204 matches
-
Davidescu, Aspecte, 526-527, 634-636; Sanielevici, Cercetări, 113-116; Vianu, Opere, II, 197-199, 599-620, 684-692, V, 160-167; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Opere, II, 197-199, 599-620, 684-692, V, 160-167; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București, 1923; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei Etnografice-Folclorice a Muzeului Etnografic din Cluj”, „Culegătorul”, „Dacoromania”, „Lamura”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Museion” (Paris), „Zeitschrift für Ethnologie” (Berlin) ș.a. În lucrările teoretice ale lui V., îndeosebi în studiul Etnografie, etnologie, folclor, lecție de deschidere în 1926 a cursului Introducere în etnologie și folclor la Universitatea din Cluj, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
literar mai bun n-avem și nici nu știm când vom avea. învățăm de la văcarul satului sau de la cel care frământa lutul cu sufletul și oferă modelul adevărat de simțire. Și de reprezentare și de exprimare, ca izvor curat ca lamura, la dispoziția oricui. Manifestările consacrate lui Eminescu rămân fapte contemporane de preluare, de educație permanentă. Cum copilului i se repetă de mai multe ori un cuvânt (să-l țină minte) tot așa ascultătorului sensibil (ne-animalizat, netembelizat de televizor) i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se amăgească cu falsa voință a oamenilor. Numai în arbori inelele anilor mereu se lărgesc. În trupul meu timpul sporește subțire de la o zi mai firav la alta, sub crugul ceresc. Fosforul și apa, cărbunele, galbenul sulf de sub scoarță în lamură dau. Stihiile, ele mai cred în obștească poruncă. Eu trepte în sus nu reiau 1133. La răscruce, calea dinspre dreapta era cea a nemuririi cu transfigurare siderală, cea din stânga asigura reîncarnarea pe pământ iar drumul din mijloc devenea poarta de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
militară. În timpul campaniei militare din 1916-1917 e încadrat în Biroul Operații de la Marele Cartier General. Avansat colonel, adjutant al prințului moștenitor, în 1920 C. îl însoțește pe acesta într-o călătorie de șapte luni în jurul lumii. Publicarea în revistele „Flacăra”, „Lamura”, „Cugetul românesc” și „Gândirea” a unor însemnări de drum și tipărirea celor două volume din Peste mări și țări (Grecia, Egiptul, 1922, Indiile, 1923) marchează adevărata sa intrare în viața literară. După 1926, când demisionează din armată ca urmare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
filosofie în romanul „Insula viscolului”, „Ardealul literar și artistic”, 2000, 3; Monica Strătulescu, „Cerul meu de hârtie”, „Milenium”, 2001, 4; Popa, Ist. lit., II, 657; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 94-96; Marian Barbu, O dinastie de scriitori, „Lamura”, 2002-2003, 14-17; Firan, Profiluri, II, 313-314. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
indicate ca fragmente din romanul inedit Să mai iubim?, și cronici ale vieții locale (Învierea din Macedonia, Învățământul din Macedonia, Note din Macedonia) la „Revista noastră”. Mai e prezentă în „Vocea Alexandriei”, „Reclama”, „Foaia nouă”, „Universul”, „Noutatea”, „Sămănătorul”, „Vestea”, „Astra”, „Lamura”, „Revista Buzăului”, la suplimentul duminical al cotidianului „Țara” ș.a. A condus ca directoare, alături de Eugen Vaian în calitate de redactor-șef, revista literară „Săptămâna ilustrată” (1893), în paginile căreia a și publicat proze scurte (O pereche, Doctorul, Decepție) și a ținut, alternativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
Fundația Culturală, L.-M. este „licențiat din serviciu” la 28 ianuarie 1948. După venirea în București colaborează asiduu, cu nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, însemnări și articole diverse, mai ales pe teme moral-educative, la „Ramuri”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Lamura”, „Viața literară”, „Țara de Jos”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Universul copiilor”, „Dimineața copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Biruința”, „Tinerimea creștină”, „Satul”, „Țara Bârsei”, „Flori de crin”, „Ortodoxia”, „Progresul”, „România”, „Timpul” ș.a. Aceleași preocupări vădesc și cărțile tipărite. Astfel, apar pe rând volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Franța. Între 1907 și 1915 colaborează cu oarecare consecvență la „România viitoare”, „Viața literară și artistică”, „La Roumanie”, „La Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
român, București, 1929; Zile trăite, București, 1930; Vraja Bucegilor, îngr. Mircea Handoca, București, 1979. Antologii: Dragi să ne fie munții, București, 1916. Traduceri: René Bazin, Povestiri duioase, București, 1909. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, VI, 81-83; Apostol D. Culea, „Vraja Bucegilor”, „Lamura”, 1927, 1; Iorga, Oameni, III, 360; Predescu, Encicl., 837; Viniciu Gafița, Nestor Urechia, „Luminița”, 1979, 11; Cioculescu, Itinerar, IV, 182-187; Faifer, Semnele, 161-162, 255, 260-261, 274-275. M. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
avut sediul în strada Latină, librăria în strada Paris, director general al Fundației fiind Dimitrie Gusti, iar director al Direcției căminelor culturale, Apostol D. Culea. Fundația tipărește cărți din diverse domenii (literatură, artă, știință, educație și cultură), publicații periodice ca „Lamura” (revistă de cultură generală pentru învățători), „Albina” (revistă pentru popor), colecții enciclopedice precum „Cartea vremii”, coordonată de Nichifor Crainic. Fundația asigură participarea României la Expoziția Internațională a Cărții de la Florența și Veneția, participarea la expoziția de la Londra, trimite obiecte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
Lupu” din Iași - Contribuții la istoria Învățământului românesc, 125 de ani (1855-1980), În 19.IX.1970 lui Gh. N. Rădășanu, la Bogata. Dorind să scrie despre vrednicul Învățător, Îl Întreabă la ce reviste a mai scris, În afară de „Vestitorul Satelor” și „Lamura”. Are articolul Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi tradiții dispărute istoricește: părinții îngropați în grâu, tatăl „tras
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
reluase și activitatea publicistică, pe care o va continua într-un ritm intens de-a lungul a peste două decenii. Frecvent scrie în „Glasul Bucovinei” și în reapăruta „Junimea literară” (unde din 1924 este secretar de redacție), la „Revista Moldovei”, „Lamura”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru”, „Săgetătorul”, „Flacăra”, „Șezătoarea”, „Codrul Cosminului”, „Floarea soarelui” ș.a. Ctitorește el însuși periodicele „Făt-Frumos” (1926-1944), „Buletinul «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „Fond și formă” (1938, 1944). A fost, de asemenea, președintele Societății Muzicale „Armonia” și director al Teatrului Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
din Chișinău pledoarii pentru refacerea prin cultură a unității neamului, colaborează la „Școala Basarabiei” și „Glasul Bucovinei”, înființează societatea „Cetatea luminii”. Publicistica din această perioadă este reunită în culegerea Între Prut și Nistru (1922). Cu toate că apărea în „Țara nouă”, „Straja”, „Lamura”, „Stropi de rouă”, „Ora”, „Gândul nostru”, B. se simțea singur, marginalizat. Apar și primele semne de boală mintală. A fost internat la Mărcuța, apoi la Sibiu, unde și moare. Volumul pe care îl pregătea, În munții Bulgariei, nu a mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
BCU „Mihai Eminescu”, 1969, 459 p. Însemnări literare (1919). Indice pe materii alfabetic și analitic de Eugenia Toma. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 41 p. Jurnalul literar (1939). Indice bibliografic de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1973, 116 p. Lamura. București (1919-1928). Indice bibliografic de Aurora Alucăi. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1981, 274 p. Literatura română. Indice bibliografic de Lenuța Drăgan și Dorina Mercheș. Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, 1973, 714 p. Literatura și arta română. Idei, simțire, formă
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
academic. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Calendarul foii «Lumea și țara»”, „Calendarul gospodarilor”, „Calendarul «Ion Creangă»”, „Calendarul învățătorilor”, „Calendarul Ligii Culturale”, „Calendarul «Lumina poporului»”, „Calendarul «Neamului românesc»”, „Calendarul național al ziarului «America»” (Cleveland, Ohio), „Calendarul poporului”, „Calendarul sătenilor”, „Convorbiri literare”, „Lamura”, „Lumina poporului”, „Sfatul Țării”, „Școala Basarabiei”, „Șezătoarea”, „Viața literară și artistică”, „Viața românească”, „Vocea Tutovei” ș. a. După S. Fl. Marian, P. este, cum îl definește Romulus Vulcănescu, „a doua figură dominantă în etapa de elaborare a domeniului etnografiei” românești, „un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Antoaneta Olteanu, București, 2002. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, „Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci)”, VR, 1906, 7; Simion Mehedinți, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Lamura”, 1921, 1-2; Mihail Sadoveanu, Tudor Pamfile, VR, 1921, 11; Perpessicius, Repertoriu critic, Arad, 1925, 185; Ioan Bianu, Amintire despre Tudor Pamfile, „Tudor Pamfile”, 1928, 1-2; Valeriu Ciobanu, Tudor Pamfile, RITL, 1956, 1-2; Ovidiu Papadima, Mitologie românească, ATN, 1968, 7; Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
LAMURA, publicație literar-culturală apărută la Craiova începând din noiembrie 2001, fără periodicitate regulată. Fiecare apariție cuprinde două, trei sau patru numere cumulate, oscilând între patruzeci și cincizeci de pagini. Director fondator e poetul și publicistul Dan Lupescu, căruia îi dau concursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
Pagina femeii”), dar mai cu seamă la „Adevărul literar și artistic”, unde va deține și rubrica intitulată „Cărți și reviste”, fiind prezentă în paginile revistei din 1925 până în 1939, precum și la „Noua revistă română”, „Drapelul”, „Povestea vorbei”, „Educația”, „Renașterea română”, „Lamura”, „Gazeta cărților”, „Boabe de grâu” ș.a. Semnează și Evan, Izabela Sadoveanu-Evan. În cronicile și eseurile sale S., influențată de Hippolyte Taine, susține importanța criticii științifice, ca demers imparțial, fără păreri preconcepute și total subordonat operei literare. Mai ales în perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Belgia însângerată a lui Émile Verhaeren. Pe durata războiului este soldat sanitar și lucrează în redacția „Neamul românesc”. În 1918 revine în București și colaborează la „Răsăritul”, „Revista critică” și „Spicul”; intră apoi în redacția ziarului „Dacia” și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile pământului (1920), ce antologa creația lirică. Grupajul Cântecele patriei, inclus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Calea desăvârșirii (1922) și, respectiv, Povestiri despre bunul Dumnezeu (1927). În țară trimite versuri și corespondențe la „Ramuri”, „Săgetătorul”, „Cugetul românesc” și „Gândirea”. La aceasta din urmă continuă să scrie și după întoarcerea în București, când își reia locul de la „Lamura”. Are un rol important la ziarul „Cuvântul”, în care aproape doi ani semnează zilnic, și cu pseudonimele Ioan Valahu, Radu Miroslav, R. Mir. În 1926, pe când era secretar general la Ministerul Cultelor și Artelor, este numit profesor la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
limpezi închegări". Sita deasă are o vădită funcție decreatoare de aparențe; ea cerne vizibilul, reținând tot ceea ce în ochi și în cuget e impuritate a privirii corupte, a rațiunii degenerate, pentru a nu lăsa să treacă decât ceea ce trebuie văzut, lamura închegărilor limpezi. Dar ceea ce e astfel lămurit se arată învăluit: "Un văl purta deasupra. Din plasa lui subțire/ Cădea aromitoare năpadă de visări". Văl de data aceasta transparent, al originarului însuși, întrupare vie, fremătătoare ce iese la lumină în forma
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]