157 matches
-
Bisericii, ea revenea de fapt unui partid ai cărui conducători nu doreau să rămînă un simplu instrument. Preocupat să evite o clericalizare a regimului, De Gasperi a refuzat să guverneze singur și și-a deschis guvernul către partidele moderate numite "laice". El se opunea astfel stîngii din partidul său, reprezentată de Giuseppe Dossetti, Amintore Fanfani, Giuseppe Lazzati, Giorgio La Pira și de revista lor intitulată Cronache sociali, care dorea să profite de victorie pentru a construi un "Stat creștin"9. Ei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rarității, ca să nu spun inexistenței, unor astfel de cazuri. În schimb, politicienii își găsesc locul în cadrul unor „tribune oficiale” amenajate special de Biserică, cum se întâmplă și pentru evenimente laice și sportive. Presa bisericească, dar și o parte din cea laică, interpretează prezența omului politic (atenție, a omului, a individului, nu a „politicului” în general) ca pe un semn de impregnare a reprezentanților Puterii cu valorile „tradiționale” ale societății. Un indicator al unității populației în jurul Bisericii. Hramul și sărbătoarea religioasă la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Școala „Ion Ghica”, Iași Înv. Ignea Marieana - Școala „B.P. Hașdeu”, Iași În domeniul construcțiilor, orașul Iași va ocupa un loc de frunte Începând cu secolul al XVI-lea. Au fost ridicate aici atât construcții laice, cât și religioase. Dintre cele laice, cea mai importantă a fost curtea domnească, dar nu avem cu privire la aceasta decât unele informații sumare și contradictorii, păstrate În Însemnările unor călători străini care au vizitat-o. În apropierea Curții și a Bisericii Sf. Nicolae Domnesc se află Casa
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
cu El, și El cu ei. Și mulți consideră, poate, Clerul ca fiind mereu o parte privilegiată și de invidiat, pentru că trăiește din cele ce provin de la altar, ca o pătură superioară care nu diferă însă prin nimic de cea laică, pentru că sînt un întreg, iar nu o parte mai nobilă a corpului Bisericii, în care laicii sînt membrele inferioare ale acestui corp care are o singură lucrare merituoasă, o singură voce prin care să se roage, o singură jertfă de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
autorii lor vor demonstra că au epuizat întreaga lor capacitate intelectuală; cărți care în final nu au fost făcute nici prin sentiment, nici prin gîndire, nici prin imaginație și nu sînt cu adevărat nici episcopale, nici sacerdotale, ci întru totul laice; și nu au nevoie de alți învățători, nici de alte persoane care să le facă cunoscute decît de aceia care pot citi, nu au nevoie de alți ucenici decît de aceia care au urechi de auzit 83. 41 Dar dacă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care avea amintiri foarte plăcute. Am vorbit despre cele două vizite ale Sanctității Sale Papa Ioan Paul II în Uruguay, în martie 1987 și mai 1988, despre posibila vizită a Papei în România, despre situația religiei în țara de reședință, laică prin Constituție. Discutând despre Uruguay, am abordat și problemele Corpului Diplomatic în relațiile cu autoritățile locale. La acest capitol, Nunțiul, cu umor, mi-a evidențiat câteva probleme, printre care și controlul bagajelor la aeroport, chiar și la deținătorii de pașapoarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
conferă individualitate fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice, în condițiile în care preșcolarii studiază limbi străine), politic (reflectarea politicii educaționale vezi vârsta de intrare a copiilor în clasa I, reperele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
sensibilități crunt lovite și ajunse la limita suportabilității: mama plânge, se tânguie, se zbuciumă, se roagă, imploră, iar în final își binecuvântează fiul și se întoarce acasă, cu presentimentul rupturii definitive în suflet. Este momentul despărțirii a două lumi: cea laică în care rămâne mama și cea monahală, care îl va absorbi fără putință de întoarcere pe fiul. Chipul mamei mai apare de altfel încă o dată în desfășurarea povestirii, la distanță de cincizeci de pagini de la acest episod, în capitolul „Povestire
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
am vorbit deja. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, prin intermediul unui proces de "laicizare" sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea", laicitatea, autonomia, independența față de dominația religioasă a Bisericii, fără distrugerea religiei. Nu în mod necesar un "secularism" ideologic, nu ireligiozitatea argumentată în teorie sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era convins că, în această sferă, are un cuvânt definitiv de spus. Nici o inhibiție nu îl încearcă când lansează provocarea că studiul Metafizica laică și metafizica sfinților ar fi o „sinteză extremă”, cum altele nu s-au întreprins. Își propusese să urmărească „filonul” mistic în artă și în literatură, însă până la urmă totul a rămas în stadiul de schiță. Plecând de la operă (product folcloric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
secolului al XIX-lea. În acest alfabet s-au păstrat din secolul al XVI-lea 60 de texte, manuscrise și tipărite, dintre care 41 unilingve (în românește) și 19 bilingve (în slavonă și română), marea majoritate aparținând literaturii religioase, câteva laice (Floarea darurilor ș.a.). Textele bilingve slavo-române sunt de trei categorii: 1) text slavon cu glose românești (Glosele Bogdan); 2) text slavon și text românesc pe două coloane verticale, alăturate (Tetraevangheliarul de la Sibiu); 3) text slavon cu traducere românească integrală (Psaltirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
în ideile absolutismului luminat. Memoriul lui Balș redă structura societății românești din Bucovina sfârșitului de secol XVIII, din perspectiva mentalității unui mare boier. Conceptul cu care operează în scrierile sale este acela de "stare", deosebind o stare "bisericească" și una "laică", ambele supuse puterii principelui. Din aceste două stări, "deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți cu puterea, în modul de guvernare oriental, din cauza cunoașterii treburilor seculare"134. În privința stării boierești, ideile lui Balș sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
căuta "a ridica pe locuitori spre tulburare" și ar vorbi de "slobozenie și de sminteală din toate datoriile și dăjdiile stăpânești" 141. Or aceasta reprezenta un îndemn la încălcarea principiului tradiției și al legitimității pe care autoritatea ecleziastică și cea laică le apărau cu strășnicie, în spiritul conservatorismului politic austriac, parte integrantă a contrarevoluției europene 142. În anul 1794, în condițiile în care revoluția franceză își propaga tot mai pregnant ideile pe continentul european, printr-o nouă înștiințare a Episcopiei Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
politic sîrbesc. Obiceiuri similare existau și în zonele primitive, cum era Muntenegru. De fapt, aceste instituții tradiționale cu caracter democrat aveau să provoace probleme tuturor regimurilor naționale. Cu toate că adunările reprezentative au avut locul lor în istoria Balcanilor, sistemele administrative creștine laice centralizate nu erau cunoscute. Doar cu cîteva excepții, popoarele balcanice fuseseră în trecut guvernate indirect prin agenții puterii centrale sau de nobilii locali, care puteau fi considerați din punct de vedere al autorității reale drept veritabilii stăpîni ai fiecărei regiuni
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
clare sau sumbre)” ale englezoaicei E.L.James nu se află pe locul întâi al topurilor de carte. Pe locul de onoare, „Biblia”, într-o nouă traducere, vândută în 160.000 de exemplare numai în primul an de la apariție. Asta, în laica Norvegie. Un caz și mai uimitor este succesul în China al romanului lui James Joyce, „Ulyses”: 85.000 de exemplare în 1994, în „Livres de poche” locală, un fel de „Bibliotecă pentru toți” de la noi. Dar asta nu e totul
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
Bârsan Mărioara, 38 ani l Nicolae Ioan, 56 ani l Sărăcuț Miahia, 74 ani l Erdei Margareta, 69 ani l Hadgia Nicolae, 51 ani l Scripcă Mihai, 46 ani l Bucevschi Mihai, 59 ani l Ailincăi Ionel, 44 ani l Laica Iuliana, 74 ani l Ghioghiu Nicolae, 74 ani l Chira Petru, 80 ani l Hudulin Gheorghe, 59 ani l Grădinariu Maria, 57 ani l Cotoi Constantin, 75 ani l Paul Ana, 57 ani l Topoș Domnica, 73 ani l Mișutin
Agenda2006-11-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284857_a_286186]
-
zile”. Programul consfătuirii din prima zi s-a încheiat cu un superb concert coral susținut de formația corală a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de diaconul Iulian Dumitru, care a cuprins lucrări de referință din patrimoniul muzicii religioase, dar și a celei laice, semnate de renumiții compozitori Ion D. Chirescu, Nicolae Lungu ș.a. În cadrul întâlnirii finale, pe lângă cuvântul de învățătură rostit de I.P.S. Teodosie, soliști de excepție ai Corului Catedralei, Iulian Coman, Bartolomeu Trofin și Alexandru C. au interpretat o seamă de bijuterii
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
istorie niște premieri, i-au îngropat pe toți, chiar și pe cei declarați neconformi, laolaltă. Într-un cimitir unde odihnește și părintele națiunii, Mustafa Kemal Ataturk. Al cărui trecut de milițian nu l-a împiedicat deloc să pună bazele Turciei laice moderne...".
"Evreul" Ciutacu nu crede că Bolcaș va fi numit la CCR. Vezi de ce by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55787_a_57112]
-
limbaj strict. / Ele ne silesc să-ngenunchem / spre-a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
cu secolul al XII-lea. În Transilvania iudicium duelli este atestat pînă în secolul al XVII-lea, cu toate că în 1486 a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu ecleziastică) hotăra data și locul duelului prin al cărui rezultat se exprima "voința divină" în pricini penale și civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta, nu tragic, ci ca o laică, sfâșietor de dulce răstignire: "Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă.// Doamne, Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ne-a spus: învățați de la Mine căci sînt blînd și smerit cu inima! O smerenie profundă este mai temeinică decît o înălțare trufașă". Să mai amintim oare cazul dramatic, cu semnificație de simbol, al incompatibilității dintre creația divină și cea laică a creaturii, întrupat de călugărul Matvei, cel ce l-a îndemnat pe Gogol să-și lase pradă focului al doilea volum din Suflete moarte? Chestiunea rămîne deschisă... Dar poetul nostru recurge încă la un procedu pentru a oferi Domnului un
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
lume fermecătoare și bizară, în ciuda etuvei ideologice în care era prinsă. Atras de meleaguri orientale, îndrăgostit de pitorescul venetic al orașelor din Dobrogea (Tulcea și Constanța) și de tihna satelor de cîmpie, împărțin-du-se fără efort între lumea clerului și cea laică a intelectualității bucureștene, autorul suferă de o nostalgie contagioasă: cartea îți lasă un gust de amărăciune fină, ca cea încercată la vizitarea unui loc în privința căruia presimți că nu vei mai avea prilejul să-l mai calci vreodată. Lui Dan
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
se mai spune despre cenzurarea cărților că este: o adnotare sau o calificare a tot ce jignește adevărul...; calificarea... este cu atât mai drastică cu cât (cartea) se îndepărtează de adevăr." Cenzura bisericească era pe atunci mai întunecată decât cea laică, bine înțeles, cu toate că și aceasta din urmă era aspru definită, pe latinește, așa: Non licet de illis scribere qui possunt proscribere. Adică: este interzis să scrii despre cel ce poate interzice. Exact, dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]