264 matches
-
bugetul european și deputații statelor beneficiare sau chiar de diviziunile geografice. Mai mult decât atât, în ciuda unei coeziuni interne surprinzătoare din multe puncte de vedere, grupurile politice își păstrează caracterul eterogen, membrii lor neavând aceași viziune asupra binelui comun, a laicității sau a liberalismului 66. În sfârșit, "prezența deputaților ce provin din sisteme politice ce aderă la o practică a "consensului" afectează pertinența dihotomiei stânga-dreapta și suscită divergențe frecvente în sânul grupurilor politice, între deputații favorabili alianțelor la centru și celor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
împotriva introducerii acestui instrument modern de identificare a persoanelor."114 Menționăm însă că întreaga dezbatere asupra pașapoartelor biometrice aduce în discuție modul în care conștiința religioasă creștină se raportează la o serie de elemente constitutive ale modernității: secularizarea societății și laicitatea statului, libertatea religioasă și pluralismul religios, creativitatea științifică a omului și dezvoltarea tehnologică bazată pe rezultatele acestei creativități, modernizarea instituțională a României și integrarea ei în procesul relațiilor globale etc. Într-un articol publicat în ziarul Ziua, Vlad Niculescu-Dincă arată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
diplomat capabil să slujească atâția suverani și să ajungă mai devreme sau mai târziu să-i trădeze pe toți, datorită acestui principe cameleonic în stare să pună straiele de Ancien Régime pe individul modern și să concilieze virtuțile creștine cu laicitatea, principiile morale cu realismul politic că această declarație ascunde exact contrariul său și că declarațiile de principiu maschează astăzi absența de principii. Principes, c'est bien! Cela n'engage point. Prin urmare, când astăzi auzim cum se face apel la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
le-a preluat nici măcar retorica, și cu atât mai puțin politicile de stânga. Într-adevăr, PSD se distanțează brutal de poziția stângii europene, nu preia nici măcar una dintre temele stângii europene, de la ecologie la drepturile minorităților sexuale, trecând prin apărarea laicității instituțiilor statului sau prin opoziția față de războiul din Irak, PSD se distanțează brutal de poziția stângii europene, rămânând de un conservatism agresiv care îl apropie mai degrabă de neoconservatorii tip Sarah Palin decât de social-democrația europeană. Competența tehnică a administratorilor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a fost menit să devină președinte. Un număr destul de mare de americani împărtășesc această nemulțumire. Studenții facultăților de istorie înțeleg perfect pericolul pe care îl reprezintă liderii politici care se consideră locțiitorii lui Dumnezeu. Controversa actuală a alimentat generalizările despre laicitatea Europei și religiozitatea Americii; realitatea este, desigur, mai complexă. America nu a devenit o teocrație, iar Europa este departe de a fi atee. Este adevărat însă că europeanul de rând este mai prudent decât americanul atunci când vine vorba de îmbinarea
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de muncă a fost abolită. Nu vom ajunge din urmă lumea modernă, a declarat el, dacă modernizăm numai jumătate din populație". În deceniile care au trecut de atunci, moștenirea lui Atatürk a fost păzită de armata turcă, care a menținut laicitatea guvernului. În 1960, dornică să-și consolideze statutul de țară occidentală, Turcia și-a depus candidatura pentru a adera la Piața Europeană Comună, care a devenit mai târziu Uniunea Europeană; încercările sale nu au luat sfârșit nici acum. La fel ca
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pământ, imaginea ne ferește atât de monolitism cât și de anarhie. Ea garantează unitatea celor două puteri, pentru că face legătura între ele; dar nu permite confuzia lor, pentru că lasă loc între ele. Medierea imaginii ar fi atunci un factor de laicitate în lumea noastră și, deocamdată, o garanție împotriva unui exces de fanatism. Nimic nu este mai sufocant ca o religie a Cărții care vrea să aplice Spiritul literal, fără metafore sau marje de interpretare. Imaginea creează un interval între lege
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
exigentă, fără concesii tocmai fiindcă nu are o portiță de ieșire. Evaporarea lumilor de dincolo, mitologice sau religioase, aduce vederea în prim-plan. Iată deodată copaci și chipuri privite pentru ceea ce sunt, la întâmplare, fără a priori, în magnifica lor laicitate. Acest nou contract cu vizibilul ne-a adus totodată prima cartografie viabilă. Există un moment în istorie care vine ca o bucurie pentru ochi, când omul, creat după imaginea lui Dumnezeu, se apucă să recreeze natura după imaginea omului. Atunci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din exterior, această necesitate este un hazard: acel lucru ar fi putut să nu existe. Necazul cu tehnologiile minunate și ultramoderne este fiabilitatea lor: ele prevăd totul. Adică tocmai definiția academismului. Este pură desuetudine, întârziere a creștinătății din Orient față de laicitatea occidentală faptul că liturghiile ortodoxe interzic imaginile și sunetele de origine mecanică? Nu se pot înlocui, spun teologii ortodoxiei, o corală printr-un disc, o icoană printr-o o fotografie sau o frescă printr-o serigrafie fără ca ritualul să-și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
influent decât persoana (uneori se pot inventa eroi și când nu e nevoie, iar alteori salvatorul poate fi colectiv evreii, creștinii, națiunea, proletariatul, rasa).450 Trecerea la un alt regim al imaginarului, mai spune Boia, aflat sub semnul dominant al laicității și rațiunii, nu a afectat statura personajului excepțional (exemplul tipic fiind figura Salvatorului izvorâtă din imaginarul religios și eficient reelaborată în secularizările moderne); s-a petrecut un transfer dinspre religios spre politic, dinspre "o formulă religioasă, ea însăși cu implicații
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tiparul joacă un rol foarte important în acest scop. Cartea este tot mai ideologizată și politizată. Ideea de literatură este investită cu o forță activă, devine o putere considerabilă în stat și societate. Cea mai importantă idee-forță a epocii este laicitatea militantă, cultura ia în secolul Luminilor un caracter profund profan. Disocierea sacru/profan devine curentă. Literele și literatura sacră intră într-un moment de eclipsă. „Republica literelor” capătă aspecte noi. A devenit o stare de spirit și o ideologie militantă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
aici. Majoritatea vin din Arabia Saudită și se comportă în Franța ca pe pământ arab. Soluția anunțată de Abdulah Beihan este cea a formării unui islam francez. Este unul care ar ține seama de legislația europeană, de Drepturile Omului și de laicitatea franceză. Același autor remarcă și recenta tendință din Austria de a se crea și întări un islam austriac, european, în ultimă instanță. În acest sens, ,,la Viena s-a adoptat în Parlament o amplă revizuire a legii privind Islamul, lege
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la Facultatea de traducere și interpretariat (ETI) din cadrul Universității din Geneva MINORITĂȚI (drepturile Î) JAVEAU Claude Profesor de sociologie la Universitatea liberă din Bruxelles (ULB) BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturale. Se presupune astfel că anumite valori și norme sunt detașabile de contextul lor de origine sau de formare și exportabile sau transferabile. Astfel de valori și norme sunt considerate drepturile omului și democrația pluralistă, respectul libertății individuale și principiul laicității. Se iese astfel din Închisoarea absolutismului cultural la care se reduce relativismul radical. Ceea ce a fost gândit sau creat „la noi” nu este În nici un caz menit să aibă valoare doar „pentru noi”: acesta este conținutul formal al exigenței de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
persoanelor, cât și În ceea ce privește proprietatea asupra bunurilor. A urmat o altă schimbare de perspectivă, o dată cu Edmund Burke și Louis de Bonald: au Început să apară voci care deplângeau faptul că rudenia, religia și statutul au fost Înlocuite de atomizare și laicitate, de nivelarea democratică și de afacerismul fără nici o limită. Nostalgia după o unitate organică și sacră, Înlocuită de individualismul utilitarist, de cultul rațiunii și triumful statului-națiune, ocupă un loc principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai există: nu vorbim cu toții de „precarizare”, de „descalificare” și de „dezafiliere”? Cum se poate Însă combate un asemenea flagel? Ce procedee trebuie adoptate? Și, În centrul acestor preocupări: problematica integrării și a legăturii sociale. Repere care se șterg Criza laicității, dificultățile socio-economice și incapacitatea metodelor de reglementare tradiționale nu pot să nu ne Îngrijoreze. În fața escaladării tensiunilor și a ceea ce unii nu ezită să numească „intifada periferiilor”, crearea unor dispozitive de prevenire se dovedește o chestiune delicată: factorii responsabili cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
americană: 1971). RIFKIN Jeremy (1996), La Fin du travail, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
469-470), Paris, PUF (prima ediție: 1961). ORTIGUES Edmond (1962), Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În centrul conflictelor ideologice ce apar În domeniul social contemporan, există o serie de termeni care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În centrul conflictelor ideologice ce apar În domeniul social contemporan, există o serie de termeni care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii În conflict: anticlericalilor sau partizanilor unei Întoarceri la teocrație. Din fericire, realitatea este mai puțin maniheistă. ν Pe lângă laicismul combatant și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
laicismul combatant și integrismul multiform, putem să ne imaginăm un ideal laic ca instrument de pace socială, Într-un univers politic multiconfesional. Care sunt originea și semnificația inițială ale adjectivului pornind de la care secolul al XIX-lea a inventat substantivul laicitate? Cuvintele Adjectivul laic este dubletul lui lai sau laid. Astfel, În mănăstirile din Evul Mediu, cei sau cele care trăiau Într-o comunitate monastică fără să fi depus voturile monahale era numiți frați lais sau surori laies. În general, aceștia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe ipoteze cu privire la relațiile dintre puterea civilă și cea religioasă, ipoteze care au cunoscut concretizări cel puțin parțiale de-a lungul istoriei, asupra cărora evenimentele recente ne constrâng să revenim. Primul model politic posibil exclude cu totul Însăși ideea de laicitate, deoarece implică dispariția oricărei diferențe dintre puterea civilă și puterea religioasă. În măsura În care modelul afirmă unicitatea unei credințe pe un teritoriu dat, puterea civilă capătă legitimitate și forță morală de la religia pe care, În schimb, o apără. În acest caz, clericalismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Poate că este posibilă o interpretare a acestei transformări ca o distanțare treptată, de-a lungul ultimelor cinci secole, a statului de Biserici, pentru a se ajunge la situația contemporană de non-confesionalism oficial al puterii civile, care Își afirmă clar laicitatea Încă din articolul 2 al Constituției de la 4 octombrie 1958: „Franța este o republică indivizibilă, laică, democratică și socială. Ea asigură egalitatea În fața legii a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de origine, rasă sau religie. Ea respectă toate credințele”. Cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
republică indivizibilă, laică, democratică și socială. Ea asigură egalitatea În fața legii a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de origine, rasă sau religie. Ea respectă toate credințele”. Cum s-a ajuns Însă la aceste precizări? Chiar și atunci când toleranța nu este laicitate declarată, ea reprezintă deja un semn. În acest sens, Edictul de la Nantes poate fi considerat unul dintre primele semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]