1,874 matches
-
duminica - și aici nu mă gîndesc numai la elevi - se duc cu plăcere la slujbă? Cîți nu văd în asta o corvoadă nenorocită pe care o fac fiindcă n-au încotro? La �Dinu Lipatti�, una dintre cele două fabrici de lăutari, din București, cealaltă fiind Liceul �George Enescu�, în week-end se muncește cu seninătate și nici copiii nici profesorii nu-și iau recuperare după aceea. N-aș vrea să se înțeleagă de aici că aș fi un predicator al muncii la
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
fac muzică, în condiții de concurență, eliminatorie timp de patru ani, că nu au performanțe remarcabile la �cultură generală� - ceea ce oricum nu e adevărat -, dar luînd în serios acest reproș, care e nivelul din celelalte licee? Fiindcă, din cîte știu, lăutarii se află, în medie, la același nivel din toate liceele. Despre acest nivel ar trebui o discuție generalizată. Articolele defăimătoare împotriva acestor copii care iau premii în străinătate în contul României par inspirate de cei care văd în muzică o
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
beneficia chiar de promoții de genul “La două pizza cumpărate, a doua este gratis”. Pizzeria din afara orașului e însă și mai interesantă decât “La Partid”, mai ales in week-end, cănd oferă un superb program artistic, executat de o trupă de lăutari. Programul artistic include și dedicații, aspect care poate da naștere, uneori, la revolte populare (“ Da mai multe dedicații pentru aia și pe noi nu ne bagă în seamă, da’ ce, banii noștri nu ie bani?”) și, de aici, la bătăi
NOU, DE CRIZA! Vacanta la Lehliu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19694_a_21019]
-
La Sala Lira, concert-eveniment Produs al unui mediu în care muzica, petrecerea, dansul erau elemente majore, răsplătite cu salbe de aur, Taraful din Caransebeș poartă în el amprenta bogatei lumi gugulănești. Erik Marchand, cântăreț breton, a propus celor mai buni lăutari țigani să cânte împreună. Din această întâlnire s-au conceput două albume, „Silex Audivis” și „Dor”, și o sută de concerte în Franța și în lume. „Un amestec muzical unic. Vroiam, cu Taraful împreună, să introduc această formă de virtuozitate
Agenda2003-20-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281015_a_282344]
-
Tot ce pot face e să citez câteva versuri dintr-un poet aparținând generației care ne-a premers: „o bucată de brânză mai cântă pasărea/ în munții carpați/ un ardei și-o ceapă mai scoate ciutura/ din fântânile serbiei/ un lăutar și-o bărdacă cu vin/ mai putem cumpăra/ punând vers de la vers/ chiar dacă luna nu ne mai sărută pe gură/ când ne-ntoarcem spre dimineață/ din patul vreunui cântec mirosind a femeie// masa e-ntinsă pe fluviu/ și nu ne
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
să aibă de-a face cu lartistul, din moment ce acesta a ales să se mute la amanta cu care este într-o relație de mai bine de 13 ani. Invitată la emisiunea lui Cătălin Măruță, Elena Ploieșteanu, care îi este soție lăutarului de mai bine de 40 de ani, a luat hotărârea ca din toamnă să intenteze divorț de partenerul ei de viață, după izbucnirea scandalului. Femeia îi reproșează artistului că a cheltuit banii familiei cu ibovnica pe care o are de
Soția lui NELU PLOIEŞTEANU a decis în privința divorțului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23441_a_24766]
-
parte vetre sătești, care s-au modernizat cu încetul. Dar până și orășenii iubitori de modernitate și confort au păstrat obiceiul de a ieși la iarbă verde primăvara și în mod special de Paște. Ieșeau însoțiți de un taraf de lăutari în grădini sezoniere improvizate, pentru a petrece, a mânca și a ciocni ouă roșii. În București, astfel de grădini au fost numeroase în evul mediu până târziu în secolul al XIX-lea: gradina Bellu devenită ulterior cimitirul de azi, grădina
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
mijloace de transport rapide, pe alt principiu decît cel obișnuit și cu performanțe net superioare, consumînd mai nimic. Iată cine a fost și ce a creat această minte strălucită, Rudolf Liciar, sasul care înainte de a încerca să schimbe lumea, era lăutar prin cîrciumile brașovene de acum aproape un secol. Lăutarul savant din Brașov La începutul secolului trecut, un sas pe nume Rudolf Liciar, care cînta pe la mesele restaurantelor din Brașov, avea să devină un mare inventator, rămas din păcate necunoscut. Cum
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
obișnuit și cu performanțe net superioare, consumînd mai nimic. Iată cine a fost și ce a creat această minte strălucită, Rudolf Liciar, sasul care înainte de a încerca să schimbe lumea, era lăutar prin cîrciumile brașovene de acum aproape un secol. Lăutarul savant din Brașov La începutul secolului trecut, un sas pe nume Rudolf Liciar, care cînta pe la mesele restaurantelor din Brașov, avea să devină un mare inventator, rămas din păcate necunoscut. Cum a ajuns muzicianul să conceapă sisteme de propulsie pentru
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
avioane? „Liciar cînta la un restaurant frecventat de germani. Așa a intrat în legătură cu delegațiile de ingineri ai aviației germane veniți la IAR Brașov. În crîșmă, oamenii își dau drumul la vorbe, germanii discutau vrute și nevrute sub efectul alcoolului. Au crezut că lăutarul e un nimeni. Dar nu era. Liciar a pus cap la cap informațiile auzite și a scos o idee nouă. Eu bănuiesc că a fost pasionat de aceste lucruri, apoi a citit, a frecventat cercuri de tehnicieni. Se spune că
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
40 - 18.10 Ansamblul „Joc” din Republică Moldova - 18.10 - 18.20 Moment umoristic 18.20 - 19:00 Ansamblul „Transilvania”din Baia Mare, cu Angela Buciu - 19:00 - 19.40 Ansamblul „Ovcharska Pesen” din Dorkovo, Bulgaria - 19.40 - 21.00 Orchestră „Lăutarii” din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros Recital al tinerilor laureați ai marilor festivaluri de folclor și vedete ale muzicii populare românești: Dumitru Farcaș, Steliana Sima, Nicușor Iordan și Gheorghe Turda - 21.00 - 22.00 Damian Drăghici - „Naiul Românesc” FAN ZONE
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
îl trimite pe Alexandru S. Pușkin la Chișinău cu această misiune. În poemul său „Țiganii” e vorba de urmașii Romei la Dunărea de Jos: românii sunt romanes, adică țigani. URSS promovează filmele moldoveanului Emil Loteanu „O șatra urcă spre cer”, „Lăutarii” în care țiganii cantă românește. Rezultatul: România este „un stat artificial locuit de țigani italieni” (Vladimir Jirinovski), „Romanii sunt țigani” (Vladimir Voronin). Confruntați cu „Bolnavul de la Bosfor” și expansiunea rușilor, occidentalii îi ajută pe români, pe moldo-valahi, susținând Unirea (după
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
putem descoperi că autorul Marin Ifrim, definește pe cei care „Nu pot visa adevărul” ca fiind „orbii somnului”. Aceeași definiție și pentru cei care „N-au știut niciodată ce-i modestia... Fariseul este cel cu vârful degetelor în gură” ori „Lăutarii limbii - Ei, neverosimilii consumatori de certitudini putrede/Lăutarii limbii portative”. Pomeneam de „reflecții și maxime”, iată câteva: 1.Cel mai ascuns Eu, e cel la vedere. 2.Cuvintele nu pot exista fără să fie gândite. („Gând rostit”). 3.Din lipsă
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
cei care „Nu pot visa adevărul” ca fiind „orbii somnului”. Aceeași definiție și pentru cei care „N-au știut niciodată ce-i modestia... Fariseul este cel cu vârful degetelor în gură” ori „Lăutarii limbii - Ei, neverosimilii consumatori de certitudini putrede/Lăutarii limbii portative”. Pomeneam de „reflecții și maxime”, iată câteva: 1.Cel mai ascuns Eu, e cel la vedere. 2.Cuvintele nu pot exista fără să fie gândite. („Gând rostit”). 3.Din lipsă de fier în sânge, măsor veșnicia. („La forjor
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
origine basarabeană. Apropo de muzica din Basarabia care a trecut Prutul - și de data asta Alexandrina Hristov are o companie deosebit de selectă. Să amintim doar de Zdob și Zdub, Alternosfera, Gândul Mâței, Trigon, Pavel Stratan, Accident, Cuibul, Infected Rain, ExNN, Lăutarii, Natalia Barbu sau... O-zone... Cred că ar fi fain să se facă un album al cîntăreților basarabeni contemporani, dar să revenim la Alexandrina. Și înaintea și în timpul concertului pe cele două ecrane de lîngă scenă au curs picturile artistei
Bosquito amp; Alexandrina la Times Pub [Corola-blog/BlogPost/99539_a_100831]
-
după aceea mi-am educat-o, mi-am construit-o, am muncit ca să am această voce. În 1969 am avut primul spectacol care se chema foarte frumos, „Menestrel la curțile dorului”... - Cum v-au influențat în devenirea dumneavoastră ca artist lăutarii și muzica din comuna natală, Podari? - Am avut o perioadă foarte importantă din viața mea când am fost detașat de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
influențat în devenirea dumneavoastră ca artist lăutarii și muzica din comuna natală, Podari? - Am avut o perioadă foarte importantă din viața mea când am fost detașat de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii 1970-1980 nu prea i-am mai găsit, au dispărut. Au intervenit televiziunile, din ce în ce, lucrurile s-au murdărit, s-au stricat: autenticul nu mai există la ora actuală în cântecul popular românesc
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
dumneavoastră ca artist lăutarii și muzica din comuna natală, Podari? - Am avut o perioadă foarte importantă din viața mea când am fost detașat de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii 1970-1980 nu prea i-am mai găsit, au dispărut. Au intervenit televiziunile, din ce în ce, lucrurile s-au murdărit, s-au stricat: autenticul nu mai există la ora actuală în cântecul popular românesc, decât sporadic. Acolo
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
prea i-am mai găsit, au dispărut. Au intervenit televiziunile, din ce în ce, lucrurile s-au murdărit, s-au stricat: autenticul nu mai există la ora actuală în cântecul popular românesc, decât sporadic. Acolo am luat contact cu marii lăutari ai acestui pământ, de la Gheorghe Moțoi, la Petre Geacu Cătăroiu, Marin Caleap, pe ultimii doi i-am cunoscut personal. Moțoi de la Clejani era un tip absolut genial, avea un glas fascinant. Nu are nici o legătură cu ce cânta ăștia de la
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
important: am terminat Institutul de teatru dar adevărata artă a rostirii cuvântului nu am învățat-o cu iluștrii mei profesori de vorbire scenică și cu marii mei profesori de la Institutul de teatru de pe vremea aceea, ci am învățat-o ascultând lăutarii. De la ei am învățat acest lucru extraordinar: puterea cuvântului. Pe ei nu-i învățase nimeni, de la Dumnezeu le-a venit acest har fantastic de a da valoare cuvântului atunci când cântă. - Cât de important e talentul și cât de importantă e
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
Nord, “Fen Bladi” - Algeria, “Kablovi” - Șerbia, “Budo Tomovic” - Muntenegru, “Ioakim Lioulias” - Grecia, “Veselia” - Republică Moldova, “Mindia” - Georgia, “Bystrina” - Slovacia. În plus, în fiecare seară vor fi recitaluri cu artiști consacrați ai muzicii populare românești: Ansamblul Folcloric “Doina Covurluiului” din Galați; “Lăutarii” din Chișinău; Gelu Voicu și taraful “Lăutarii din Teleorman”; Mioara Velicu; Nicolae Glib; Ion Palade; Maria Ionescu Căpitănescu. În zilele de 15, 16, 17, și 18 august 2013, incepand cu orele 19.00, gălățenii dornici de folclor românesc și de pe
Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” [Corola-blog/BlogPost/98020_a_99312]
-
Tomovic” - Muntenegru, “Ioakim Lioulias” - Grecia, “Veselia” - Republică Moldova, “Mindia” - Georgia, “Bystrina” - Slovacia. În plus, în fiecare seară vor fi recitaluri cu artiști consacrați ai muzicii populare românești: Ansamblul Folcloric “Doina Covurluiului” din Galați; “Lăutarii” din Chișinău; Gelu Voicu și taraful “Lăutarii din Teleorman”; Mioara Velicu; Nicolae Glib; Ion Palade; Maria Ionescu Căpitănescu. În zilele de 15, 16, 17, și 18 august 2013, incepand cu orele 19.00, gălățenii dornici de folclor românesc și de pe alte meleaguri, sunt așteptați în parcul Rizer
Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” [Corola-blog/BlogPost/98020_a_99312]
-
simpozioane naționale (Sighișoara, Săpânța, Constanța, Brașov, Timișoara etc.) și internaționale (Bulgaria, Serbia, Republica Macedonia). Taraful Ionel Tudorache este un taraf de restaurant care cântă muzică lăutărească de modă veche. Primașul tarafului, Ionel Tudorache, este și solist vocal. Instrumentele folosite de către lăutari sunt vioară, țambal mic, acordeon și contrabas. Taraful Ionel Tudorache a susținut diferite concerte în țară și în străinătate, bucurandu-se de aprecieri de la muzicologi și etnomuzicologi de renume. Iubitorii de muzică lăutărească din capitală îi pot asculta la Restaurantul
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
prezintă patru vieți similare. Toți au fost închiși, chiar dacă nu pentru aceeași infracțiune, dar, odată eliberați, fiecare se îndreaptă într-o direcție diferită. Papan se întoarce la familia lui săracă, pe când pe Giani îl așteaptă toate rudele și prietenii, cu lăutari si cameraman. Devine complicat atunci când îți dai seama că amândoi au șanse la fel de mari să continue cu infracțiunile, chiar dacă vor fi mânați de lucruri diferite : Papan- de nevoie, Giani- de „poziția” lui în societatea în care trăiește, care îl obligă
Fericirea din întuneric [Corola-blog/BlogPost/98204_a_99496]
-
Ajunsă la Ediția XIX Spectacolul Concurs MISS PIRANDA 2009, va avea loc fără MENTORUL EI SPIRITUAL. Încă de la prima ediție acest spectacol de ritm și culoare a beneficiat de serviciile renumitului coregraf de origine rromă NICKY COSTESCU. Celebru în lumea lăutarilor și a maneliștilor prin modul său inconfundafil de a prezenta spectacolele cât și ideiile originale pentru coregrafia acestor, MAESTRUL NICKY, a plecat anul trecut dintre noi. Astfel noile candidate la titlul de MISS PIRANDA 2009 vor trebui să-și etaleze
Preselectie Miss Piranda 2009 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21141_a_22466]