163 matches
-
și nici atunci."205 În schimb, în poezia populară, soarele și luna au dreptul de a judeca legăturile pământești: "Păsăruică albă-n pene, / Mergi la maica de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Eu pe laiță m-oi culca, / Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna tăinuiește trăirile sufletești ale omului și participă la zbuciumul lăuntric: "Frunză verde măr domnesc, / Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și merge de scutură lîna pe focul unde arde stăpînul său. Oală Să nu pui oala în fruntea focului, că te înfruntează altul. Cînd fierbe oala la foc și pe urmă, dacă ai luat-o și ai pus-o pe laiță, ea tot fierbe e semn că ai să trăiești mult. Cînd oala este cu gura spre tine e rău de îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Primele momente sunt destinate spălării și Îmbrăcării mortului. El trebuie să meargă În lumea cealaltă curat (bărbații proaspăt bărbieriți) și Îmbrăcat În hainele cele mai bune, cele care i-au fost lui mai dragi după care se așează pe o laiță. După ce este adus sicriul, se așează În el pe o pernă umplută cu talaș. În cele trei zile până la Înhumare, clopotarul trebuie să tragă de trei ori clopotele Într-un fel anume, diferit de cel de la Începutul slujbelor de sărbători
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuincios, ca să nu i se întîmple nici un rău, ia moașa o vănuță sau o covățică numită altminterlea și albie, mai pe scurt, vasul care mai înainte de aceasta au fost în stare să-l pregătească părinții; așază vasul undeva pe o laiță sau pe un scaun și toarnă într-însul apă din oala cea nouă. Ia apoi o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, unul sau mai mulți bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grâne așa cum o făcuseră înaintașii ei. Spătarului i se părea că într-un fel are în față întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef și de fildeș, paravanul ornat la fel, ascunzând un colț al odăii, cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Își alege oricare odorul. Ș-acum țiue, scripcăe, sun-zurăind, Se rotesc și foșnesc, șusăesc șfîrîind, Țistăesc, poșpăesc, șopotesc, svîrîind. {EminescuOpIV 493} Conțișorul privește și sigur El crede că zace în friguri. Ș-cum clappai și dappai și rappai, așe De laiți, scaune, mese. La masa cea mare oricare ar vre Să stea lângă puicele-alese. Ș-aduc cârnăciorii, jamboanele mici Și păsări și pești și fripture pitici Și vinul înconjură mesele mici, Și vuesc, gălăgesc pîn-dispare Întreag-arătare-n cântare. Vreți ce s-a-ntîmplat mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deși voinică, sleită de puteri, abia că mai gemea la îndemnurile ei. Anton, pădurarul, umbla bezmetic prin odaie, frământându-și pumnii, în neputința lui de a-și ajuta nevasta. Bătrânul Toma Chiuariu, tatăl lui Anton, cu cotul stâng răzimat de laiță și cu tâmpla sprijinită în pumn, stătea așa, de ceasuri bune, neclintit, uitându-se când la flăcările din vatră, când la nora lui. În răstimpuri ofta. În sobă, flăcările focului mistuie la iuțeală lemnele sub loviturile gerului de afară. În
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Casă veche, cu tindă între două odăițe, lipite pe jos cu lut galben, în capăt un iatac cu un ochi de geam ce dă în livadă, pereții și bagdaliile albe, prispă, de jur-împrejur... În odăița de o austeritate monahală, două laițe pe colț, cu așternuturi, oglinda veche, tocmai de când s-a jucat nunta Săfticăi la poartă, după obicei -, cu apele îmbătrânite... o sobă cu ocniță albă, ușor coșcovită, cotruța și strachina mâțelor. Ca orice om al singurătații, din îndelunga nevoie de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anton, cu ochii deschiși, ațintiți în tavan, chinuit de gânduri, nu-l prindea somnul. Razele lunii se strecurau prin ochiul de geam, jucând pe pereți cu crengile copacului din față... Ochii îi ardeau la adăpostul întunericului, ca jăraticul. Pe cealaltă laiță, bătrânul Toma nu îndrăznea să-i tulbure gândurile feciorului... îl pândea doar, cu coada ochiului... El îi zări fața chinuită... și, se amărî. Ar fi vrut să-i spună ceva, să-l încurajeze... dar nu putea; ar fi vrut, chiar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tată!“ Gândul ăsta îl doborî cu totul... îi venea să urle ca lupii. Aceleași gânduri îl luaseră în stăpânire și pe Anton... În zori, când zvâcni prima fluturare de lumină, Anton încă nu pusese geană pe geană. Se ridică de pe laiță și se pregăti de plecare. Dimineața era răcoroasă, cu cer senin, vântul sufla slab dinspre miazăzi, vremea era bună... Ceața așternută pe vale de decuseară, se ridică odată cu revărsatul zorilor acoperind cerul ca o pânză subțire de nori, în straturi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
stătea la marginea patului, cu inima încrâncenată, urmărindu-i toate mișcările feciorului său, de parcă i le număra. De afară, pătrunse un dondănit de oameni, molcom, din care se desprinse o chemare: „Antoane..., măi Antoane..!“ El a sărit ca fript de pe laiță, parcă ar fi călcat pe cărbuni aprinși, cu piciorul gol. Erau câțiva oameni din Șuletea, leat cu el, cu care vorbise decuseară, când mersese la Domnica. Cuprinse cu o singură privire încăperea, ochii i se umplură de lacrimi și cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de fată!“ atât a spus și a ieșit în grabă, de parcă ar fi luat casa foc. În urmă, ecoul vorbelor lui... „s‟aveț‟ grijă de fată“, dădu ocol odăii de mai multe ori, până se stinse. Bătrânul rămase pe marginea laiței, ca înțepenit și fără glas, doar, în răstimpuri era scuturat de fiori. Pe bolta înnegrită a cerului, stelele sclipeau ca niște făclii care, parcă, luau parte la o înmormântare. Războiul bătea la ușă, parcă te așteptai s-o deschidă și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru al vântului împletit cu urletele jalnice de lupi înfometați. Era sinistru și înfricoșător. La început se temea, dar, cu timpul, s-a învățat... nu-i mai era frică, așa ca altădată... frica
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mustră sfinții din Evanghelie! Fimeie hăi, se răsti Fetea, pune laptele la fiert și deretică prin casă, că acușica apare părintele cu ajunul! Aoleu, împielițaților, săriți de pe cuptor să mă ajutați. Scoateți țoalele, scuturați le, puneți pătura cea bună pe laiță, spălați căldarea pentru apă... Ho, fimeie, că nu dau turcii, pune-o pe Saveta să așeze masa popii! Apăi, omule mai pune și tu mâna, că mam săturat numai de porunci! zise printre dinți, Natalița. Nevastă, fii ascultătoare că deseară
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în care străluceau plăcinte cu bostan. Se strânseră toți în jurul unei mescioare, cu trei picioare, așezată înspre laița de la geam. Se închinară la icoanele sfinte și începură a mânca bucatele gătite de baba Ileana, dând, mai întâi, o dușcă din rachiul vestit al răposatului Costache. După mai multe păhărele de rachiu, stinse cu un vin alb, din poamă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor, în bătaia acum dulce a viscolului. După un răstimp, femeile se cerură să meargă spre casele lor. Dar cu cine? Bărbații dormeau duși, care pe jos, care pe laița bătrânei. Și copiii adormiseră pe cuptor, visând la colindele cântate și la colacii primiți drept răsplată. Văzând că nu mai e chip să-i trezească, se culcară toate trei, frânte de oboseală, jurându-se că nu s-or mai încurca
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
au curățat și dă ultimu fetrama, da făr’ dă consolarea că cânt măcar o dată o napoletană. (Stai calmă, Nelly, că acaru s-a plictisit d-acu să te mai halească cu vizualu și să retrage pă loc ca peștile pă laiță la soilit. Lasă-ți Rățoiu Donald să te mai ciupească o dată dă ceafă.) Când, În sfârșit, m-am colăcit În culcuș, Înregistram așa o oboseală, că pă loc mi-a căzut fisa că soileala reparatoare iera d-acu a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o temelie din piatră se construia casa din bârne încheiate prin întapare și coadă de rândunică. Golurile dintre bârne erau umplute cu mușchi și cu lut. În interior era un cuptor și o vatră de foc, iar în jur erau laițe acoperite cu țesături din lână și blănuri de oaie. Îmbrăcămintea și alte lucruri erau ținute pe o culme, la grindă. Inventarul era din lemn și lut: vase din lemn, unelte, ustensile casnice, imagini ale unui trai modest cu preocuparea principală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să-l menționăm, chiar și în cazul locuințelor burgheze de la oraș. Mobilierul era, de asemenea, primitiv, cu toate că, desigur, situația diferea foarte mult în funcție de averea familiei și de tradițiile regiunii respective. Familiile sărace puteau avea doar o masă joasă și cîteva laițe; membrii lor dormeau pe covoare puse direct pe dușumea. Vecinii lor mai bogați aveau paturi, mese și cufere obișnuite. Casele erau, de asemenea, împodobite cu covoare, perne și broderii făcute de femei. Condițiile, chiar și cele ale celor mai avuți
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Îl trecu auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
noaptea... cu tata.. cu bietu’ tata!.. Eu o auzeam cum se ruga sub icoană, și pe urmă, cum plângea înăbușit, sub ogheal. Și, după o săptămână de gândire, într-o bună dimineața, cu noaptea-n cap, s-o ridicat de pe laiță, dreaptă ca o lumânare, s-o uitat lung la mine, ca niciodată, și o zâs: „Hai, măi, Gheorgi... hai, ș’om mergi..!”. Și, uitându-se într-o parte, crezând că n-o aud, continuă mai încet...”.. că, tat-tu, mi-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
opera Amintiri din copilărie a nemuritorului I. Creangă. Mi-amintesc că era seară și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem : suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimiriu, lespejoară, hudiță, găligan.. Bineînțeles că nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atît de mult încât în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și am fugit împreună la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
diverse: moșneagul și baba triști că nu au copii: "la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută"! Purcelul care pleacă spre palatul împăratului împreună cu tatăl adoptiv este amuzant: "Purcelul, atunci, de bucurie, mai dă un ropot pe sub laițe, apoi se ia după moșneag și, cât colè, mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos". Scena în care bătrânul i-l prezintă pe porc împăratului spunându-i: "acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a face podul" este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]