131 matches
-
exemplific acest gen cu un alt articol sau cu alte registre critice, considerând că, deși sunt nenumărate, acestea nu reprezintă puncte de vedere demne de luat în seamă așa cum se întâmplă în cazul umanistului Andrei Pleșu. Dacă discursul critic al laicatului asupra clerului pleacă dinspre credincioși către Biserică, discursul critic cultural este îndreptat împotriva produselor culturale sau ale producătorilor lor și pleacă atât de la clerici, cât și de la laicat, de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
așa cum se întâmplă în cazul umanistului Andrei Pleșu. Dacă discursul critic al laicatului asupra clerului pleacă dinspre credincioși către Biserică, discursul critic cultural este îndreptat împotriva produselor culturale sau ale producătorilor lor și pleacă atât de la clerici, cât și de la laicat, de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în credința sau demnitatea lăuntrică a crezului lor. Mi-a atras atenția, în această direcție, piesa de teatru a Alinei Mungiu Pippidi, intitulată Evangheliștii. Este unul dintre cele mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
dintre ele apreciate. Însă ca ansamblu discursiv, cazul de la Tanacu este pe cât de tulburător, pe atât de controversat, asemenea tuturor cazurilor aparținând discursului religios al sacrului despiritualizat. f. Discursul religios-mistic Am numit discurs religios-mistic discursul media în care reprezentanți ai laicatului sau ai clerului așază în paginile ziarelor, prezintă prin intermediul televiziunii sau al blog-urilor, aspecte ale vieții lăuntrice și ale necesității evoluției acesteia prin prisma misticii 143 creștine. Este remarcabil faptul că, în primii doi ani ai postcomunismului, în pagini ale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și furnale"152. g. Discursul religios-naționalist Acest gen discursiv este prezentat deseori în publicațiile religioase și nu numai. Apropierea între credință și neam este firească și face obiectul multor demersuri publicistice, neaparținând în mod constant clericilor, ci, de multe ori, laicatului ortodox. Născut din neputința de a arăta unicitatea românilor și din dorința de a dovedi cu necesitate iubire de patrie, necesitate ce duce actualmente la o idee supralicitată în "epoca de aur", discursul religios-naționalist își găsește foarte greu publicul-țintă. Această
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Bănică 3. Este foarte adevărat că niciun alt discurs în general, nu doar în media, nu a ieșit din perioada ateist-comunistă mai bine structurat, mai bine argumentat și susținut decât cel religios. Perioada actuală este una de reidentificare, în care laicatul are un cuvânt vibrant in spațiul sacru. Urmând modelul unor precursori precum Steinhardt, există voci distincte și puternice precum cele ale lui Dan Puric, Elena Dulgheru, Radu Găină, Radu Preda, Laurențiu Dumitru, Danion Vasile, de altfel Biserica vie ce face
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
idealizez efectele hotărârilor conciliare; ele se văd cu ochiul liber. Mai mult, chiar protagoniștii (Congar, Daniélou, viitorul Ioan Paul al II-lea, dar mai cu seamă De Lubac) și-au arătat foarte repede dezamăgirea pentru felul în care clerul și laicatul catolic au ajuns să caricaturizeze - ori să deformeze - esența importantului aggiornamento, care viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Națiunilor din Lyon, alături de frigăruia lui Sigurd și un dolmen breton. O mare onoare etc. Contact I: Ministrul de Externe, cunoaște mediul ecleziastic în care e la rândul lui cunoscut și, de unii, apreciat. Poate fi favorabil. Contact II: Președintele Laicatului, persoană sigură, atașată valorilor democrației și scopurilor statului multinațional. Favorabil. Să fie consultat la achiziție și Expertul Bunurilor pentru a se evita orice neplăcere. E bine cunoscută pungășia băștinașilor. Se recomandă expeditivitate. Achiziționați.” Pasărea fâlfâie din aripi, întorcând la răstimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
apostolilor și garantate prin prezența Sfântului Duh. A disprețui cu bună știință canoanele duce, inevitabil, la denaturarea Bisericii, la erezia ecleziologică. Autoritatea intelectuală interbelică, prin vocea lui Nae Ionescu (și nu numai), reface liantul cu autoritatea ecleziastică, reconfigurând raportul dintre laicat și Biserică în vederea realizării acelui orizont al binelui comun. Prin această analiză a problematicii Patriarhului-Regent, se pot decela semnificațiile profunde ale legăturii dintre Biserică și elita intelectuală, în contextul modernității accelerate, provocare la care trebuie să răspundă, cu atât mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 97, din 6 mai 1926. Apariția unei elite intelectuale interbelice grupate în jurul unor personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic ș.a. care să revitalizeze spațiul teologic românesc, anchilozat într-un veritabil tradiționalism de nuanță neosemănătoristă și să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologică și purtând polemica la un nivel maxim de competență. Pentru a putea reliefa mai bine această campanie pascală, ne-am propus prezentarea diacronică și sintetică a unui vast tablou care să surprindă articulațiile unei dezbateri teologice majore în care laicatul creștin reprezentat de o intelectualitate remarcabilă și-a asumat rolul de membru al Bisericii, întrucât participă efectiv la viața eclezială, o trăiește în chip conștient și are, prin urmare, dreptul de a formula o critică, fiind solidar răspunzător sau suferitor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă autoritate religioasă decât Biserica, lucru confirmat de numeroase delegații de credincioși care îl consultă pe filosof. Se pare că există și situații excepționale în care laicatul creștin se dovedește a fi un veritabil păstrător al învățăturii creștine, aspect foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care această dezbatere le ridică: 1. există pentru un creștin ortodox
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
situației 28. Din păcate, intervine și aici "dizolvanta metodă a amânării"29, procedeu care se aplică în chestiunea pascală. Mai mult, are loc o contraofensivă a autorității ierarhice care, prin vocea episcopului Vartolomeu Stănescu, contestă autoritatea harismatică, prin argumentul imposibilității laicatului de a aborda o asemenea problemă teologică, aceasta formând o colectivitate care nu predă, ci doar primește toate învățăturile Scripturilor. O replică energică, dar foarte bine fundamentată teologic, semnată " Cuvântul" pentru a reliefa atitudinea oficială a ziarului, îi oferă Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de restabilire a ecumenicității, Sinodul adoptând, în cele din urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput, plecând de la cazul problemei pascale din 1929, ca un raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța creativă a Tradiției. Intelectualitatea interbelică a știut să mențină acel dialog viu cu Biserica, contribuind la o adevărată revigorare a spațiului teologic românesc. Biserica și politica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii directe a valorilor religioase de care teologia de catedră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii directe a valorilor religioase de care teologia de catedră este, prin esența ei, străină. O posibilitate de reîmprospătare a predicii ortodoxe, ținută de o parte a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologia de catedră este, prin esența ei, străină. O posibilitate de reîmprospătare a predicii ortodoxe, ținută de o parte a preoților într-o notă festivist-triumfalistă, de cea mai pură speță bolșevică este revenirea la modelul interbelic în care personalități ale laicatului creștin, trăitoare ale valorilor creștine și cunoscătoare ale problemelor teologice ale Ortodoxiei să țină din când în când cuvântul omiletic. Pentru a se putea realiza acest lucru, este nevoie ca oamenii Bisericii să-și apropie în grădina teologiei pe acești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-o seamă de laici, respectuoși față de Biserica adevărată și pătrunși de dreapta credință, în sprijinul cuvântului lui Dumnezeu, câteodată înfruntat tocmai de cei care sunt chemați să-l apere, se poate dobândi mai multă știință teologică și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu numai dăunătoare pentru Ecclesia, dar și extrem de periculoasă, în contextul apariției multor provocări la care ierarhii ar avea nevoie de sprijinul necondiționat al elitei laice creștine. Răspunsul la această încăpățânare este unul surprinzător de simplu: pentru că numai în rândurile laicatului creștin se mai găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici vine este, de fapt, moștenirea negativă a Patriarhului Miron Cristea care, cu mici excepții, se continuă până astăzi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără echivoc a comunismului care a distrus Biserica în secolul XX, o condamnare fără nici un fel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]