265 matches
-
și diagnosticarea tulburărilor de auz și vorbire în familie, creșe, grădinițe. 2. Colaborarea dintre familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei în formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea în unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal-orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe îmbinare învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu învățarea organizată și dirijată în raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze în comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge, cal, cocoș, etc.; denumirile activităților pe care le îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate în timpul jocului: fugi, du-te, ascunde-te, etc.; numele unor stări
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții de tip școlar, învățarea comunicării se realizează atât în mod organizat (dirijat) cât și spontan, în conformitate cu cerințele programelor pe baza metodologiilor moderne de demutizare. Succesul poate fi asigurat prin cunoaștere și
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit în față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit în față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese în cunoaștere și comunicare; încurajare, dar fără răsfăț. 9. Stimularea curiozității și a activității creative (jucării, jocuri, decupaje, cartoane și materiale de conturat, înțepat, decupat etc.). 10. Construirea
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
să aibă un prieten în clasă care să-i repete instrucțiunile sau să-i verifice notițele, economisind astfel timpul profesorului. Multe cuvinte scurte sau sunete ale vorbirii pot fi repetate greșit de către copilul deficient de auz, care este dependent de labiolectură și de un auz imperfect și chiar distorsionat. Aceste greșeli se pot reflecta și în forma scrisă a limbajului, , lucrările scrise apărând astfel ca fiind asemănătoare cu ale copilului înapoiat mintal. În acest caz, trebuie să țină cont de faptul
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
nu l-ar ajuta, cu toate că, de cele mai multe ori, copilul are tendința să se izoleze și simte totodată nevoia de o înțelegere simpatetică. O dată ce copilul trece din ciclul primar în cel gimnazial întâmpină noi dificultăți legate de acomodarea cu vocile și labiolectura vorbirii noilor profesori ce predau variatele obiecte de studiu. Pentru cei ce sunt incluși în învățământul obișnuit, studierea unei limbi străine, a căror noi sunete percepute imperfect, creează noi greutăți, noi bariere ce trebuie depășite. Sunt de remarcat, de asemenea
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
redus, el se află pe drumul bun pentru a deveni un interpret de înaltă calificare. - să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; - să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, în același timp, va căuta să se facă el însuși mai bine înțeles
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
alegerii celei mai eficiente modalități de comunicare cu copilul deficient de auz. Echipa slovacă a pregătit pentru DVD modalitățile de evaluarea a limbajului folosite la nivelul ortofonic, la nivelul articulației și coarticulație, caracteristicile vocii, vocabularul active și pasiv, capacitatea de labiolectură; nivel morfologic și sintactic. De asemenea, a prezentat Testul Tree diferențiat pe nivele și domenii, fiind folosit în diagnosticarea nivelului de dezvoltare psiho- motrică, nivelului inteleligenței generale precum și a dezvoltării proceselor cognitive precum memoria, atenția auditiv-verbală. Echipa liceului nostru a
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
permite fiecăruia să se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
și să-și închipuie că trebuie sa fie „citit” de către un copil surd sau să închidă sonorul la televizor și să încerce să ghicească ce se vorbește; 8. să încurajeze verbal copilul:”Bravo!”, „Ai reușit!”; 9. să nu uite că labiolectura (citirea buzelor) este o activitate obositoare și să-și amintească acest aspect atunci când vorbește unui deficient de auz sau întregii clase.” Profesorul, în calitate de îndrumător al elevilor deficienți de auz spre integrarea școlară și socială a acestora, trebuie să dețină o
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
potrivit prevederilor de la lit. a)-d); ... f) pentru personalul didactic din învățământul special și casele de copii, norma didactica se stabilește astfel: profesori și învățători la predare și profesori pentru activități specifice - terapia tulburărilor de limbaj, educația auditiv-perceptivă compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea și educația senzorială, educația vizual-perceptivă compensatorie, psihodiagnoză, orientarea școlară și profesională, psihoterapia și consilierea, cultura fizica medicală, kinetoterapia, educația psihomotrică și altele de acest tip - 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator și maistru-instructor - 20 de ore pe
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
de reabilitare. Execuția în grup a programului de antrenament al motricității respiratorii și pregătitoarea ale sistemului fonoarticulator va fi mai eficientă prin efectul stimulativ al exemplului semenului, asigurând o utilizare mai bună a timpului destinat corecției individuale sau psihoterapiei. Antrenamentul labiolecturii sau auzului fonematic se poate realiza de asemenea colectiv. î346) „Competiția' care se dezvoltă în colectiv: „care înțelege primul' trebuie să fie în primul rând constructivă și să trezească ambiția raliării la performanțele echipei și nicidecum nu trebuie să fie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei fonemice Demutizarea fonemelor respectă principiile antrenamentului mioartrokinetic analitic al structurilor și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
un profil acustic normal. Protocoalele tehnice sunt standard și cuprind definirea fonemului sub aspectul participării sistemului articulator, poziția de start în execuția articulării corecte, mecanismul și principalele tehnici de deprindere a articulării, corectarea deformărilor de articulare, antrenamentul motricității articulatorii, antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic, și tehnici speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare. Demutizarea consoanei P - Pitacismul - Parapitacismul Fonemul p este o consoană ocluzivă, produsă prin explozia aerului la nivel bilabial și surdă prin lipsa vibrațiilor corzilor vocale. Poziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
propria mână sau prin artificiile vizuale, atât în fața gurii educatorului, cât și în fața propriei guri. Fonemul p este neînsoțit de vibrațiile corzilor vocale și poate fi dobândit ușor de către elevii surdomuți întrucât engrama sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple, repetitive: salutul pa!, cuvintele: papa, apa, fără a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple, repetitive: salutul pa!, cuvintele: papa, apa, fără a se forța articularea și labiolectura pentru cuvinte mai complexe. Corectarea deformăriilor articulării fonemului pReducerea treptată a intensității emiterii fonemului p până la estompare poate fi corectată prin reluarea exersării analitice a fonemului izolată și în silabe simple până la restabilirea intensității expulziei articulatorii. - Sonorizarea sunetul p, cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau a unei cutii de chibrituri așezate vertical; - Mișcările pentru buze, obraji, mandibule se pot exersa folosind o gură de apă care poate fi antrenată oral în diverse mișcări sau poate fi expulzată cu diverse intensități într-o chiuvetă. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Identificarea sunetului p în diferite poziții în cuvântul, pronunțat rar de către logoped și diferențierea de celelalte bilabiale îb, m) sau labiodentale îf, v). Subiectul va indica prin gest exprimat prompt recunoașterea consoanei p. - Diferențierea sunetul p de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
propoziții, fonem cu fonem până la sunetul p, pronunțat cu sonoritate corectă îsurdă) și cu efort normal al buzelor, evitându-se tensiunea prea mare în compresia bilabială. - Antrenamentul tactil cu fața dorsală a mâinii a puterii curentului de aer. - Antrenamentul diferențierii labiolecturii sunetului p în cuvinte exprimate la diferite intensități ale vocii, la viteze variate de vorbire, la distanțe diverse sau în poziții diferite îfață, lateral și din spate) față de logopat. Antrenamentul special al logopatului cu dificultăți în învățare În cazul dificultății
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
b, b, b” se înlătură consoana m obținându-se un fonem b limpede și corect. Procedeul poate fi aplicat eficient în toate împrejurările când apar sunete parazitare. Antrenamentul motricității articulării se desfășoară prin aceleași exerciții ca și la pitacism. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil se realizează prin aceleași exerciții ca și la pitacism, adăugîndu-se: - Exersarea diferențierii între forța cu care iese aerul la p și la b: la p este mai puternic decât la b încât aerul se poate simți pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sa când este ținută în fața gurii. Antrenamentul motricității articulării se desfășoară prin exerciții de respirație concomitente cu gimnastica generală, în special inspirație pe gură, expirație pe nas și exerciții de gimnastică a obrajilor, buzelor și maxilarelor ca la pitacism. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Exerciții de diferențiere acustică și engramică vizuală a sunetului m de cele izotonale îp, b), cu analiza fonetică a cuvintelor, propozițiilor prin: - Palparea pe dosul primei falange a unui deget a aerului ieșit pe nas, sau se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
va fi susținut în aer cât mai mult timp, sau a cornetelor de hârtie într-un tub de PVC; - suflarea aerului printre buzele ușor întredeschise sau/și prin deschiderea formată de buza inferioară așezată anterior și dedesubtul incisivilor superiori. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactilExerciții de analiză și sinteză a cuvintelor extrase din propoziții scurte în care sunetele f, v sunt frecvente. - Exerciții de diferențiere a sunetelor f, v și a celorlalte sunete omorgane p, b, m în cuvinte ca fata-pata, vine-bine
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în prima regiune pentru consoanele descrise trebuie să includă un program recapitulativ comun tuturor consoanelor învățate, întrucât baza de articulare formată trebuie să fie consolidată și automatizată, trebuie deprinse diferențele de sonorizare articulatorie, iar prin antrenamentul simțului fonematic și al labiolecturii discriminarea fonemelor să fie realizată din context. (22, 184, 228) II.5.4. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a doua regiune de articulare Demutizarea lui T - Tetacismul - Paratetacismul Fonemul t este o consoană surdă, ocluzivă linguo-dentală, sau respectiv
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu vârful orientat în sus, în jos sprijinidu-se pe dinții inferiori, superiori, apoi în interiorul gurii cu buzele închise; - mișcări de deocluzie realizate cu vârful limbii sprijinit sub buza superioară, apoi în spatele incisivilor superiori prin retragere, cu producerea unui plescăit. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor izotonale t, d și n și a sunetelor din aceeași regiune de articulare prin pronunțarea unor cuvinte care le conțin, în diferite poziții îpotecă netedă, dă-ne tot), emise de la diferite distanțe și diverse incidențe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]