188 matches
-
de atâtea, locatarii forfoteau prin curte. Scoseseră mobilă, covoarele, lenjeria, veselă și tot ceea ce reprezentase existența lor. Când mașina își opri motorul, se repeziră carencotro să-și încarce agoniseală în caroserie. ― Stați așa! îi opri șoferul. Oamenii se opriră nedumeriți. Lașară jos obiectele apucate, așteptând. Nu se puteau încărca fără rânduiala. Se urcară calmi asezandu-se pe unde apucară. Unii în cabina alții în caroserie. ― Stați o clipă! Strigă din spatele cabinei un barbat ce părea a fi capul familiei. Coborî peste
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
lucra, printre care un arhanghel Mihail pe care nu reușea să-l termine. Nu era mulțumită de mișcarea calului. O valiză mai mare lângă un perete, una mai mică în dulap, asta era toată averea ei, căci la Nișă nu lașase nimic. Când plec undeva, iau cu mine tot ce am" - îmi spusese când am întrebat-o unde e restul de lucruri. Ne-a plăcut foarte mult un tablou la care lucra. Nu vroia să se despartă de el, căci îl
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește, căci „datul” e și „noroc”, neîmplinirea e (și) împlinire. De fapt, în această ecuație fragilă își înscrie Cioran existența și Ă poate lașă sau poate curajoasă Ă justificarea. Nu (mai) crede în fapte și are o teorie foarte simplă, de care-i vorbește lui Bucur țincu: „orice ființă are valoare prin ceea ce este și nu prin ceea ce face. Că se realizează sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și stă și stă Ca un sponsor de spermă sau un calendar gata scris Cei care au luat parte la război caută adevărul Cadavrele sunt corpurile învingătoare Crucea de pe mormânt e o escrocherie Monumentul este dintotdeauna scroafa cea mare și lașă (își aduce must din gura beciului și bea) Un președinte nu are cizme de cauciuc Un președinte are două picioare moarte și două încălțări de lac lăcuite Stau peste întreaga lume Am mii de perechi de picioare lăcuite în căpățâna
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
decât să încalce rigidele precepte ale unei societăți intransigente. Natura conflictului, care rămâne la Boccaccio de cele mai multe ori exterior, social, pornește de la opoziții precum tinerețe vs. bătrânețe, nou vs. vechi, pasiune vs. rigiditate, dragoste vs. cruzime, decizii juste vs. răzbunare lașă etc. Jertfa la care este supusă femeia sau căreia îi este victimă, în îndârjirea ei de a-și apăra sentimentele cele mai puternice, devine o consecință a tiraniei, a neînțelegerii, a durității și a absurdității venind din partea tatălui, a soțului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și politice. Secolul al XVII-lea va transforma imperiul britanic și va aduce schimbarea atât de necesară în mentalitatea societății. În anul 1603 se stingea Elisabeta I. Monarhia se află în impas, pentru că regina nu se căsătorise niciodată și nu lașase urmași. Tronul a fost cedat, conform liniei genealogice a pretendenților la tron, regelui Iacob al VI-lea al Scoției. Iacob, născut în 1566, era fructul nefericitei căsătorii dintre regina Maria a Scoției și Lordul Damly, asasinat în 1567, ca urmare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru că imaginile din fața lui fac acum parte din fantezia altcuiva. Până în anul 1995, când și-a făcut apariția un val de adaptări după românele lui Jane Austen, stilul de viață și valorile britanice se schimbaseră destul de mult. Guvernul Thatcher își lașase amprenta asupra țării, iar premierul Blair încerca să ducă Marea Britanie pe un nou drum. Posturile de televiziune britanice și-au extins misiunea de a educa și cultiva națiunea; era nevoie acum și de o stabilitate financiară. Companiile de televiziune au
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Cum spune Nietzsche, acest gen de gânduri arată tristețea celor țări și mari, contrar celor mici, mediocri și vulgari. Speculațiile lui Cioran se referă la stările imposibile ale ființei umane, la "gândurile de negândit", însă acestea apar după Nietzsche, care lașase bine definită deja cu un secol în urmă aproape toată gândirea lui Cioran. De ce se întreabă Susan Sontag o minte atât de subtilă și puternică spune ceva ce deja a fost spus, în cea mai mare parte? Ca să-și însușească
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu rămâne la fel în orașul fantomă, ceea ce, spune Sábato, "din punct de vedere filosofic, este și mai neliniștitor", iar poetul popular își cântă nostalgia după cafeneaua-simbol al rădăcinilor sale în patrie pe care nu o mai găsește unde o lașase în tangouri precum "Cafeneaua Îngerașilor": "Eu te evoc, pierdut prin viață / și printre rotocoale de fum"131, în timp ce modestul "Manrique de mahala" se întreabă: "S-au dus în căutare de vise, / Pe ce astre s-or află? / Vocile care venit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
universale; 7. percepe gradul de operabilitate al individualelor; 8. furnizează premisa minoră și ajută la extragerea con cluziei în cadrul silogismelor practice. Cum se pot traduce toate aceste informații noi despre pu terea cogitativa în exemplul cu băutorul de cafea? Îl lașasem în punctul în care percepea un lichid închis la cu loare, cu un gust amărui, cu o aroma specifică, în care dis țin gea culoarea de temperatură, aroma de gust și avea vagă imagine a ceva fierbinte, cu gust și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imediat după un cutremur devastator ce distrusese orașul lăsând în urmă un șir nesfârșit de victime. Într-un interviu acordat în 1952 lui Carlo Vigoni, Quasimodo a descris ruinele, mormanele de cadavre, disperarea supraviețuitorilor, arătând modul în care imaginile dureroase lașaseră în sufletul său amintiri de neșters.194 Pornind de la aceast tablou al durerii, adolescentul și-a conturat, încă din anii Primului Război Mondial, o imagine proprie despre Om: pe jumătate din aur și pe jumătate din sânge, a cărui viața curge dialogând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și perioade bogate în articole laudative.232 Varietatea tuturor acestor judecați se datorează faptului că opera lui a reprezentat, după părerea lui Giancarlo Vigorelli pe care o împărtășim, oglindă reală a crizei poeziei moderne și contemporane. Își însușise lecția romanticilor, lașase în urmă întreaga creație crepusculara, carducciană și dannunziană pe care, de fapt, le filtrase, depășise fervoarea futurista, nu în ultimul rând asimilase ultimele cuceriri ale poeziei pure.233 Nu putea fi încadrat fără drept de apel nici printre inovatori, nici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să compună o operă comică pentru toamna viitoare. Avea deja în vedere anumite librete iar opera Îl Proscrito urma să mai aștepte. Verdi n-a refuzat propunerea iar Merelli i-a oferit câteva librete scrise de Români pe care le lașase deoparte din diferite rațiuni. Verdi le-a parcurs de mai multe ori și deși nici unul nu-i spunea ceva, a ales pe cel care îi displăcea mai puțin - Îl firto Stanislao pe care l-a redenumit Un giorno di Regno
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o competiție nedeclarata oficial cu Legiunea, membrii echipelor regale foloseau la rândul lor, în campaniile la sate, taberele de muncă și limbajul la care apelau și legionarii, așa cum reiese din interviurile de istorie orală 44. Regele Carol al II-lea lașase confidenților săi să înțeleagă că speră să se folosească de Mișcarea Legionara pentru a-și atinge propriile scopuri 45. Modelul Legiunii a fost imitat de organizațiile noi apropiate Regelui: Straja țării ar fi trebuit să reducă din influență Legiunii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
am avut și o relație de prietenie. În 1957, după absolvirea facultății, am fost repartizat procuror la Constantă, atunci mi-am închipuit că e ceva provizoriu și că în curând mă voi întoarce în București, unde modestă mea locuința o lașasem lui Gheorghe Siretchi. M-am adaptat rapid la Constantă, unde am fost apreciat de șefi și colegi. În anul 1963 conducerea Procuraturii Regionale Constantă a fost preluată de către generația mea, înlocuind vechii dinozauri fără școală. Eu am fost numit procuror
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
tine sunt săracă și mă consideri vinovată pentru că exist, eu am adormit cu vrăji ochii săi de flăcări și ți-am deschis calea către lâna de aur ca să o sustragi fără riscuri. L-am trădat pe tatăl meu, am abandonat lașă regatul și patria, am acceptat să te urmez fugară în exil, ca și cum aș fi fost un trofeu oarecare al tău. Fecioria mea a devenit prada unui bandit străin; dincolo de iubita mea mamă, am lăsat-o pe cea mai bună dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
rog, ajută-mă cu atitudinea ta, cu înțelegerea ta, să îndur toate astea... Viața e foarte grea pentru noi și ne dăm prea bine seama că răul se va întinde fiindcă lumea este foarte cuminte, ori prea cuminte, ori prea lașă ca să-l lovească în față. Îmi pare rău pentru omenire, pentru suferințele viitoare. Eu, dacă te-aș avea lângă mine, cred că aș suporta și mai greu situația, fiindcă mi-ar fi frică de orice pentru tine. Așa, singură, am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Fecioara stă de față, Pe Iisus L-au coborât, îl ia Fecioara-n brațe plângând, La Iisus cu drag se uită, Rănile-I le săruta: „Sârman, sârman Fiul meu, Pe Care L-am născut eu, Cum murii curând așa Și lașai pe Maică-Ta? Fiule, Fiul meu Sfânt, Dă-mi măcar un mic cuvânt, Că eu nu mai am putere Ca să port așa durere. Fiule, Lumina mea, Când, oare, Te-oi mai vedea? Că Te pogori în pământ, O, Cuvântule Prealine
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
părea Încă o dată părăsit de zeii săi tutelari - i-a avut, cu adevărat, vreodată?! - și fervoarea, pasiunea pe care o punea filozoful În Întrebările, supozițiile, chiar disperările, de moment, când se „rușina” de imaginea detestabilă pe care o avea România „lașă” În ochii presei occidentale, suportând un dictator de-o atât de penibilă factură, mă convingeau Încă o dată de legătura strânsă, ombilicală - fie și ascunsă sau calomniată! - ce-l lega pe „teribilistul” gânditor al anilor ’30 de fatalitatea nașterii și formației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
focurile Valei precum o umbră spelba, rece, 115 O umbră care piere; căzu cea de pe urma, grămadă de cenușă Sub cuptoarele înalte, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește. Atuncea fură smulse cu lopeți pecețile cuptoarelor, si tîrnăcoape Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit trecu-n canale 68 Tăiate de plugul vremurilor 69 ținut într-a lui Urizen aprigă mîna 120 În multe vai, căci Taurii lui Lúvah trăgeau Plugul. Palizi și tremurînd de groază, înspăimîntați Copiii Omului Statura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care-un rîu curgea, Si, coiful de argint dîndu-și-l jos, cu apă îl umplu și a băut; Însă cînd, setea-i fiind nepotolita, cerca mai mult s-adune, 5 Iată, trei groaznice femei la marginea șuvoiului strălucitor, Ce nu-l lașară să se-apropie, ci-l izgoniră cu furtuni. Urizen nu le recunoscu, si ástfel se-adresă el spiritelor beznei: "Femeie, tu, cea mai în Vîrstă, cine ești, șezînd în norii tăi? Ce-i numele acela scris pe fruntea-ți? ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
știință ia calea filosofiei și religiei, deoarece prin acest act știință, prin propria să natură, vă tinde să încerce să explice cu instrumentele rațiunii niște (trans)dimensiuni ale realității ce depășesc limitele sale. 67 (ÎI, 118) Tîrnăcoape / Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă: Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea I, pp. 24-25: Era pe-aproape-un deal ce slobozea/ Din clipă-n clipă foc și fum în trîmbe,/ Sclipind pe clinuri de-o lucioasa crusta,/ Neîndoielnic semn ca-n măruntaie/ I se-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de exerciții. a) Exerciții de recunoaștere, dublate uneori de copiere. Se poate copia un text cu sarcina de a sublinia părțile de propoziție sau părțile de vorbire. Exemplu: Copiați textul, subliniați substantivele și arătați oral ce denumește fiecare: "Seară se lașase devreme, umedă și rece. Norii atârnați ca niște perdele pe cer, isi târau capetele pe pământ, imprastiindu-se din când în când într-o bura de ploaie măruntă și deasa ce înghimpa că peria." Emil Gârleanu "Santinela" b) Exerciții cu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
care traversez Marea Mînecii spre coasta Britaniei albă, cretoasa, misterioasă, simpla în grandoarea ei naturală că o metaforă secspiriană... Pe colacii de salvare ai vasului vopsit recent în alb, cu inscripții roșii, scrie INVICTA LONDON. Românii, pe lîngă altele, le lașară, moștenire pentru viitor, aceste două cuvinte, gata unite, gata turnate într-un blazon nepieritor. Atîta brutalitate și duritate în istoria lor însoțită în spirit de atîta duioșie, gingășie, tandrețe, ca seara aceasta, iarăși, lăsîndu-se peste parcul deasupra căruia se leagănă
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
spiritului Cruciatelor și a cântecelor de Cruciata din literaturile: mittelhochdeutsch, provensala, franceza veche, flamanda și latină medievală (tipărită în 1934) și tradusese din această literatura (Gudrun, Epopee populară medievală germană, 1931), în fine din toamna anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]