturii, lăptăriei, a țesutului, ca și Dr. Ion Urban Iarnic de la Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bifidoc; biscuit; biscuite; bovină; budincă; caimac; calm; cană cu lapte; casă; cu cereale; cu cereală; chefir; ciocolată; ciupercă; colac; copii mici; copilași; copilărie; corn; de cuc; culoare; delicatese; dimineața; fin; frigider; fript; fulgi; grăsime; greu; gros; gunoi; gust; iubire; lactat; lăptărie; leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și - mai ales - să deschidă drumul pentru „ridicarea culturală a țărănimii”. Devenind o puternică forță economică (putându-se cumpăra semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
p. 11), școala țărănească fiind considerată „un mijloc”, deși nu unicul. S-au deschis apoi noi școli, în 1934 și 1935, unele cu preocupări speciale (dirijori de coruri sătești, instructori de dansuri populare), s-au înființat baze de aplicație (ca lăptăria țărănească de la Breb) și „o întreagă rețea de cooperative” care au trezit un viu interes pentru mișcarea cooperatistă, s-a inițiat o campanie de construire a clădirilor publice în sate, s-au înființat cooperative de construcție. Profesia de credință a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
construcții să fi fost finalizate. Înmormîntat inițial în capela St. George a castelului Windsor, rămășițele lui au fost ulterior transferate în mausoleul regal de la Frogmore, un parc adiacent cu cel al castelului Windsor. Tot în perimetrul castelului, a înființat o lăptărie și o fermă model, fiind primul (și ultimul dinast) după George III interesat de zootehnie. Se pare că Albert este cel care a lăsat poporului britanic pomul de Crăciun și sărbătorile de Crăciun (pînă la el doar o sărbătoare religioasă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
oră, Farfuridi se ivește mașinal în piață, la tribunal etc. la ore "trecute fix", iar personajele din cele mai cunoscute Momente hoinăresc alandala cu sau în căutarea vreunui amic din berărie în berărie, de la birt la simigerie, de la restaurant la lăptărie, sau de pe strada Pacienții pe Sapienții și "viceversa". Cu o furie crescândă, asemenea lui Cotadi, sau aproape imperceptibil, în limbaj împleticit, Lache, Mache, Sache, Tache, Mitică, Costică etc. repetă mecanic " Uite, vezi, ăsta-i cusurul tău!"(Amici), " Lacuna asta, trebuie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că stai gata să-ți frângi gâtu, să-i tragi o sentență-bombă pă nemurirea sufletului și, chiar nainte să-ți iei biștarii, Îți bagă pă gât gălușca cu tărășenia care, dacă caști bine urechile, nu te mai prind vrodată În lăptăria aia. Da unii cască urechile de-amboulea. Nu-i dă glumă, neamule, cât Îmi mai glisez un completo În cală și dacă nu mă iei cu zoru, o să-ți turui o pătăranie care, dacă nu cazi lat pă spate, e decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bine-mi țineam fleoanca. A deschis muianu și, mă jur pă clopotu dă pă sanvice, s-a făcut că-și ia o vocișoară dă ocarină dân ăle mai ascuțite, care n-o mai auz d-acu, că, uite, stăm la lăptăria dân Boedo. A zis, fără barim cel puțin să mă lase să abordez clipa turfistică: — Lățilungește-ți, mă, sărăcie, faru șucar pân lucarna cenușie și, dincolo d-a doua mână cu mate, n-o să-ți vină greu să bagi farurile Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ora asta borțoasă, cu huidume de nori grei, ie mai bine ca omu care nu ține cu tinerețea să rămâie În țintirim. D-aia l-am primit așa filotim pă Benito Larrea și i-am fredonat să mă viziteze la lăptăria dân colț, să nu-mi deranjez cartoafa, care da cu târnu pân patio, tot mai șucărită. Ne-am zis unu la altu vorbe coapte și alta nimic. Poate că vrunu dân voi Își aduce aminte de Larrea. Când tat’su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
asta, credea c-o să ne Înnecăm cu toții. Eu nu-nțelegeam. Toți băieții pe care i-a cunoscut au fost omorîți unul după altul... Ți-e frig? Helen tremură. — Puțin, dădu ea din cap. Kay se uită În jur. — E o lăptărie pe-aici. Am putea bea o ceașcă de ceai. Ți-ar plăcea? — Da, poate. Ți-ar trebui o prăjitură sau niște chec de ziua ta. Nu crezi? Helen Își Încreți nasul. — Nu cred că doresc așa ceva, pe bune. Orice am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ar trebui o prăjitură sau niște chec de ziua ta. Nu crezi? Helen Își Încreți nasul. — Nu cred că doresc așa ceva, pe bune. Orice am lua, e de proastă calitate. — O, zise Kay, dar trebuie. Credea că știe unde-i lăptăria. O luă pe Helen de braț, o trase mai aproape de ea și o conduse pe o nouă potecă; merseră douăzeci de minute fără s-o găsească. Așa că se Întoarseră la lacul Înghețat și o luară pe altă potecă. — Uite-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau laptele în produse lactate într-o cooperativă în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui nu se împărțeau, ci erau trecute pe rând în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ființă și s-au dezvoltat cooperative de consum; cooperative de producție și muncă; cooperative de arendare; cooperative de transformare a produselor agricole de genul cramelor sociale (apărute în perioada crizei vinicole din 1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În această perioadă apar și primele organisme centrale cum sunt Asociația Industrială Italiană (1865), sau Federația Societăților Cooperatiste Italiene (1886) care în 1893 a luat numele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înalt de instruire a fermierilor și de o bună organizare a acestora în asociații profesionale capabile să înlesnească transpunerea în faptă a inițiativelor locale și regionale. Începând cu anul 1882, care a marcat apariția primei cooperative agricole sub forma unei lăptării sociale, cooperația agricolă daneză a cunoscut o dezvoltare continuă, extinzându-se în domenii cum ar fi: aprovizionarea cu furaje sau fertilizanți, exportul cărnii, creșterea animalelor, comercializarea produselor agricole (a celor zootehnice în special). Apariția și dezvoltarea cooperativelor agricole, în ultimele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative viticole, Cooperative de pescuit, Cooperative de cumpărare de pământ, Cooperative de arendare, Cooperative diverse de producție. Dintre acestea ponderea cea mai mare, adică 55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Sat Total Oraș Sat Total Cooperative de credit 3956 214875 720878 935053 Cooperative de consum 217 217 53473 53473 Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326 23324 Cooperative de lăptărie 7 25 32 1808 2745 4553 Cooperative viticole 14 20 34 1358 3259 4617 Obștii de cumpărare și arendare 17 404 421 1023 21676 22699 Diverse 129 91 120 14935 7225 22160 Total 318 2918 7192 313240 956242 1269472 Sursa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperativele românești în anul 1941 Tipul cooperativei Numărul cooperativelor, din care: cu beneficii cu pierderi fără rezultate Total Credit 2973 727 75 3775 Consum 120 20 5 145 Aprovizionare și desfacere 1282 117 39 1438 Forestiere 128 44 13 185 Lăptării 26 3 29 Viticole 26 2 1 29 Diverse 97 23 12 132 Total 4652 936 145 5733 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut beneficii (excedent) și 16,3% pierderi. Analizând ponderea cooperativelor care au obținut excedent, pe tipuri de cooperative, rezultă următoarea situație: cooperativele viticole și lăptăriile 89,6% cooperativele de aprovizionare și desfacere 89,1% cooperativele de consum 82,7 % cooperativele de credit 78,7%. Evoluția cooperației a cunoscut o nouă schimbare după încheierea celui de-al doilea război mondial și venirea la putere a Partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
secție pentru valorificarea ouălor (lipseau însă cooperativele de colectare specializate); s-a alocat un fond pentru finanțarea pivnițelor cooperatiste astfel s-au înființat 5 cooperative viticole în diferite regiuni ale țării. Mai dificilă s-a dovedit acțiunea de organizare a lăptăriilor cooperatiste. Prin legea din 1929, s-a încercat să se dea o reglementare unitară pentru toate tipurile de cooperative care pot fi înființate în agricultură. Această lege constituie un moment de referință în evoluția cooperației agricole din țara noastră. Legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative de lăptărie, cooperative viticole, obștii de cumpărare și arendare. Unul dintre marile neajunsuri care a afectat negativ dezvoltarea cooperației pînă în 1945 a fost lipsa unei legi corespunzătoare care să reglementeze funcționarea tuturor tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ale metabolismului carbohidraților (diabet) 1086 19.01, 21.04 4.5. Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. -fabricarea produselor din ouă, a albuminei din ouă -fabricarea drojdiei***) de bere -fabricarea alimentelor perisabile-pizza proaspătă (necoaptă) -fabricarea de supe și ciorbe -fabricarea laptelui obținut în afara lăptăriilor și a înlocuitorilor de brânză -fabricarea adaosurilor alimentare și altor produse alimentare****) 1089 19.01, 21.02, 21.04, 21.06 5. Fabricarea băuturilor 110 5.1. Fabricarea berii -fabricarea băuturilor din malț, cum sunt berea, berea neagră -fabricarea berii cu conținut redus de alcool
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
lapte/zi și trebuie să dispună de dotările necesare pentru recepția cantitativă și calitativă a laptelui, filtrarea, răcirea și depozitarea laptelui, igienizarea și depozitarea ustensilelor, precum și pentru transportul laptelui. Fermele cu efective mijlocii sau mari de taurine sunt deservite de lăptării proprii, organizate asemănător centrelor de colectare; ele trebuie amplasate la minimum 50 m față de grajdurile cu animale și la 150 m de platforma de gunoi. 4) Transportul laptelui. Este un factor important în menținerea calității laptelui și se face cu ajutorul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
uz general: de exemplu, farmacii, alimentare sau magazine de îmbrăcăminte. Alte servicii necesare includ restaurante, bănci, saloane de coafură și centre medicale. Multe dintre aceste servicii și facilități auxiliare pot deservi o clientelă predominant rezidentă în zonă. Cele utilizate zilnic - lăptării, cafenele, aprozare etc. - vor fi cele mai numeroase și printre primele care se vor deschide, în timp ce serviciile de ordin mai înalt, ca de exemplu magazinele de bijuterii sau de blănuri vor apărea mai târziu, atunci când clientela va fi mai numeroasă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
care se va lucra într-o altă etapă, de Sala Studio, de alte două săli noi în corpul central, plus una sub spațiul actualei scene a Sălii Mari, la care se va adăuga o sală în aer liber, pe acoperiș. Lăptăria lui Enache se va păstra. Banii există: 27,2 milioane de euro, împrumut de la BERD, gestionat de Ministerul Culturii, parte din impresionanta finanțare de 40 de milioane de euro obținută pentru recondiționarea clădirilor monumente istorice, dar și câteva excepții, printre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]