250 matches
-
pp. 72-82), cu evocări privind "alternanța oboseală-trezire la nivelul societăților" (1b, p. 397 ș.u) și altele. Reprezentările privind declinul capitalismului vizau când tendințele de substituire a democrației cu o societate de masă, când descreștinarea pe care le secretă agnosticismul, laicizarea, secularizarea. În lumea imaginilor se constata accentuarea ruperii artei de util, de cotidian, căderea în estetism, inventarea artei absurdului de către Beckett, E. Ionesco. În filosofie, Kierkegaard, Nietzsche, iar mai recent M. Foucault și-au exprimat angoasele prin anunțuri mai alarmante
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu s-a pretins cea mai adevărată concepție, cum se obișnuia să se spună în Est despre ideile lui Marx-Lenin-Stalin, iar după 1955 numai a primilor doi. Acest dogmatism a generat și oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua laicizarea și secularizarea, încheiată adesea cu descreștinarea și propunerea unei a doua evanghelizări prin islamism. Descrierile, explicațiile și interpretările liberaliste din filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca I. Berlin (4a), K.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Kim Ir Sen. / 71 Kierkegaard S. / 181, 250 Kohlberg / 45 Korsch K. / 41 Kosovo / 131, 240, 251, 280, 284, 305, 308-309, 314, 336, 353 Krasnodar / 280 Kuhn Th. / 10, 46, 170, 172, 174-179, 286, 290, 350 Kwasniewski Al. / 140 L laicizare / 30, 33, 37, 250, 266 Laiotă Basarab / 111 Lange O. R. / 63, 345 Leibniz G. W. von / 104, 110, 267 Lenin V. I. / 16, 41, 120, 133, 171, 258-259, 266, 287, 295, 301, 312 Lévi-Strauss C. / 85, 126, 139, 169
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Példan, sau a ermetismelor școlilor spiritiste, dintre care cea a doamnei Blavatski și a colonelului Olcott a fost poate cea mai populară. Cercurile teozofice înfloresc și în România, după modelul pe care Franța îl oferea. În special în Franța, unde laicizarea atinge cote semnificative, este timpul reînoirii gândirii religioase încurajată de papa Leon al XIII-lea în enciclica sa Rerum novarum, publicată pe 15 mai 1891 și care orientează solidaritățile catolice de la Monarhie spre Republică. Cristos redevine cheia noii sensibilități religioase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alungă pe Dumnezeu din Univers, care devine o mașină autosuficientă absolut perfectă, ce-și află Ordinea în ea însăși. Din acest moment, Determinismul universal devine dogma care instalează Perfecțiunea și Eternitatea lui Dumnezeu în Mașina cosmică însăși. Încă o dată, o laicizare absolută instalează în mod inconștient divinizarea absolută în obiectul laicizat. De-a lungul întregului secol al XIX-lea și pînă astăzi, reconstruirea Lumii va continua prin descoperirea "Legilor" care guvernează interacțiunile sale fizice și speranța de a reuni aceste Legi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ideile paria care, atîta vreme cît domneau ideile Irecuzabile, rămîneau Intangibile. Astfel, sacrul a putut fi discutat și criticat public de către profan fără a fi fost invadat și devastat de profanare. Cu toate că era înscrisă încă de la origine în logica Renașterii, laicizarea a fost o consecință tardivă, rămasă de altfel incompletă în unele țări, și a fost nevoită să regreseze, în cursul acestui secol, în virtutea impunerii Sacralității unei noi ordini în jumătate de Europă. Însă în nici o altă cultură, inclusiv cea ateniană
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tardivă, rămasă de altfel incompletă în unele țări, și a fost nevoită să regreseze, în cursul acestui secol, în virtutea impunerii Sacralității unei noi ordini în jumătate de Europă. Însă în nici o altă cultură, inclusiv cea ateniană, nu a existat o laicizare atît de amplă. Și totuși, nu totul a fost profanizat și prozaizat în sînul sferei laice. Dimpotrivă, am văzut că mitul și religia se infiltraseră în chiar inima ideilor demitizante și antireligioase. Însă mitul Rațiunii sau religia umanistă reprezintă neo-mituri
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
denumea „utilajele mentale” ale colectivității. Perspectiva novatoarea asupra modului în care oamenii au gândit sau și-au imaginat lumea înconjurătoarea, ineditele provocări ale mediului social și politic, noile percepții despre sine și despre ceilalți, au avut drept efect o accentuată „laicizare” a „stilului de viață” urbană, o progresivă abandonare a șabloanelor educative și comportamentale tradiționale. Aceste modificări, care au operat asupra „ritualului” existențial, nu trebuie judecate în spiritul unei dialectici simpliste. În fond, ele nu au fost nici pozitive, nici negative
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a privilegiat-o [...]. Domnule președinte, nu voi mai continua, ci voi aminti un singur lucru: Televiziunea română în mod sistematic ignoră, în ultima vreme, acțiunile desfășurate de Biserica Ortodoxă Română. Nu am vrea să credem că se merge spre o laicizare păguboasă pentru viitorul României"117. Fără doar și poate discursul este unul critic la adresa statului, prin reprezentanții săi, însă este și un discurs de nemulțumire la adresa priorităților televiziunii publice. Aparența inițială a acestui discurs este că nu aparține unui cleric
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a modernității. "Ca parte a modernității occidentale, secularizarea are în vedere trei aspecte. Mai întâi, presupunem că instituțiile statului sunt autonome în raport cu cele religioase, puterea politică este despărțită de puterea religioasă, discursul dominant în sfera publică este cel laic. Experiența laicizării guvernării arată că aceasta este o premisă a dezvoltării democratice. Și chiar dacă democrația nu este un model ideal, teoreticienii pot să ne convingă ușor că un sistem mai bun încă nu a fost descoperit"4. Revelația ar putea avea loc
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel, "Preotul de la Tanacu primit cu pumni și afuriseli", în România Liberă, 23 iunie. Hotăran, Alexandru, "Libertate și autoritate", în Adevărul, 24 februarie 1990. Iacob, Caius
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lesbienele nu vor mai fi pedepsiți prin lege", în Cotidianul, 8 mai, 1998, p. 16. 113 "IPS Bartolomeu Anania, luptă împotriva homosexualilor cu metode specifice", în Adevărul, 13 mai, 1998, p. 16. 114 Mihaela și Radu Frunză, Etică, superstiție și laicizarea spațiului public, în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23 (vara 2009), pp. 13-35. 115 Vlad Niculescu-Dincă, " Pașapoartele biometrice: mituri eterne și temeri justificate", în Ziua, 1 februarie 2009, p. 7. 116 http://saccsiv.wordpress.com/2011
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
XlX-lea, rezonanța amplă și indiscutabilă pe care au avut-o marile teme ale Complotului "iudeomasonic" este, din acest punct de vedere, un exemplu extrem de clar. Întrucît primele măsuri guvernamentale ale anticlericalismului republican au evidențiat și amplificat acțiunea generală de laicizare a societății, vechea Franță creștină se simte lovită în profunzimea credinței și devotamentului său, în esența tradiției sale spirituale și morale. Simultan, dezvoltarea urbană, progresul concentrării capitaliste, apariția unor noi forme de activitate și de producție vin să afecteze mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este structurată atât identitatea, cât și alteritatea, această politică fiind supusă unor transformări lente. Dacă în cadrul societăților de tip tradițional, aceste politici sunt strâns legate și de factorul confesional, în cele moderne acesta trece într-un con de umbră datorită laicizării societății și culturii. De asemenea, în societățile moderne, informația și comunicarea au un impact mult mai mare întrucât individul este expus unei cantități uriașe de mesaje. Mai mult decât atât, în timp ce în societățile tradiționale, individul primește cu preponderență mesaje care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care dorește o unificare între diferitele religii, cu respectarea autonomiei și identității fiecăreia; a apărut în jurul anilor 1900, în cadrul protestantismului; modernitatea; creștinsimul s-a deschis spre modernitate, în timp ce islamul, budismul și hinduismul opun o rezistență îndârjită ideilor moderne; secularizare și laicizare (adică desprinderea societății de instituțiile și practicile religioase); criza spirituală, concretizată prin slăbirea autorității instituțiilor religioase; prozelitismul și libertatea religioasă; comunismul și ateismul; ascensiunea sectelor; conflictele religioase; fundamentalismul; d) Fundamentalismul religios (integralismul) Fundamentalismul este o mișcare religioasă caracterizată prin interpretarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fundamentalismului islamic sunt: o inflexibilitate în abordarea unor problematici majore privind societatea în ansamblu; o intoleranța și fanatismul religios; o comiterea de acte teroriste în numele credinței; o respingerea culturii occidentale; În același timp, există și o tendință de modernizare și laicizare, prezentă în numeroase state islamice (Turcia a devenit un stat laic și modern în urma reformelor adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile asupra modificărilor societale caracteristice modernității timpurii industrializarea, urbanizarea, apariția statului-națiune democratic, laicizarea culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația și exploatarea țăranilor de către
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
simbolic și sacru al artei cu unul realist și profan. Redescoperind idealul umanist de revigorare a valorilor culturale ale Antichității greco-romane413, coroborat cu accentuata îndepărtare a artei de Biserică, Renașterea a impus, odată cu aceste inovații, și o amplă tendință de laicizare 414. Importanța secolului al XVI-lea în planul culturii europene avea să fie una dintre cele mai marcante pentru întreaga evoluție ulterioară a reprezentării vizuale a sacrului. Fondate pe anumite acuzații 415 îndreptate împotriva catolicismului, opiniile reprobatoare împotriva laicizării artei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de laicizare 414. Importanța secolului al XVI-lea în planul culturii europene avea să fie una dintre cele mai marcante pentru întreaga evoluție ulterioară a reprezentării vizuale a sacrului. Fondate pe anumite acuzații 415 îndreptate împotriva catolicismului, opiniile reprobatoare împotriva laicizării artei religioase care au generat dispute atât în plan teologic, cât și artistic, sfărâmând "unitatea bisericii universale"416 și împărțind "Europa în taberele Reformei și Contrareformei"417 -, au afirmat o serie de voci radicale, precum cele ale lui Erasm din
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și prerafaeliților, care au șocat burghezia victoriană în încercarea lor de reînnoire a iconografiei religioase 440, sau cea a nabiștilor, care au consemnat o puternică turbulență ideologică în pragul anilor 1900, marcată de lupta, începută deja de două veacuri, a laicizării artei religioase, respectiv de tendințele de revenire la modelele tradiționale ale acesteia. Începuturile secolului al XX-lea confirmau încă din prima decadă acea separație fermă, pe care perioadele anterioare o experimentaseră deja, între arta oficială (laică) și arta Bisericii, părând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unora de dată ulterioară, inclusiv contemporane nouă. Investigarea acestor aspecte arată că diferențele stilistice sunt într-adevăr remarcabile, evidențiind pierderea de substanță estetică și spirituală a picturii bisericești ulterioare Evului Mediu. Cu excepțiile de rigoare, imputăm acest fenomen procesului de laicizare continuă a întregii societăți, al cărui simptom major constă în "slăbirea" trăirii și a acelei "purități a inimii" despre care vorbea Nichifor Crainic, în recursul insuficient de documentat la anumite tipare ale picturii de tradiție bizantină, sau în preluarea în cadrul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
înțelege, de la caz la caz, prin conceptul de sacru. 2. Contextul socio-cultural artistic și religios contemporan pune în evidență două aspecte a căror traiectorie se arată, în prezent, a fi contrară. În acest sens, în ciuda fenomenului tot mai pronunțat de laicizare a societății poate fi constatată o atitudine din ce în ce mai accentuată de redescoperire a problematicii religioase în cadrul creațiilor de artă, precum și de reapropiere a manifestărilor cultural-artistice de sfera spațiilor de cult (a se vedea numărul tot mai mare de expoziții de artă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
secolul al XVII-lea, divinația nu mai este o artă, o cunoaștere, un dar sau un mijloc de a comunica cu zeii pentru a afla și a cunoaște mai multe, ci un simplu act infracțional ce cade sub incidența legii. Laicizarea profundă a vieții în Occident (și nu numai) a schimbat criteriile de evaluare și de analiză. Vechile practici magico-religioase atât de bine cotate altădată sunt azi blamate și ridiculizate. Totuși, divinația și multe alte practici magico-religioase, deși golite de înțelesurile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ha, astfel Încât proprietatea țărănească a ajuns la aproape 30 % din suprafața arabilă și pășuni. 2. Legea instrucțiunii publice, promulgată la 7 dec. 1864: Învățământul primar devenea obligatoriu, liceul avea 7 clase cu o pondere mai mare pentru disciplinele umaniste, instituia laicizarea, egalitatea Între sexe, pregătirea pedagogică a cadrelor didactice, 4 iulie 1864 se Înființa Universitatea din București care avea secții de drept, științe și filozofie, cea din Iași a fost Înființată În octombrie 1860, În prezența lui Al. I. Cuza . 3
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
bine de un secol față de luarea ei în considerare de către matematicieni și crearea unei geometrii descriptive. Nu întâmplător apariția simultană a perspectivei și a artei coincide cu nașterea ezitantă a unei societăți de umaniști laici, la marginea tutelei clericale. Această laicizare a avut două efecte benefice pentru istoria artei: constituirea unui câmp estetic independent de teologie, prin intermediul unei istorii profane a artiștilor și stilurilor (Ghiberti, Alberti etc.); și constituirea colecțiilor de antichități profane (medalii, manuscrise, monede, statui) în afara locurilor de cult
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]