157 matches
-
de Biserică și a început să funcționeze prin intermediul statului. Actualmente, în cadrul Uniunii Europene, foarte multe state sunt declarate laice. În această situație, relația Stat-Biserică nu există, și deci asistența socială (vorbesc de sistemul public de asistență socială) este doar una laică, fără implicații filantropico-creștine. Acest caracter filantropico-creștin nu se poate regăsi decât la ONG-uri, la asociații sau la alte forme organizate (poate chiar neorganizate) care funcționează sub patronajul Bisericii sau sunt realizate de către unii membri ai Bisericii, a căror afacere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
spații publice de ocrotire socială finanțate în totalitate de către stat, găsești parteneriate între centrele eparhiale și Direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului etc., lucruri care nu pot fi realizate în țările Uniunii Europene, acolo unde statele sunt declarate laice, cum ar fi Franța, Spania, Olanda, Belgia și altele. Nu e de mirare că "în momentul semnării Constituției europene, la 30 octombrie 2004,10 titlurile ziarelor din România au semnalat încheierea unui proces de modificare a definiției date până atunci
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
expus o temă extrem de sensibilă: Dezvoltarea carierei profesionale de inspector de specialitate (preot) în cadrul DGASPC CS. Am făcut acest lucru pentru a arăta relațiile deosebite dintre Statul român și Biserică în materie de asistență socială. În țări ca Franța (declarată laică, adică separată de Biserică și de orice formă religioasă, încă din anul 1905), Olanda (declarată laică din anul 1798, care întărește această declarație în anul 1848 prin revizuirea Constituției, și unde din 1983, Constituția nu mai menționează Bisericile) o asemenea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Am făcut acest lucru pentru a arăta relațiile deosebite dintre Statul român și Biserică în materie de asistență socială. În țări ca Franța (declarată laică, adică separată de Biserică și de orice formă religioasă, încă din anul 1905), Olanda (declarată laică din anul 1798, care întărește această declarație în anul 1848 prin revizuirea Constituției, și unde din 1983, Constituția nu mai menționează Bisericile) o asemenea carieră cu caracter creștin într-o instituție publică de asistență socială nu ar fi permisă. Indiferent
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care este destul de relevant și arată că, în România mileniului al III-lea, Statul și Biserica sunt într-o continuă cooperare în domeniul asistenței sociale. Se poate vedea cu mare ușurință că de la trecutul filantropic eclezial și până la asistența socială laică profesionalizată conformă normelor europene, Statul și Biserica, în România, au avut și au drumuri intersectabile. Studiu de caz: Dezvoltarea carierei profesionale de inspector de specialitate (preot) în cadrul DGASPC CS A. Generalități 1. Informații generale despre instituția la care lucrez: Direcția
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
au deschis orizontul unei cercetări în privința influențelor de natură creștină asupra protecției copilului și, de aici, asupra întregului sistem național de asistență socială. Pare a fi interesant! Asistența socială în țări ca Franța, Olanda, Spania etc. care s-au declarat laice de foarte mult timp (Franța este stat laic din anul 1905) nu are nicio legătură cu creștinismul. Totuși, creștinismul a fost acela care până în secolul al XIX-lea se ocupa de asistența socială, pentru că activitățile de protecție a copiilor, de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
politici, cercetători etc. au avut ca amendament la Constituția europeană tocmai faptul că europenii s-au dezis de originile creștine ale acestui continent. Cele mai multe reacții negative asupra Constituției europene au venit din partea țărilor est europene, unde statele nu sunt declarate laice precum sunt cele din vest și unde religiozitatea este mult mai ridicată, oamenii fie practicând intens creștinismul, fie măcar declarându-se creștini majoritari. "După moștenirile antice, creștinarea este al doilea strat decisiv pentru Europa" afirma Le Goff. Formarea popoarelor europene
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
se dedicau învățăturii și predicării. Astfel, papalitatea nu numai că s-a eliberat și a început să elibereze și Biserica o dată cu ea, de o oarecare aservire la ordinea feudală laică, dar ea s-a afirmat drept cap și al ierarhiei laice ca și al celei religioase. De acum încolo ea se silește să manifeste și să înfăptuiască efectiv subordonarea puterii imperiale și regale propriei sale puteri. Se cunosc litigiile nesfârșite, imensa literatură răsărită în jurul certei pentru învestitură, de pildă, care nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
inspector de specialitate, preot fiind. În instituția de protecția copilului mă folosesc de toate simbolurile creștin-ortodoxe fără restricții, fără impuneri sau dezaprobări. Ce mă interesează și care ar fi rugămintea mea? Știu că foarte multe state din Europa de Vest sunt declarate laice, fără ca fenomenul religios să aibă vreo implicare la nivel de stat. De aceea, am un interes destul de mare în ceea ce privește relația Statului cu Biserica din țara dumneavoastră, în speță cu Biserica majoritară dacă s-ar putea (dar nu numai), în privința asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
laic, dar sunt și consacrate din punct de vedere sacerdotal. De asemenea, este de menționat faptul că în dreptul religiei majoritare apar: romano-catolicismul și protestantismul. În privința declarării/nedeclarării statului ca fiind laic, există o oscilație între țări care nu sunt declarate laice, țări care sunt declarate laice, însă care au legături cu Biserica, și țări declarate laice, care nu au nicio legătură cu Biserica. Prezentarea datelor colectate în urma aplicării interviului În ceea ce privește răspunsurile primite la interviul structurat, trebuie specificat faptul că la două
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din punct de vedere sacerdotal. De asemenea, este de menționat faptul că în dreptul religiei majoritare apar: romano-catolicismul și protestantismul. În privința declarării/nedeclarării statului ca fiind laic, există o oscilație între țări care nu sunt declarate laice, țări care sunt declarate laice, însă care au legături cu Biserica, și țări declarate laice, care nu au nicio legătură cu Biserica. Prezentarea datelor colectate în urma aplicării interviului În ceea ce privește răspunsurile primite la interviul structurat, trebuie specificat faptul că la două dintre cele șapte țări am
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociale: congrese internaționale, convenții, întruniri de lucru, și un număr infinit de confrați. Paradoxul nevoii de a-ți afirma unicitatea alăturându-te unui număr uriaș de inși asemenea ție este paradoxul oricărei religii, de data asta nu doar a uneia laice. Faptul că în caseta de prezentare, Costi ne promite pe viitor, alte fapte și tatuaje este astfel extrem de încurajator. Martie 2007 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... Am cerut acum mai bine de doi ani, garantând că îl
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține un singur calendar al sărbătorilor, îmbinând aniversările religioase cu cele laice. Sărbătorile vinului fac foarte bine dovada acestui compromis. I. O băutură "festivă" Dacă punem unul lângă altul cuvintele "vin" și "sărbătoare" obținem, prin definiție, o tautologie, deoarece, pentru civilizația vinului, masa a fost dintotdeauna locul favorit al acestei băuturi "festive
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
punctul nostru de vedere în asemenea probleme, care e superior tuturor celor formulate în numele haoticei și evazivei științe a esteticii laice. Și ca să fim înarmați, trebuie mai întâi să-l cunoaștem în elementele lui esențiale. Știința teologică are față de cea laică privilegiul că, răzimându-se pe principii neschimbate și posedând o bogăție de cugetare milenară, fecundată de aceleași principii, nu tremură de nesiguranță în fața problemelor și nu bâjbâie în căutarea soluțiilor. Cercetarea noastră nu se va opri asupra chestiunilor secundare și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dreptul de a organiza averile bisericii și dreptul de a judeca care îi ofereau episcopului control asupra unor zone și teritorii vaste. Spre sfârșitul mileniului întâi acesta devine centru de putere nu doar din perspectivă spirituală ci și din cea laică. Această putere devine sursă a corupției 52 și prin aceasta se pierde puritatea mesajului religios și se dezvoltă un imaginar social și o instituționalizare ce va genera o nevoie de reformă și cenzură. Secolul al XIII-lea găsește biserica atât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adaugă încercările repetate de reformă care s-au realizat la nivelul bisericii prin "ereziile occidentale" (catarii albigenzi, sau direcțiile religioase conduse de Pietro di Bruis sau Pierre Valodo), dorințe de reformă a lui Wycliffe, conflictele dintre puterea ecleziastă și cea laică etc. Toate acestea au contribuit la reușita reformei luterane. În contextul acestor premise a apărut Luther ca un simbol al ideii de revoltă față de tot ce este nedrept și neconform cu binele enoriașilor. Începutul revoltei sale este datorat neacceptării vânzării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științele sociale ar conduce la negarea existenței unei ierarhii, la nivelul valorilor intelectuale, în schimbul unui relativism cultural în care toate formele de expresie și toate perioadele contează. Încercăm în această lucrare să urmărim raporturile intrinseci dintre autoritatea religioasă și cea laică, prin prisma practicilor culturale, a reprezentărilor specifice generației criterioniste care a marcat, peremptoriu, profilul spațiului românesc modern. Pentru orice cercetător care se ocupă de această perioadă, studiul elitelor culturale ridică numeroase probleme spinoase. Pe de o parte, dezbaterea generală cu privire la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri aplicate, se poate reliefa miza raportului dintre autoritatea religioasă și cea laică. Un demers interdisciplinar de istorie culturală va reuși să gestioneze aceste raporturi sui generis, relevând funcțiile lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
construc?ie. �n locul c?lug?rilor de corvoad?, care-?i construiau m?n?știrile �n secolul al XI-lea, vor veni pe ?antierele catedralelor muncitori salaria?i ai unor �ntreprinderi de con-struc?ie cvasi-�capitaliste�, dovad? a evolu?iei laice a socie-t??îi, inclusiv �n ceea ce prive?te organizarea muncii. De altfel, munca se ra?ionalizeaz? datorit? perfec?ion?rîi uneltelor mecanice de ?antier � adesea concepute de arhitec?i � mai ales macaralele ac?ionate de o �veveri??�, roat? mare din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului Viorel POPA Abstract: This study approaches the problem of understanding the political party
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
așa-zisă experiență umană completă, reclamată de cei care consideră că o unică apartenență sexuală reprezintă o limitare pe care vor să o depășească. 4 Zenit, Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe, www.zenit.org/es/articles/ los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. 5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005, p. 15. 6 " În ceea ce privește viața de după moarte 35,4% dintre respondenți împărtășesc
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. �Francezilor le-a lipsit, �n toat? aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate; ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c?tre juri?ți ?i economi?ți pe care organizarea universitar? i-a reunit acum �n s�nul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Omul nu trebuie să vizeze ridicarea dincolo de starea sa, deoarece împărțirea pe stări este consfințită de voința divină. * Monarhia este regimul preferat, iar puterea monarhului derivă din voința lui Dumnezeu; puterea spirituală a bisericii se află mai presus de cea laică, a statului pământesc. * Proprietatea este sfântă și de neatacat. * Reconsideră valoarea muncii manuale în sensul prețuirii ei. * A acordat o atenție specială educației distingând între educatio, învățătura primită în afara școlii coordonată de organizațiile și mijloacele care urmăreau formarea virtuții, a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
au tins spre universalitate, mișcările protestante au contribuit la deșteptarea spiritului comunitar local, care va evolua treptat spre spiritul național. În acest mod, s-a erodat și ideea bisericii creștine universale, producîndu-se o conștientizare a necesității unei biserici corespunzătoare puterii laice locale, devenite naționale sau tinzînd să devină națională. Unele variante ale Reformei, precum calvinismul, au devenit foarte intolerante, iar altele, precum direcția promovată de Münzer la germani, au scos în evidență principiul superiorității rațiunii care a avut consecințe hotărîtoare în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]