254 matches
-
închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai întâi profesor de poetică la gimnaziul românesc, apoi director și catihet al Școlii Normale înființate chiar atunci. În 1784 devine director general al școlilor române unite din Transilvania. Adept fervent al politicii iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri (toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
s-a prăbușit, forma ideologică corespondentă a subzistat la poporul german, ca nefiind înlocuită, ca la cel francez, sau englez, de ideea suveranității teritoriale sau naționale mai apoi. Totul a început în "epoca luminilor", cu constituirea doctrinei umaniste, produs al laicizării eticii creștine și al raționalismului triumfător, o doctrină individualistă ce-și pro-pune apărarea drepturilor omului pretutindeni în lume, ideal umanist ce s-a născut în Franța, din scrierile lui Montesquieu și Rousseau și s-a răspîndit imediat, devenind fermentul ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vocabularului stare civilă, cununii civile, funeralii civile ca manifestare a refuzării religiei. Măsurile luate de o guvernare influențează starea de spirit a unei părți din populație și are un anumit efect asupra religiei societății civile. Așa s-a ajuns la laicizare. În mod esențial, laicizarea este o mișcare de natură politică, ce a produs la nivelul religiei transferul de la un statut public la un statut particular. Mișcarea începe, cel puțin în stadiul de proiect politic, în a doua jumătate a secolului
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
civile, funeralii civile ca manifestare a refuzării religiei. Măsurile luate de o guvernare influențează starea de spirit a unei părți din populație și are un anumit efect asupra religiei societății civile. Așa s-a ajuns la laicizare. În mod esențial, laicizarea este o mișcare de natură politică, ce a produs la nivelul religiei transferul de la un statut public la un statut particular. Mișcarea începe, cel puțin în stadiul de proiect politic, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
influenței religiei asupra lumii, totuși se constată că din punct de vedere al activităților cu caracter social, Biserica nu a pierdut enorm de mult, chiar are o anumită influență prin intermediul prezenței ei în asemenea lucrări. Industrializarea a adus cu sine laicizarea, însă, chiar dacă acest proces este puternic pătruns în societate, totuși religia, din punct de vedere social, mai poate fi regăsită ca un important factor în societate. Referitor la rolul religiei în viața publică plecând de la probleme legate de, spre exemplu
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioase, aceștia respectându-le și raportându-se la ele. Chiar dacă societatea a devenit așa cum am mai menționat acest aspect laicizată, totuși o implicare socială a religiei în societate există și este un fenomen care a fost și este îndelung studiat. Laicizarea desemnează procesul în care religia își pierde influența asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai menționat acest aspect laicizată, totuși o implicare socială a religiei în societate există și este un fenomen care a fost și este îndelung studiat. Laicizarea desemnează procesul în care religia își pierde influența asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii. Cu excepția Statelor Unite, țările industrializate au suferit toate o laicizare considerabilă, dacă privim din acest punct
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii. Cu excepția Statelor Unite, țările industrializate au suferit toate o laicizare considerabilă, dacă privim din acest punct de vedere. "Structura declinului religios remarcat în Marea Britanie se regăsește în cea mai mare parte a Europei Occidentale, inclusiv în țări catolice cum ar fi Franța sau Italia. Mai mulți italieni decât francezi merg
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
calcul iraționalitatea de care vorbește R. Otto. Cu toate acestea, au existat și autori care au văzut religia ca o sursă a înțelegerii și stabilității într-o lume incertă (Jung, 1933; Allport, 1950). Potrivit lui A. Giddens (2000) una din dimensiunile laicizării se referă la credințe și la valori. El ne spune că putem numi această dimensiune religiozitate. "În mod evident, măsura în care oamenii frecventează biserica și gradul de influență socială nu sunt cu predilecție o expresie directă a păstrării credințelor
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la biserică din obicei sau pentru că aceasta se așteaptă ca ei să o facă în cadrul comunității." (Giddens, 2000, p. 502). Însă există acest aspect al religiozității și, anume, cel al cadrului declarativ. Deși mulți oamenii au fost prinși de influența laicizării, totuși cei mai mulți își exprimă crezul într-o anumită forță, divinitate etc. chiar dacă nu reușesc în totalitate să și-o definească. Ultimele decenii au adus o schimbare a atitudinii generale față de religie și din ce în ce mai mulți oameni se declară "religioși". Aminteam de
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religiozitate arată o creștere semnificativă. Giddens nu este de aceeași părere cu privire la religiozitate și la interesul din ce în ce mai mare al oamenilor cu privire la religie și la apartenența religioasă. El spunea că: "Influența religiei a scăzut în fiecare dintre cele trei dimensiuni ale laicizării. Ar trebui să conchidem că autorii din secolul al XIX-lea aveau în fond dreptate? Probabil că decăderea religiei a durat mai mult decât anticipaseră ei? O asemenea concluzie ar putea fi discutabilă. Chemarea religiei, atât în formele ei tradiționale
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină." (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Vedem cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială a început să fie gândită ca și doctrină, ca apoi să fie schimbat în totalitate înțelesul profund al acestei misiuni
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și extrem de sensibilă atât pentru Uniunea Europeană, cât chiar pe întreg cuprinsul mapamondului. Procesul de decreștinare 9 a Europei a început de mult, chiar din perioada iluministă 10, dacă nu chiar mai devreme la anumite popoare, și a adus cu sine laicizarea în mare parte a statelor lumii. Astfel că, cea mai mare parte a statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de influențele sau poate chiar de legăturile simbiotice cu Biserica pe care le afișau în perioadele
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Am folosit în această carte cuvântul "laic" în sensul peiorativ, depreciativ, adică care tinde către expresiile "laicizare", "laicizată". Sigur, dacă folosim dicționarele teologice, vom vedea că definiția cuvântului "laic" este de "credincios al Bisericii, altul decât cel din cler", însă cartea noastră nefiind orientată strict către cititorul teolog, ci către cititorul care și-a însușit un alt
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
București, 1989, pag. 149; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 127. „ Meritul său se leagă în primul rând de cucerirea și supunerea la rigorile de stil ..., a unui spațiu tematic deosebit de fertil pe linia laicizării icoanei. Este vorba de scene de gen, reflectând viața sătească, dragostea maternă, îndeletnicirile casnice...”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) „Era un om simplu, modest cu un umor specific țăranului român de la poalele
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
publicitatea non-verbală și minunat de ușoară făcută produselor și ideologiei consumiste, cu hedonismul său perfect nereligios (da’ de unde sacrificiu, credință, ascetism, da’ de unde bune sentimente, economie, severitate și decență...). Televiziunea a fost principalul autor al acelui nu la referendum prin intermediul laicizării, chiar și inconștiente, a cetățenilor. Iar acel nu de la referendum nu a dat decât o palidă idee asupra gradului în care s-a schimbat societatea italiană, în sensul indicat de Paul al VI-lea în discursul său istoric de la Castelgandolfo
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
l-am văzut des pe Papă dând binecuvântarea, i-am văzut pe cardinali la inaugurări, am văzut procesiuni și înmormântări, dar acestea erau evenimente contraproductive scopurilor conștiinței religioase; de fapt, avea loc, măcar la nivel inconștient, un profund proces de laicizare, ce lăsa masele din centru-sud pe mâna puterii mass-media și, prin aceasta, pe mâna ideologiei reale a puterii: le lăsa pradă hedonismului puterii consumiste. De aceea mi s-a întâmplat să spun - poate într-o manieră prea violentă și prea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe dos, carnavalescul așa cum îl vedea Mihail Bahtin în François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere. Prezența măscăricilor și a nebunilor parodiază diverse momente ale ritualului serios, marcând ceea ce Jacques Le Goff denumise "un proces de laicizare a gândirii"7. Crezul și Tatăl nostru se numără printre textele cele mai des imitate într-o manieră caricaturală; în acest sens, Mihail Bahtin citează o aserțiune teologică din secolul al XV-lea, în care se recunosc următoarele: "permitem nebunia în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ai religiilor au căzut de acord, de la Wladyslaw Tatarkiewicz (pentru care îndepărtarea "a constat, în primul rând, într-o părăsire a lumii religioase, transcendentale [s.n.]; problemele temporale au început să-i absoarbă pe oameni, făcându-și apariția un proces de laicizare a vieții și culturii [s.n.]"189) la Mircea Eliade ("Raportul om natură, ridicat la rang inițial, elimină transcendentalul de puternică tentă mistică [s.n.], transcendental valorificat și actualizat și promovat cotidian în Evul Mediu. Pierderea raporturilor directe cu transcendentalul [de fapt
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
perioade tumultuoase de căutări identitare, apare ca o "passation d'héritage" (Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales noțiunea, de origine creștină, a "demnității umane". Ea moderează extremismul prometeean și laicizarea cunoașterii (de origine antică) și eliberează activitatea științifică de presupoziții dogmatice: concilierea lor duce la construcții importante, precum ideea drepturilor omului, dar și la stabilirea unei etici riguroase a științei. Pe aceste principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
închinat, accentuează aspectul triumfal al intrărilor în Roma − fără referință însă la ritualul "păgân" −, precum și celebrarea puterii imperiale. Cu referire la această citare (în general, sursa este puțin credibilă), în literatura științifică actuală se vorbește mai mult despre o anumită "laicizare" a ceremonialurilor respective, dată fiind importanța practică alocată prezenței sale în vechea capitală, mai curând de suprem administrator (din cauza vizitelor la mari intervale de timp). Împăratul creștin devine centrul procesiunilor doar ca funcție politică, iar relația pe care adventus o
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
opoziție cu klerikos "cler, preot", laic este utilizat astăzi prin extensie, ca noțiune social-organizatorică, aflată în opoziție cu religia. Laicism este un termen cu o trăsătuă filozofică mult mai pronunțată, prin care sunt desemnate "doctrinele sau programele politice care preconizează laicizarea întregii vieți publice" (Dicționar de filozofie, 1978: 395). Numeroși termeni filozofici au statutul de termeni interdisciplinari, veniți dinspre limbaje conexe și/ sau dinspre limbajul științelor exacte prin transfer metaforic: entropie (gr. en "în"+ trepo "conversiune, involuție") este un termen introdus
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Renaudel și Campania, care acționează în slujba imperialismului”. Acest demers pragmatic nu împiedică, în 1920-1922, sprijinul financiar și militar al URSS acordat lui Mustafa Kemal care reprimă cu ferocitate atât opoziția comuniștilor turci, cât și a autorităților musulmane recalcitrante la laicizare. Această disociere a teatrelor intern și extern va fi întotdeauna una din caracteristicile antiimperialismului sovietic. O vom găsi după 1945, mai cu seamă în Egipt, Siria și Irak, ale căror regimuri vor beneficia de sprijinul sovietic deși îi supun persecuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca responsabili de dinamica sistemelor economice. Tezele cele mai faimoase le aparțin lui Max Weber și Karl Marx. a. Pentru marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem economic trebuie puse în raport cu apariția și difuziunea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]