266 matches
-
a fost menit să devină președinte. Un număr destul de mare de americani împărtășesc această nemulțumire. Studenții facultăților de istorie înțeleg perfect pericolul pe care îl reprezintă liderii politici care se consideră locțiitorii lui Dumnezeu. Controversa actuală a alimentat generalizările despre laicitatea Europei și religiozitatea Americii; realitatea este, desigur, mai complexă. America nu a devenit o teocrație, iar Europa este departe de a fi atee. Este adevărat însă că europeanul de rând este mai prudent decât americanul atunci când vine vorba de îmbinarea
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de muncă a fost abolită. Nu vom ajunge din urmă lumea modernă, a declarat el, dacă modernizăm numai jumătate din populație". În deceniile care au trecut de atunci, moștenirea lui Atatürk a fost păzită de armata turcă, care a menținut laicitatea guvernului. În 1960, dornică să-și consolideze statutul de țară occidentală, Turcia și-a depus candidatura pentru a adera la Piața Europeană Comună, care a devenit mai târziu Uniunea Europeană; încercările sale nu au luat sfârșit nici acum. La fel ca
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
diplomat capabil să slujească atâția suverani și să ajungă mai devreme sau mai târziu să-i trădeze pe toți, datorită acestui principe cameleonic în stare să pună straiele de Ancien Régime pe individul modern și să concilieze virtuțile creștine cu laicitatea, principiile morale cu realismul politic că această declarație ascunde exact contrariul său și că declarațiile de principiu maschează astăzi absența de principii. Principes, c'est bien! Cela n'engage point. Prin urmare, când astăzi auzim cum se face apel la
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
doctrine nu sunt nimic altceva decît plămădiri himerice, iluzorii ale ficțiunii filosofice profane, translații de o clipă ale vălului Mayei, ce ecranează, obstaculează accesul spre esența unică a adevărului"14. Secolul al XXI-lea va fi religios. Militantă sau nu, laicitatea își epuizează resursele sale preponderent intelectuale, hiperraționale. Ideologiile care au născut marile nebunii ale secolului al XX-lea, sunt și ele stinse, epuizate. O nouă dogmă tinde către unicitate: "Căutați mai întîi împărăția economiei și toate se vor adăuga vouă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
rundamentalismul în lume, al studiilor reunite de Y. Lambert și G. Michelat (1992) despre declinul religiei la tineri, al lucrării lui G. Davie (1994) despre religia în Marea Britanie (Halsey, 2004), al studiilor lui J. Bauberot despre raporturile dintre religii și laicitate în Europa. " (Borlandi et al., 2009, p. 720). Am așezat aceste repere și teorii cu privire la sociologia religiei, care credem că ne-au familiarizat cât de cât cu știința sociologică despre religie și cu câțiva dintre cei mai importanți exponenți ai
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de laicitate reprezintă o „nouă valoare” născută în entropia burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este pe cale de dispariție, ea supraviețuind doar ca produs natural la
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de laicitate reprezintă o „nouă valoare” născută în entropia burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este pe cale de dispariție, ea supraviețuind doar ca produs natural la un macronivel de consum și ca formă de folclor ce încă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pronunciamento-ul generalilor, răspunsul este spontan și experiența din trecut îi face pe muncitorii socialiști și comuniști din Madrid și pe anarhiștii și naționaliștii catalani din Barcelona să se revolte. Legitimitatea asigură Republicii sprijinul unei mari părți a burgheziei și al laicității militante pe acest teritoriu al catolicismului feudal, sau, în revanșă, al burgheziei mijlocii, catolice și autonomiste din Țara Bascilor. În acest concert, PCE-ul apare foarte repede ca o forță moderată, ostilă oricărei rupturi revoluționare. Se pune problema obținerii sprijinului
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în spirit) Universitatea din Montpellier, fondată de magiștrii instruiți la Salerno, considerată autoritatea medicală supremă în Evul Mediu. (La Montpellier, însă, spiritul științific va fi bruiat de repetatele interferențe cu interesele Bisericii timpului, care în regatul francilor era destul de puternică.) Laicitatea Școlii medicale salernitane a făcut posibilă încadrarea chirurgiei printre specialitățile medicale; aceasta era interzisă călugărilor și a fost exclusă atât din școlile medicale mănăstirești, precum și din universitățile clădite pe structura acestor școli. Totuși, nu întâmplător, chirurgia (prin Academia de chirurgie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că religia nu mai este vîrful organizator al societăților noastre. Dacă dimensiunea religioasă e o dimensiune fundamentală a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă și de sistematic apărată, încît termenul superior se îndepărtează definitiv de preocupările oamenilor, devine absență sau cel mult amintire culturală, își pierde realitatea obiectivă. E vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fără ca totuși termenului transcendent să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să devină mai atente la propriile tradiții religioase, la adîncimea lor culturală, pe de o parte, la orizontul de universalitate spre care ele 98 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE deschid, pe de alta. într-o țară atît de dominată de laicitate precum Franța, guvernul a decis să introducă în învățămîntul public studiul religiilor și al contribuției lor la civilizația occidentală. Tocmai în măsura în care societățile democratice actuale admit și respectă prezența religiei în spațiul public, ele sînt un teren puțin fertil pentru ivirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în dialog, în concurență și, poate, în consens. Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
început cu un dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența de la o modernitate la alta Sîntem, după expresia lui Marcel Gauchet, o civilizație ieșită din religie? Aparținem unei vîrste sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se construiască societatea. Nici cadru civilizațional, ca în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]