11,504 matches
-
ne-am duce, trecutul ne ajunge din urmă. Moartea Raisei, a lui Franz, evadarea lui Maor, au drept consecință zguduirea conștiinței ofițerului german, dar declanșează și cea mai mare revoltă din lagăr, care determină hotărârea lui Himmler de a închide lagărul Treblinka. Autoarea știe să dozeze bine emoția, ajungând la punctul culminant, la paroxism, cu pauze de efect și chiar cu toate efectele speciale specifice literaturii. Philbert Schirach își descarcă sufletul în fața vecinilor, ușurându-se de păcate și erori. Și anii
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
o luăm de la anul unu după Hristos. - Altă dată. Vreau să înțeleg realitatea de acum! - Bine. Voi încerca. A fost o felie de pământ dată cu creionul pe hartă, ca pradă de război rușilor și așa a ajuns parte din Lagărul Socialist. În celelalte țări, luate tot așa cu japca, desprinderea s-a făcut pașnic, , oamenii i-au poftit pe comuniști să plece. Aici? Cu vărsare de sânge, cu trupe de mercenari, ziși teroriști au reușit să-l dea jos pe
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
nivelul de pregătire al populației, în Algeria este inițiată o reformă a învățământului, care impune comasarea unui număr însemnat de cadre didactice aduse din străinătate, în școlile algeriene. În vederea materializării acestei reforme, Algeria a încheiat protocoale de colaborare cu țările lagărului socialist, printre care Polonia, Bulgaria și, mai ales, România, de unde sute de cadre didactice aparținând tuturor formelor de învățământ au venit să predea în Algeria. În baza unui astfel de protocol a ajuns aici și Luciana Stănilă. Făcând o trecere
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împușcați 167 bărbați din cei 168(64). Datorită colectivizărilor forțate și închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiații transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chișinău, Cluj și Iași, apar reviste ale acestora: „Tribuna românilor transnistrieni”(65) condusă de Șt. Bulat, „Transnistria” redactată de Ilia Zaftur, respectiv „Moldova Nouă
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
În satul Hârjău au fost repatriați români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut și Bug la începutul acțiunii)(77). Din relatările bulibașei Coca din Sintești - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lagăr unde au fost adunați 2.600 țigani(78). În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componența RSS Moldovenești, situație existentă și
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
astăzi biserica, și nu numai ea, găsește că întregi popoare, care dețin valoroase „terenuri de vânătoare” valorificabile mai bine în bani, au sănătatea șubredă, se hrănesc irațional, nu cunosc imensul beneficiu al reclamelor publicitare. Le iau pământul, îi strâng în lagăre unde-i lasă să moară literalmente de foame dar cu bogate reclame. Bine cu forța! Mulțumescu-ți Doamne. Există zone în lume unde, la angajare, se mai cere o diplomă, se mai dă o probă de aptitudini. Fac parte, între ele
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
să înceapă lupta pentru o altfel de viață, pe care și-a dorit-o, și-acum avea posibilitatea să construiască, piatră cu piatră, cărămidă cu cărămidă, edificiul spre care țintea. În Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece șase luni, în diferite lagăre de concentrare și de muncă forțată. După o perioadă scurtă de detenție la închisoare la Vârșeț și Biserica Albă, a ajuns în lagărul de concentrare de la Kovacica, de unde după aproximativ o săptămână a fost trimis cu un grup la muncă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
cărămidă cu cărămidă, edificiul spre care țintea. În Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece șase luni, în diferite lagăre de concentrare și de muncă forțată. După o perioadă scurtă de detenție la închisoare la Vârșeț și Biserica Albă, a ajuns în lagărul de concentrare de la Kovacica, de unde după aproximativ o săptămână a fost trimis cu un grup la muncă, în minele de cărbuni de la Banovici. Aici s-a întâlnit cu doi dintre colegii de facultate - Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - care reușiseră
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
grup la muncă, în minele de cărbuni de la Banovici. Aici s-a întâlnit cu doi dintre colegii de facultate - Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - care reușiseră să treacă Dunărea înot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva colegi, dar sunt prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai ușorși o oază de cultură regăsită în prezența unor persoane speciale, i-au făcut viața mai ușoară
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai ușorși o oază de cultură regăsită în prezența unor persoane speciale, i-au făcut viața mai ușoară. Printre aceștia se numărau: unul din discipolii lui Nae
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
incertitudini, Tiberiu Cunia și camarazii săi se simțeau liberi cu-adevărat. Însă, pentru fatalistul Cunia începea o perioadă care stătea sub semnul unei întrebări firești: „De ce am ajuns aici? Ce voi face? Dacă nu mă temusem de spaimele vieții de lagăr, îți dai seama că acum, cu atât mai puțin, astfel de întrebări m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalistă, mă pregăteam să înfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pot depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva decât o poartă deschisă spre viitor. În Italia trece succesiv prin mai multe lagăre, începând cu cel de la Trieste, apoi la Cinecitta, lângă Roma și, în fine, la Grugliasco, lângă Torino. Era împreună cu Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - Sandu Ionescu făcând parte din alt lot. Profesorul Cunia își amintește acest episod: „Într-o seară
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de a exista după bunul plac și pe deplinătatea drepturilor civile într-un stat, pe posibilitatea de a nu fi umilit de clasa dominantă și a celor persoane care vor să domine lumea/societatea și să o transforme într-un lagăr al obscurității etc. Urmând calea civilizației, omul tinde mereu spre acele culmi prin care să obțină posibilități cât mai pozitive în a forma întregul necesar pentru o dezvoltare adecvată cerințelor contemporane. În așa mod, și jurnalistul, prin acțiunile sale, tinde
IMPORTANȚA JURNALISTULUI ȘI A JURNALISTICII ÎN SOCIETATE de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495325887.html [Corola-blog/BlogPost/347125_a_348454]
-
Nuante > VREME DE O ÎNTREBARE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cum ar fi să privim din capătul unei străzi, baloanele colorate ca niște imense portocale albastre, cum evadează din lagărele de concentrare în a patra dimensiune. Într-o sîmbătă ploioasă în care și gri-ul doare. Referință Bibliografică: Vreme de o întrebare / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor
VREME DE O ÎNTREBARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Vreme_de_o_intrebare_luminita_cristina_petcu_1394094190.html [Corola-blog/BlogPost/360282_a_361611]
-
de tinerețe, la Noua Revistă Română, a profesorului Constantin Rădulescu Motru (1911-1913), Nae Ionescu va scrie din nou la întoarcerea în țară din Germania (1919), unde, plecat fiind pentru studii de doctorat, a fost surprins de război și reținut în lagăr (teza sa de doctorat a fost publicată postum). Întors în țară, va colabora la Ideea Europeană (1919-1925), al cărei director era de asemenea Constantin Rădulescu Motru, căruia îi va fi de altfel și asistent la catedră. Va scrie sub pseudonimele
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
în acest an Carol al II-lea îl îndepărtează de la catedră printr-o lege promulgată special pentru Profesor, pe motivul "lipsei de activitate științifică", iar între anii 1938 și toamna anului 1939 va fi internat pentru a doua oară în lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea lui I.G. Duca, în ianuarie-februarie 1934). De remarcat că în perioada primei suspendări a Cuvântului (1933-1938), în anul 1937, Nae Ionescu va semna editoriale în revista de critică teologică Predania
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Ionescu nu poate fi înțeleasă fără a analiza relațiile sale cu fenomenul politic. Într-o societate românească interbelică marcată de înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Nae Ionescu, întors în anul 1919 din Germania după o ședere de câțiva ani în lagăr, nu s-a amestecat inițial în politică. Primele preocupări politice datează din anul 1927. Se știe că Nae Ionescu nu a avut relații cordiale cu Brătienii, fiind anti-liberal. Simpatiza cu țărăniștii, dar nu era de acord cu teoriile lui Virgil
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
vieții sale este învăluit de o aureolă de mister, ca și moartea Profesorului (15 martie 1940) la locuința sa din Băneasa. Este clar și limpede că Nae Ionescu a avut legături cu Garda de Fier, că a fost închis în lagăr împreună cu legionarii, că a fost suspendat din învățământ și urmărit ca îndrumător politic și spiritual al lor fără a se delimita de aceștia în urma acestor prigoane. Unii dintre legionari - ca și din observatorii neutri sau dintre adversari - l-au considerat
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
care condamna sclavajul și colonialismul. Este drept totuși că unele dintre ideile sale îl apropiau de Garda de Fier și în primul rând ideile anti-democratice. Unele dintre aceste idei au fost expuse în cele patru conferințe ținute în fața legionarilor din lagărul de la Miercurea-Ciuc în luna mai a anului 1938. Conferințele, ținute sub titlul "Fenomenul Legionar", au fost publicate în Buletinul Informativ, de uz intern al legionarilor, din anul 1940. În primăvara anului 1940 trecea la cele veșnice Profesorul Nae Ionescu, personalitate
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol, pentru ca apoi să primească umilința învinsului tot la Sevastopol unde va cădea prizonier, la 12 Mai 1944 și va rămâne într-un fel învins până în 1955, aproape 12 ani de lagăr, la: Gorki, Oranki, Simferopol, Vorkuta, Donbas, Stalingrad, Sverdlovsk. Am spus într-un fel învins, pentru că soarta sa, a armatei și a țării depinde de multe ori de pătura politică nechibzuită, care se situează mai presus de voia lui Dumnezeu și
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
transportului polar care-i asvârle în imperiul glaciar. Două evenimente i-au stârnit atenția eroului Aurel State, unul plin de amărăciune: tineri germani ciungi de brațul drept, din grupul celor o mie, mutilați chipurile pentru un vaccin alterat, într-un lagăr sovietic din Polonia, iar celălalt încărcat de admirație prin chipul angelic de la vizita medicală. În anticamera morții, rațiunea aștepta împăcată orice deznodământ, dar sentimentul care mustea în lăstarul verde al vieții se încăpățâna să mai absoarbe mireasma florii tinerești de
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a mă descoase despre dragoste: cum arăta... ce se întâmpla... - Sunt de gardă. Vă aștept astă-seară în cabinetul spitalului. Știam cum se poate sfârși o poveste de lagăr: mutare disciplinară sau proces... Trecând cu dușmănie peste arșițele din mine, regîndii totul. Trupului nostru, care nu poate să zboare, nu se cade să i se sacrifice totul... Dar cei ce în mijlocul vieții ignoră darurile acestui <> pentru asceză, pentru biruința
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]