200 matches
-
nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai să nu se laie și să nu aducă apă de la fîntînă, că văduvește. Miriște Pe cine-l doare mijlocul de secere, să puie un șumuiag de miriște sub brîu sau sub curea. Mînă Se crede că acel copil mic care totdeauna ține mînile strînse
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
persoană binevoitoare, și părul îi va crește frumos; dacă-i rătează cuiva părul o persoană zgîrcită sau răuvoitoare pe timpul scăderii lunii, apoi nu-i va crește părul. Cine mănîncă sămînță de tiugă, îi cade părul. Nu-i bine să se laie o femeie sau o fată înaintea bărbatului, că nu-i mai crește părul. Să nu vii de la mort cu părul despletit, că-ți va cădea părul. Fetele să nu mănînce despletite, că le cade părul. Se crede că nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
3, tipar activ, puternic, cu o productivitate crescândă în româna actuală, tiparul baĭe - băi a rămas circumscris, mai ales, la formații din fondul vechi al limbii, precum: latinești moștenite: baie, bătaie, cheie, femeie, foaie, oaie, râie, scânteie, slave claie, copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie, grecești lămâie, tămâie, tigaie. Se includ aici și creațiile pe teren românesc cu sufixul diminutival -uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în luptă, „pe viață și pe moarte” cu oamenii trecutului, cine îi reprezenta pe dnii Iliescu și Năstase în Nevada, cine era, mă întreb, Consulul Onorific al României la Las Vegas? Prospera nevadeză de origine română a uitat vorba „ori laie, ori bălaie”... V-ați mira ca, în cazul în care dl Năstase câștigă prezidențialele iar dl Geoană devine prim-ministru și au humorul de a-i reînnoi dnei Roberts mandatul de Consul Onorific al României în Nevada, dna Roberts să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
obișnuit, ca toți ceilalți. El va dirija în schimb de-adevăratelea, cum văzuse că făceau dirijorii de simfonii la televizor. Dar cum porni iarăși cîntecul, copiii începură să rîdă, de nu se mai înțelegea nimic din melodie. Ce era hărmă laia asta ? învățătoarea le ținea și ea hangul. — De ce te zbați așa ? îl întrebă cînd gălăgia se mai potoli. — Așa se dirijează. I-auziți, copii, așa se dirijează ! și iarăși rîsete. Dănuț nu mai înțelegea nimic. Hai, ăștia, ce știau ei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unor situații dramatice. Sursele umorului sunt susținute și prin zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
moșneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ș-apoi, când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă, că-i ușernică, că-i leneșă, că-i soi rău... că-i laie, că-i bălaie; și că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde știe, că nu-i de chip s-o mai ție; pentru că poate să înnărăvească și pe fata ei. Moșneagul, fiind un gură-cască, sau cum
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și a posibilității supunerii. Toate indicațiile inițiatice sunt întrunite, feciorilor li se cere în mod direct și în răspăr să devină eroi civilizatori, iar mesajul este înțeles tocmai prin prisma psihologiei inverse: „Ei, cum se urcară pe scaunu împărăției, nici laie nici bălaie, să intre în împărăția Arăpușchii, că ei gândeau că tatăl lor numai își făcuse spaimă, fiindcă ei nu vedeau în țara vecină cu a lor dinspre soare-apune decât câmpii și iar câmpii, pustii goale; orașe, or sate, or
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toamnă când recupera boabele din spice, le ducea la sfințit la biserică și apoi le amesteca cu restul semințelor ce urmau să fie puse în pământ pentru recolta anului viitor. CAPITOLUL IV Ciocârliile satului Motto: ...Și să cânți un cântec, Laie, Cum se cântă-n sat la noi, Când se tânguie ciobanul După turma lui de oi. Și să povestească struna, Înălțimilor albastre Vremea lungă, câtă jale, Scris-a-n sufletele noastre. Ni s-ar stinge-atunci necazul Ce de mult se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în oraș, pe drumuri, de dimineață până seara ! Gabi îmi va mai aduce curând un nepoțel. Să fiu sănătos să mă ocup și de el. Cu ei, cu toți, parcă zilele trec mai ușor. Cu toată dragostea, Cei din Făgăraș-Cârțișoara, Laie. Făgăraș, 22 septembrie 1994 Dragă domnule Alecu, Astăzi am lăsat totul la o parte și mi-am propus să vă scriu câteva rânduri, ca semn că mai trăim și ne gândim la dumneavoastră. Chiar dacă nu v-am scris mai des
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mult că nu l uitați ! În pachețelul pe care îl trimitem se găsesc și cele trei chei ale dumneavoastră de la apartamentul din București. Vă mulțumim de toate, vă dorim o sănătate deplină, acolo în orașul nostru drag. Cu toată dragostea, Laie și ai casei. Profesorul un optimist 12 martie 2008. Deschid cartea sa, vol. II (p.199), și citesc: „Am împlinit 92 de ani. Nu mi-am închipuit că voi atinge această venerabilă vârstă! Și iată că am ajuns la acești
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mama ca martoră a pătimirii fiului ei, suferind, în propria carne, chinul lui: „...ș-tini aduchiși, dadă.../ tu inimă ț-acriscură schiñi // și-ț trimbură mâna / când ti-aplicași ca s-tincliñi // sâmțiși cum / sărâma din tini / schimură ‘nă rugăciuni și s-duți? // dado, / laie dado.../ tu aistă noapți, / țerlu s-înavuță cu ‘nă noauă Cruți.” Acest lirism are și o coardă erotică, răsunând chiar și în elegia temniței: „Nu-i vrearea biligiucă, ni ciupari, / S-li porț pirifan, dzua, la videari;/ Niți icoană di-aviu, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
acață. Nu-i mânar, / S-lu-angañi cu zboară dulț, di picurar.// Ma iasti-un foc bătut di ploi, tu cheari, / Ți ardi greu, ș-durut, ca ‘nă-aștiptari./ Nu-l agărșea. Aveagl’iu-l cu sivdaie, / Ma vrei s-nu-l afl’i astes, cinușă laie.” B. reușește să salveze nu numai versurile proprii, ci și unele compuse de alți deținuți, ce vor alcătui antologia Ofrandă. Poezii din închisori (1963). De reținut și excelentele transpuneri în grai aromânesc după Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul Prof. N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz. 21-22.VI. Participare la cel de al III-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV-lea an de existență nr. 2 (53) al revistei Curierul Ginta Latină. Din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
românească, înseamnă: „Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
înseamnă: „Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției („cinstita și curata noastră lege”), joacă hora, merg la cârciumă, unde cântă Laie chiorul, dar mai cu seamă zic doina de jale: „Din casa voastră, unde-n umbră / Plâng doinele și râde hora.” Sensul și formula artistică a poeziei apar și mai limpede, insistând asupra altui cuvânt recurent înrudit cu primul: casă, termen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
ea, a devenit exponentul ei. Jalea lui e a unei „lumi”, a unui „neam”, a unei „pătimiri”, a unei suferințe străvechi, ce nu se măsoară decât cu măsura istoriei: „Vreme lungă câtă jale / Scrisă-n sufletele noastre” (La groapa lui Laie). Sentimentul este atât de adânc, încât poetul simte nevoia unui parangon de natură specială, reluând nu același cuvânt cu altă formă flexionară, ci aceeași idee printr-o sintagmă foarte apropiată, ca în invocația: „Ci jalea unei lumi, părinte, / Să plângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Idealul ca obiect al nădejdii ar fi dor, noroc, sărbătoare sau, în clipa (ipotetică) a realizării, stea: „Ni s-ar stinge-atunci necazul / Ce de mult ne petrecea; / Între stelele de pază / Am avea și noi o stea” (La groapa lui Laie). Un simbol al speranței îl întruchipează dimineața („Tu, suflete întunecat de gânduri, / Tu simți prelung fiorul dimineții”), altă dată, zorii, ca vestitori ai libertății îndelung așteptate. Poetul e doar un sol, un drumeț, un călător, un cântăreț, nu o dată pribeag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
retezat o schijă mâna și totuși a fost unul dintre marii noștri sculptori. Mie nu-mi lipsesc decât câteva degete. De ce m-aș fi plâns? Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, nu ai nevoie de scuze, ba că-i laie, ba că-i bălaie. Când vrei să faci, faci! (De fapt, cum frumos spune maestrul, cu dulceața graiului moldovenesc: Dacă vrei să fași ceva, fași! Treci și prin foc și prin apă și faci! Bineînțeles, asta nu se poate dacă
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Vedeta Antena 3 susține că același lucru i se pregătește și lui Traian Băsescu din partea poporului român. După anii în care a suportat atitudinea PDL și a lui Băsescu este posibilă o nouă revoluție, susține Badea. "Domnul Băsescu Traian, mioriță laie, laie bucălae, nu înțelege că seamănă cu Ceașușescu Nicolae. Domnul Ceuașescu, înainte să se care cu elicopterul de pe Comitetul Central, s-a gândit cu ageturile că nasoale, că agenturile. Ce s-a gândit, ia să fac eu un miting să
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]
-
Antena 3 susține că același lucru i se pregătește și lui Traian Băsescu din partea poporului român. După anii în care a suportat atitudinea PDL și a lui Băsescu este posibilă o nouă revoluție, susține Badea. "Domnul Băsescu Traian, mioriță laie, laie bucălae, nu înțelege că seamănă cu Ceașușescu Nicolae. Domnul Ceuașescu, înainte să se care cu elicopterul de pe Comitetul Central, s-a gândit cu ageturile că nasoale, că agenturile. Ce s-a gândit, ia să fac eu un miting să le
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]