1,030 matches
-
anumite aspecte: alăptarea nu crește TA la mamă; toate medicamentele antihipertensive administrate mamei ajung în laptele matern, dar în concentrații reduse, cu excepția propranololului și a nifedipinei ale căror concentrații sunt similare cu cele din plasma maternă; bromocriptina folosită pentru supresia lactației poate induce creșterea TA. 5.5.7. Hipertensiunea în sarcină În mod fiziologic, TA scade în trimestrul al II-lea de sarcină în medie cu 15 mmHg față de valorile anterioare sarcinii, pentru ca în trimestrul al III-lea să revină sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de 0,8 g/kgc (56 g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de 0,8 g/kgc (56 g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de 0,8 g/kgc (56 g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
hormonul prolactină, secretat în timpul alăptării, care inhibă secreția de estrogeni, producând amenoree/anovulație și, ca urmare, imposibilitatea apariției unei sarcini. Durata este între 6-12 luni, după care nivelul prolactinei scade și crește fertilitatea. După șase luni eficacitatea metodei amenoreei de lactație scade, de aceea se recomandă utilizarea unui contraceptiv nehormonal care nu afectează laptele, cum sunt metodele de barieră sau steriletul. În proporții similare femeile și bărbații au apreciat în mod greșit că riscul de a rămâne însărcinată este mai mare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
femei decât bărbați au apreciat corect răspunsul la această întrebare. 23,7% dintre bărbați și 33,7% dintre femei consideră că riscul este mai mic (Figura 38). Figura 38. Variabilitatea pe sexe a cunoașterii metodei de contracepție prin amenoreea de lactație. Pilulele contraceptive opinii. Subiecților li s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. Se poate observa că
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cunoștințe privind riscul femeii de a rămâne însărcinată, subiecților li s-a cerut să clasifice acest risc în cazul femeilor care alăptează, ținând cont de faptul că perioada de alăptare induce conform unor standarde de frecvență și timp amenoreea de lactație (metodă de contracepție naturală). În proporții similare, femeile și bărbații au apreciat în mod greșit că riscul de a rămâne însărcinată este mai mare dacă femeia alăptează (7,5% și respectiv 7,8%). Profilurile de răspuns la bărbați și femei
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
incidență minimă a distociilor (5 %), (RAZEN F.M. și col.1994). Vacile primipare prezintă o incidență crescută a distociilor (5,8 %), comparativ cu vacile multipare (2,5 %), prin angustie pelvină și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1999,2002) ; specificitatea pentru producția de lapte, față de cea pentru carne ( 95 % din rasele de carne și 40 % din rasele de lapte își reiau activitatea ovariană în intervalul de pînă la 60 zile postpartum(CLAIRE, D., LAMMING, G.E. 1978 ) ; numărul lactațiilor crește perioada anestrului postpartum de la 22±2,5 zile (lactațiile 1-5) , la 28±3,5 zile (lactațiile 5-6), pînă la 40± 4,4 zile ( peste lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
carne ( 95 % din rasele de carne și 40 % din rasele de lapte își reiau activitatea ovariană în intervalul de pînă la 60 zile postpartum(CLAIRE, D., LAMMING, G.E. 1978 ) ; numărul lactațiilor crește perioada anestrului postpartum de la 22±2,5 zile (lactațiile 1-5) , la 28±3,5 zile (lactațiile 5-6), pînă la 40± 4,4 zile ( peste lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice a hormonului luteal LH, ca frecvență și amplitudine, hipofiza prezentând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
40 % din rasele de lapte își reiau activitatea ovariană în intervalul de pînă la 60 zile postpartum(CLAIRE, D., LAMMING, G.E. 1978 ) ; numărul lactațiilor crește perioada anestrului postpartum de la 22±2,5 zile (lactațiile 1-5) , la 28±3,5 zile (lactațiile 5-6), pînă la 40± 4,4 zile ( peste lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice a hormonului luteal LH, ca frecvență și amplitudine, hipofiza prezentând o sensibilitate mai scăzută la gonadotrofin -releasing-hormoni
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în intervalul de pînă la 60 zile postpartum(CLAIRE, D., LAMMING, G.E. 1978 ) ; numărul lactațiilor crește perioada anestrului postpartum de la 22±2,5 zile (lactațiile 1-5) , la 28±3,5 zile (lactațiile 5-6), pînă la 40± 4,4 zile ( peste lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice a hormonului luteal LH, ca frecvență și amplitudine, hipofiza prezentând o sensibilitate mai scăzută la gonadotrofin -releasing-hormoni hipotalamiciGn-RH, (FISHER, M.W. 1986); sezonul de fătare - fătările
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
22,6-23,8 zile), (HUMBLOT, P. 1992) ; cazarea animalelor în adăposturi, sistem legat (GARY,F. și col.1987. , KUKSOVA, R.J., și col.1993); deficiențe nutriționale condiția corporală scăzută (< 2,5 , în scara 1-5) și un nivel energetic scăzut la începutul lactației va crește durata anestrului postpartum. De asemenea restricția proteică crește durata anestrului postpartum prin reducerea eliberării gonadotropinelor de către hipofiza anterioară și scăderea sensibilității hipofizei la Gn-RH (HUMBLOT, P. 1992); tulburările periparturiale produc întîrzieri ale reluării activității ovariene postpartum, prelungind perioada
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
duratei estrului, creșterea incidenței căldurilor liniștite și la reducerea intensității estrului, ( fig. 19). 3.6. Dinamica indicilor metabolici postpartum Parturiția și perioada puerperală implică o intensificare a proceselor metabolice pentru refacerea morfofuncțională a organismului postpartum, cât și pentru susținerea noii lactații. Modificările morfofuncționale după parturiție pentru revenirea la structurile și funcțiile avute înainte de gestație sunt variate și complexe, fiind extinse pe arii întinse, de la nivel celular, țesut până la nivel de organ și sistem. Există numeroase studii de specialitate cu privire la modificările metabolice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sub reglare neuroendocrină, dar în anumite situații înregistrează variații bruște fără posibilități de redresare (DUMITRU M. 1996, GHERGARIU S., și col. 1990, PÂRVU GH. și col.1996). Este recunoscut de mulți autori faptul că, în cursul perioadei puerperale și de lactație timpurie la vaci bilanțul energetic este negativ, glicemia înregistrând frecvent scăderi ale valorilor, uneori sub nivelul considerat fiziologic. Vacile cu producții mari de lapte înregistrează pierderi masive de glucide sub formă de lactoză în cursul procesului de lactogeneză. Capacitatea de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaci bilanțul energetic este negativ, glicemia înregistrând frecvent scăderi ale valorilor, uneori sub nivelul considerat fiziologic. Vacile cu producții mari de lapte înregistrează pierderi masive de glucide sub formă de lactoză în cursul procesului de lactogeneză. Capacitatea de neoglucogeneză în lactația timpurie fiind limitată, balanța energetică înregistrează un deficit, care constitue un factor de risc în apariția stărilor de cetonemie. Diverși autori indică faptul că în această perioadă are loc o utilizarea mai intensă a glucozei și o tendință spre hipoglicemie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
M. 1996, FABRY L. 1993, FERGUSON J. D. 1991,GHERGARIU S. și col. 1990, JOHNSON K.E. și col. 1992). KOLB, citat de COTRUȚ, M. ,1986 a constatat de asemenea că glicemia înregistrează o scădere a valorilor în primele săptămâni de lactație determinată de procesul de lactogeneză. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007 evidențiază diferite variații ale glicemiei în perioada puerperală în funcție de felul parturiției și de evoluția puerperiumului. În perioada antepartum s-au constatat valori medii ale glicemiei (mg/dl
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
limite fiziologice Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, care au indicat faptul că, nivelele ridicate ale concentrației colesterolului în relație cu avansarea gestației exprimă un proces fiziologic de adaptare a organismului la cerințele metabolice de susținere a lactației prin implicarea acestuia în sinteza grăsimii din lapte (PÂRVU GH. 1992). Rezerva alcalina (mqE/ l) înregistrează postpartum scăderi progresive ale valorilor spre limita inferioară a valorilor fiziologice. La vacile cu parturiții eutocice valorile rezervei alcaline au scăzut de la 23,6
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distocii și retenția anexelor fetale(Lot E). În perioada antepartum majoritatea constantelor sanguine prezintă valori în limitele normale de variație ale speciei. Postpartum se constată variații ale valorilor constantelor hematologice și biochimice în relație cu parturiția, evoluția puerperiumului și începutul lactației. La 24 ore postpartum majoritatea constantelor hematologice și biochimice înregistrează valori situate la nivelul inferior de variație,cu diferențe semnificative sau nesemnificative între vaci în funcție de gradul de dificultate al parturiției. La vacile cu distocii modificările metabolice sunt mai evidente, comparativ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acești hormoni au un rol deosebit în apariția unui ciclu uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a răspunsului imun, (TRIFF, R., VIOR,C.,1996). Se apreciază faptul că definirea profilului imunologic se impune ca un factor util și eficient pentru animalele de reproducție într-o fermă de vaci cu lapte și în special pentru cele din lactație timpurie și puerperium, care au cerințe metabolice mai mari și sunt mai sensibile la acțiunea diverșilor factori imunosupresori. 3.8.4. Factorii care influențează răspunsul imun la vaci în puerperium Diverse studii indică diferite variații ale efectorilor imunitari de tip
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
întreținere și furajare a fermei, condițiile de management, nivelul producțiilor, factorii de zooigienă, etc. Analizând incidența diferitelor boli la vaci în perioada postpartală FAYE, B., și col., 1994 au constatat o variație a valorilor acesteia în funcție de tipul afecțiunilor și numărul lactației. Astfel, la prima lactație incidența maximă a fost înregistrată de tulburările articulare (11,6 %), urmate de infecțiile genitale(11,1 %) și retenția anexelor fetale (10,2%), ultimele două entități patologice fiind în corelație directă cu incidența crescută a fătărilor distocice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fermei, condițiile de management, nivelul producțiilor, factorii de zooigienă, etc. Analizând incidența diferitelor boli la vaci în perioada postpartală FAYE, B., și col., 1994 au constatat o variație a valorilor acesteia în funcție de tipul afecțiunilor și numărul lactației. Astfel, la prima lactație incidența maximă a fost înregistrată de tulburările articulare (11,6 %), urmate de infecțiile genitale(11,1 %) și retenția anexelor fetale (10,2%), ultimele două entități patologice fiind în corelație directă cu incidența crescută a fătărilor distocice (11,5 %). Tulburările ovariene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale (10,2%), ultimele două entități patologice fiind în corelație directă cu incidența crescută a fătărilor distocice (11,5 %). Tulburările ovariene și cele metabolice au prezentat incidențe situate la nivele scăzute (4,3 % și respectiv 1,7 %). În dinamica lactațiilor sunt indicate valori ce scad progresiv odată cu creșterea numărului de lactații. Se constată că dinamica incidenței retenției anexelor fetale și a infecțiilor genitale este în corelație directă și pozitivă cu dinamica incidenței distociilor, scăzănd în mod progresiv și în corelație
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
directă cu incidența crescută a fătărilor distocice (11,5 %). Tulburările ovariene și cele metabolice au prezentat incidențe situate la nivele scăzute (4,3 % și respectiv 1,7 %). În dinamica lactațiilor sunt indicate valori ce scad progresiv odată cu creșterea numărului de lactații. Se constată că dinamica incidenței retenției anexelor fetale și a infecțiilor genitale este în corelație directă și pozitivă cu dinamica incidenței distociilor, scăzănd în mod progresiv și în corelație negativă cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]