656 matches
-
faptul că peștele se reproduce. Dr. Parmentier și colegii săi au pus un hidrofon - un microfon subacvatic - într-un bazin cu piranha, în laboratorul lor, și au filmat peștii în timp ce interacționau. Ei au înregistrat trei sunete diferite: primul era un lătrat, utilizat când peștii se "arătau" altor pești - se confruntau față în față, dar nu se băteau.
Peştii care "latră": Piranha comunică prin sunete () [Corola-journal/Journalistic/68662_a_69987]
-
și mîncați"; rău e și Cățelul Pămîntului (numit Țîncul Pămîntului sau Orbetele Pămîntului), trăiește sub pămînt, mai ales în preajma cimitrelor din afara satelor, crucilor și troițelor de hotare sau la răspîntii de drumuri, glasul lui strident și lugubru, un fel de lătrat a pustiu, auzindu-se în noapte pînă în zori, tulburînd somnul oamenilor și odihna veșnică a morților: Cînd noaptea urlă cîinele la casă, e semn că va muri cineva din casă sau cei din casă au să se mute în
Cîine bun, cîine rău by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7824_a_9149]
-
și creștinesc TIMPUL SUFLETULUI orele senectuții mele mai numără încă mai numără câteva clipe feciorelnice cu cât înaintez în vârstă cu atât timpul sufletului meu întinerește când va fi să mor el se va naște cu adevărat IULIE cu aspru lătrat tăinuit la piept printre răgușitele gâtlejuri ale cocoșilor el se furișează prin întunericul nopții în geamurile caselor aruncând la întâmplare bolțile purpurii și de după înrumenita beznă aleargă pofticios de ea el însuși înfierbântându-se de la propriul sânge ardent după care
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
să articuleze cu ultima suflare: "Oroare. Oroare". O altă scenă elocventă este aceea în care găsind un magazin unde să se adăpostească, soția doctorului îndepărtează un grup rătăcit de teritoriul luat în posesie cu un gest similar unui mârâit, unui lătrat agresiv. După mirosul alimentelor pe care le poartă în sacoșe și pe care grație vederii le-a descoperit în subsolul unui magazin, soția doctorului este încolțită de către ceilalți orbi care asemeni unei haite flămânde sunt pe punctul de a o
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
sarcinile dintr-o listă, va primi un tricou inscripționat cu "Cel mai mare campion din toate timpurile". Apoi, înmânează-i lista cu sarcinile: 1) mergi în patru labe și adună cu limba scamele de pe covor. Punctează fiecare scamă cu un lătrat ghiduș; 2) dezbracă-te și unge-te pe tot trupul cu bulion, apoi desenează cu trupul o inimă roșie pe peretele din sufragerie; 3) stai 20 de minute pe o oliță în fața blocului și arată-te disponibil pentru conversație față de
Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61877_a_63202]
-
1885-1946) MOZART ȘI FERESTRAUL La ușă, în patru mâini Se cânta arta lui Mozart Cu ardoarea unui chin de aur Se-ncălzeau un leu, o ciută și-un ghepard. Și tandru rânjindu-și elanul Ferestrăul praf aerian sorbea. Și duiosul lătrat al oțelului cânta Și muzică-n sute de nuanțe izvodea. Albă, ca un răsărit răstit Și-ncă roză - palidă la chip Clătina octavele - și lebedele-nzoririi Își clătinau penetu-n infinit. Și Mozart, împărățit de ferestrău, Peste răni de oțel se revărsa
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
și sforăituri mi-am dat seama repede c-au adormit cu toții. În ce mă privește, ghemuit pe fotoliul monumental, mi-era greu să adorm la cât eram de obosit. În aer plutea liniștea înălțimilor, a culmilor solitare. Doar câte un lătrat de câini astrali tulburând noaptea ori vreo sirenă îndepărtată a unui vapor, ce venea ori părăsea portul, îmi confirmau faptul că mă aflam în Valparaíso. Deodată m-a învăluit o aroma stranie, tulburătoare. Mirosea a munte, a pajiște, a vegetație
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
lăsat și au încercat să intre prin partea cealaltă a casei. Norocul a fost că atât la 2.00 cât și la 4.30 a sunat Alarmă, iar câinii, atât Kara, cât și cei ai vecinilor s-au dezlănțuit cu lătratul, sistemul de alarmă fiind armat în toate zonele unde unde nu erau ai mei în casă. La fel de grav și ciudat este că cei doi văzuți de vecini și descriși că persoane atletice, înalte, imediat ce a pornit prima și a doua
Casa lui Rareș Bogdan, atacată în toiul nopții: "Cineva a vrut să-mi transmită un mesaj" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/66820_a_68145]
-
zise că e cam ciudată venirea lui de unul singur la vânătoare, încălcând una dintre regulile familiei, care întotdeauna apărea în public "în formație completă". Între timp se pierdură cu toții prin desișuri și o vreme nu se mai auziră decât lătrat de câini, strigăte și bătăi din aripi. Apoi bubui o pușcă. Era prima împușcătură din dimineața aceea. Kalina auzi pe cineva pășind greoi în spate. Pașii o urmăreau și ea schimbă direcția. Câteva clipe nu-i mai auzi și se
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
momentele de reverie, îți amintesc de mirosul ierbii sau de cine i-a lovit în ultima vreme. Dog Ster propune zece poeme haiku scrise de câini. 1. ”My bark, sharp and fierce/Trying to protect you from/The FedEx driver” (Lătratul meu, ascuțit și feroce/ Încercând să te protejeze de/Șoferul FedEx); 2. ”For you I'll create/Artistic works of poo, since/You save them in bags” (Pentru tine voi crea/Piese de artă din fecale, din moment ce/Le păstrezi în
Zece poeme haiku scrise de câini by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65073_a_66398]
-
în altă etapă a existenței. Acesta e motivul pentru care filozofii sfîrșeau fără să facă din deces o tragedie, grija lor fiind îndreptată mai curînd spre reîncarnarea viitoare decît spre nenorocirea decesului. E grăitoare reacția lui Pitagora atunci cînd, auzind lătratul unui cîine, recunoaște în el timbrul vocii unui prieten de curînd răposat. În al doilea rînd, felul cum murea un filozof arunca o lumină asupra convingerilor sale. Moartea trebuia să dovedească ceva, fiecare gînditor fiind încredințat că are parte de
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
surd, monologic, clișeizat, dintre Est și Vest nu a cunoscut nicio schimbare în acest răstimp? Trăim noi, cei din Răsărit, în continuare cu iluzia Expressului care este de fapt turația ventilatorului, plus parfum de mimoză pulverizat, la care se adaugă lătratul câinilor, o sonerie de pe telefonul mobil? M.V: In materie de iluzii, ceva, ceva s-a schimbat. Astăzi oamenii pot călători, există o libertate reală, frustrările generației mele nu mai sunt de actualitate. Totuși, unele lucruri mă tulbură: faptul că
Matei Vișniec - „Și eșecurile sunt fructul eforturilor noastre“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6356_a_7681]
-
privi în jur, gâfâind. Creanga aceea era cumva proaspăt ruptă? Stai, strigă Peter, care încă nu ajunsese în luminiș, atunci când ea voia deja să se întoarcă și să-și continue drumul prin desiș. Nu-l așteptă, doar încetini pasul. Auzi lătratul unui câine, de departe, apoi un fluierat, și încă unul. Doar nu era vreun pădurar la vânat acum, duminica! Carne de iepure cu bureți galbeni. Helene se gândi la iepurele fraged pe care îl gătise ea odată, mai demult, pentru
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
Martha într-un vagon de animale, vedea cum picioarele ei goale alunecau peste excremente, cum căuta sprijin, auzea gemetele celor înghesuiți, oftatul omului, tremurul lui, frunzele de stejar și strănutul. Se auzi o împușcătură. Un vânător, strigă Peter și chiui. Lătrat de câini în depărtare, o a doua împușcătură. Stai, mamă! Peter voia să se oprească și să se uite în jur, voia să afle de unde veneau împușcăturile. Dar Helene nu voia să se oprească, mâna lui a scăpat dintr-a
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
cădeau, își schimbau poziția sub cerul de leșie, bărbați cu sape, crucile soldaților care au murit în Franța într-o parcelă unde arbuștii creșteau fără să fie toaletați și ai fi zis că gemeau iar tata pe câmp hăituit de lătratul câinilor și zăpăcind găinile el care nu vorbea cu mama, nici măcar nu o saluta, dormea în odaia de lângă bucătărie învinovățind-o de indiferența fratelui meu care stătea cu mine în casa asta de unde, chiar dacă e totul la fel, aproape totul
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
lumi, căci eram aproape străină de incongruența lor. Parcurgeam cu aceeași naturalețe și străzile late, jalonate de carete în mers și porți mari, și labirintul nebunesc al ulițelor întortocheate din cartierul meu, pline mereu de băltoace, gunoaie, strigătele vânzătorilor și lătratul ascuțit al câinilor flămânzi; pe ulițele acelea, toți erau foarte grăbiți și, când se striga „atenție, vine apa”, se puneau iute la adăpost, ca să nu-i plouă cu stropi de urină. Meșteșugari, mici negustori, funcționari și muncitori cu ziua recent
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
scaunului. Încearcă să-l privească pe Gaetano de la o anumită distanță. Dacă închide ușor ochii, poate să anestezieze corpul acela. Acum, în fiecare zi, face douăzeci de minute de meditație. A căutat tehnicile pe Internet. O ajută mult. Să alunge lătratul insistent al gândurilor. Să șteargă tabla. În dimineața asta s-a concentrat pe merele din bucătărie. A intrat în pulpa lor, în parfumul lor, în semințele din cotor. Apoi, când a tăiat unul felii pentru băieți, a plâns puțin. Dar
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
revarsă zorile cu furcile caudine peste copilul/ uitat într-un sărut/ peste agonia arabescurilor pe marmuri încinse// durerea clatină pînzele crepusculare/ lumina moare arzînd/ fierbe în cenușă/ sîmburii de jar se scutură din fructul mineral// lănci vechi în blazon înnegresc lătratul ogarilor/ departe-n păduri/ la vînătoarea fazanilor de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se succed cu o viteză prin care transpare miracolul vieții
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
mă scriu cu tot trupul,/ în spațiu să las o cicatrice subțire,/ în formă de cruce" (ibidem). Iar dacă nu e cu putință multiplicarea simțurilor, o soluție salutară ar fi comunicarea intersenzorială avansînd pînă la substituție: "dacă acele țipete acele lătraturi,/ sfîșiind carnea nopții/ sînt ale ochilor care încep să zărească prin ceață,/ sînt ale urechilor care încep încetișor să audă/ un ultrasunet insuportabil,/ degetele presimt, mirosul profetizează" (ibidem). Să fie la mijloc un semnal al feminității altminteri cu grijă jugulate
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
răsar și apun, universuri identice se surpă în sine,/ paradisuri, infernuri, locuri de trecere,/ clopote de eter macerează timpanele,/ hohotul deșucheat al bătrînei apocalipse/ ce se repetă etern" (ibidem). Coloana sonoră e cea uzuală a momentului ^60: "acele țipete, acele lătraturi,/ rătăcind prin tăcerile uriașe, pustii" (ibidem). Sau într-un crescendo ce s-ar vrea muzical (,acele țipete, acele lătraturi,/ strigătul, urletul, hohotul,/ țes împreună un altfel de muzică, ce le topește pe toate" - ibidem), dar care culminează într-un soi
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
hohotul deșucheat al bătrînei apocalipse/ ce se repetă etern" (ibidem). Coloana sonoră e cea uzuală a momentului ^60: "acele țipete, acele lătraturi,/ rătăcind prin tăcerile uriașe, pustii" (ibidem). Sau într-un crescendo ce s-ar vrea muzical (,acele țipete, acele lătraturi,/ strigătul, urletul, hohotul,/ țes împreună un altfel de muzică, ce le topește pe toate" - ibidem), dar care culminează într-un soi de aneantizare acustică: "din ce în ce mai tare, mai tare,/ asurzitor insuportabil distrugător,/ din ce în ce mai încet, mai încet, mai încet,/ șoptit, scîncit, abia
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
Anca Murgoci Un tânăr din Dej a făcut un gest demn de toată admirația. Câțiva pescari au auzit lătratul disperat al patrupedului care ar fi putut muri în apa rece. Aceștia au cerut ajutorul unui bărbat în vârstă de 25 de ani care a salvat viața animăluțului. Tânărul a coborât de pe baraj în apă și a momit câinele până pe
Video emoționant: salvarea unui câine, la Dej by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40167_a_41492]
-
câmpurilor din Soreni, fu scurtă și accidentată. Accabadora stătea pe locul pasagerului, iar bărbatul care venise să o ia de acasă nu încercase nici măcar o frântură de conversație. Când sosiră la casa aflată în plin câmp, bătrâna coborî în grabă. Lătratul furios a doi câini le anunțase deja sosirea și, în prag, o femeie tânără, îmbrăcată cu un palton din stofă închisă la culoare îi aștepta deja de câteva minute. În colțul cel mai bătut de vânt al casei tencuiala căzută
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
Dinu Flămând lătrat iar într-o zi se fisurează pe neașteptate ceva sub linia orizontului o briză nervoasă întunecă fața soarelui norul trece pe acolo cu groapa unei absențe se aud dinții nimicului rumegînd umbra pe o singură parte în miezul miezului se
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
contrariul miezului ca un ghem de cifre înmugurite ceva ce depășește înțelegerea minții tale anticipă și se răzgîndește rădăcinile platanilor continuă să are orașul pe dedesubt la fereastră aerul pare pus să pîndească nemișcarea lăuntrului ecoul smulge botul cîinelui din lătrat seara miroase a animal frigul se teme când omul își scoate mîna din buzunar moartea încearcă să scape de stocuri pisica pe zid cu pașii cei mai mărunți și cu răsuflarea pitică întunericul se sperie de copil în casa întunecată
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]