147 matches
-
Albert al II-lea (Albrecht, supranumit cel Degenerat) (n. 1240 - d. 20 noiembrie 1314, Erfurt), membru al casei de Wettin a fost markgraf de Meissen, landgraf de Thuringia și conte palatin de Saxonia. Albert a fost fiul cel mare al markgrafului Henric al III-lea cel Ilustru de Meissen cu prima sa soție, Constanța de Babenberg. În 1265, tatăl său a conferit landgrafatul de Thuringia și
Albert al II-lea de Meissen () [Corola-website/Science/328564_a_329893]
-
și Agnes). Prin fiul ei Frederic - devenit markgraf de Meissen - Margareta a fost străbuna directă a electorilor și regilor de Saxonia și a reginelor Angliei Margareta de Anjou și Ana de Cleves. În 1265, soțul ei a primit titlurile de landgraf de Thuringia și de conte palatin de Saxonia, ca urmare abdicării tatălui său, care a păstrat pentru sine doar controlul asupra Meissen. După ce nepotul ei Conradin de Hohenstaufen a fost executat în 29 octombrie 1268 de către Carol de Anjou, Margaret
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
(n. 1204 - d. 16 februarie 1247, Wartburg) a fost landgraf de Thuringia de la 1241 până la moarte, precum și anti-rege al Germaniei în 1246-1247, în opoziție cu Conrad al IV-lea al Germaniei. În 1226, fratele lui , Ludovic al IV-lea de Thuringia, a murit în drum spre Țară Sfântă, în vederea participării
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
devenit regent pentru nepotul său Herman al II-lea, aflat la vârsta minoratului. El a reușit să îi excludă pe nepotul său, ca și pe mama acestuia, Elisabeta de Ungaria, din linia de succesiune, iar din cca. 1231 a devenit landgraf în mod formal. În 1242 Henric Rașpe, împreună cu regele Venceslau I al Boemiei, a fost ales de către împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen pentru a administra Germania în numele fiului minor al împăratului, Conrad de Hohenstaufen. După interdictul lansat de
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
prin dietă de la Viena. Acest titlu presupunea promovarea să în viitor că împărat româno-german. Arhiepiscopul Siegfried al III-lea de Mainz a activat că regent pentru Germania până în 1242, atunci când Frederic al II-lea i-a ales pe Henric Rașpe, landgraf de Thuringia, si pe Venceslau I de Boemia, pentru a asuma această poziție. Conrad a intervenit direct în politica germană din jurul anului 1240. Cu toate acestea, atunci când papă Inocențiu al IV-lea a impus interdictul asupra lui Frederic în 1245
Conrad al IV-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/328649_a_329978]
-
a sprijinit pe suveranul pontif, fiind în schimb ales de către papă că anti-rege al Germaniei la 22 mai 1246. Henric Rașpe l-a înfrânt pe Conrad în bătălia de la Nidda din august 1246, însă a murit câteva luni mai tarziu. Landgraful de Thuringia a fost succedat că anti-rege de către contele Willem al II-lea de Olanda. Tot în 1246, Conrad s-a căsătorit cu Elisabeta de Bavaria, fiica a ducelui Otto al II-lea de Bavaria. Cei doi au avut un
Conrad al IV-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/328649_a_329978]
-
drept sau regentul în funcție. Demnitatea de Statthalter i-a fost acordată prințului elector sas Frederic al III-lea de către împăratul Maximilian I în 8 august 1507 la Dieta Imperială de la Konstanz și devenea efectivă în timpul absenței împăratului din imperiu. Landgrafii de Hessen au numit câte un Statthalter în fiecare dintre cele două părți ale landgraviatului, atât pentru Niederhessen în Kassel, cât și pentru Oberhessen în Marburg. Anton Egon von Fürstenberg-Heiligenberg a fost singurul Statthalter în Principatul Saxoniei sub prințului elector
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
rege german Filip de Suabia cu Irina Angelina. Ei au avut șase copii: Cea de a doua căsătorie a lui Henric al II-lea a fost cu Sofia de Thuringia (n. 20 martie 1224 - d. 29 mai 1275), fiică a landgrafului Ludovic al IV-lea de Thuringia cu Elisabeta de Ungaria, căsătorie din care au rezultat doi copii:
Henric al II-lea de Brabant () [Corola-website/Science/328459_a_329788]
-
au achiziționat mai multe titluri de-a lungul timpului. În 1183, au devenit duci de Brabant. Comitatul de Leuven va fi în cele din urmă absorbit în Ducatul de Brabant. Din 1183, titlurile conților de Leuven și Bruxelles și ale landgrafilor de Brabant au fost unificate în titlul ducal de Brabant și utilizate ca apanaje.
Lista conților de Leuven () [Corola-website/Science/328489_a_329818]
-
Godefroi I (supranumit cel Bărbos, cel Curajos sau cel Mare) (n. cca. 1060 - 25 ianuarie 1139) a fost landgraf de Brabant și conte de Bruxelles și de Leuven (Louvain) de la 1095 până la moarte, precum și duce de Lotharingia (ca Godefroi al V-lea sau al VI-lea) între 1106 și 1129. De asemenea, el a fost și markgraf de Anvers
Godefroi I de Leuven () [Corola-website/Science/328497_a_329826]
-
doilea copil și prima fiică a lui Karl Wilhelm, Prinț de Nassau-Usingen (1735-1803) și a soției acestuia, Contesa Caroline Felizitas de Leiningen-Dagsburg (1734-1810), fiica lui Christian Karl Reinhard, Conte de Leiningen-Dagsburg-Heidesheim. La 2 decembrie 1786 Caroline s-a căsătorit cu Landgraful Frederick de Hesse-Kassel (1747-1837), copilul cel mic al lui Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Cassel și a Prințesei Mary a Marii Britanii, fiica regelui George al II-lea al Marii Britanii. Caroline și Frederic au avut opt copii:
Caroline de Nassau-Usingen () [Corola-website/Science/334451_a_335780]
-
a soției acestuia, Contesa Caroline Felizitas de Leiningen-Dagsburg (1734-1810), fiica lui Christian Karl Reinhard, Conte de Leiningen-Dagsburg-Heidesheim. La 2 decembrie 1786 Caroline s-a căsătorit cu Landgraful Frederick de Hesse-Kassel (1747-1837), copilul cel mic al lui Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Cassel și a Prințesei Mary a Marii Britanii, fiica regelui George al II-lea al Marii Britanii. Caroline și Frederic au avut opt copii:
Caroline de Nassau-Usingen () [Corola-website/Science/334451_a_335780]
-
(7 februarie 1688 - 9 aprilie 1765) a fost fiica lui Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel și a soției acestuia, Maria Amalia de Courland. Prin căsătoria cu Johan Willem Friso, Prinț de Orania ea a devenit Prințesă consort de Orania, titlu deținut anterior de Maria a II-a a Angliei. La fel ca și
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
consort de Orania, titlu deținut anterior de Maria a II-a a Angliei. La fel ca și soțul ei, ea este strămoașa tuturor actualilor monarhi din Europa. Marie Louise a fost unul dintre cei 17 copii ai lui Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel și ai soției acestuia, Maria Amalia de Courland. Doi dintre frații ei au fost regele Frederick I al Suediei și Wilhelm al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel. Bunicii paterni ai Mariei Louise au fost Wilhelm al VI-lea
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
Marie Louise a fost unul dintre cei 17 copii ai lui Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel și ai soției acestuia, Maria Amalia de Courland. Doi dintre frații ei au fost regele Frederick I al Suediei și Wilhelm al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel. Bunicii paterni ai Mariei Louise au fost Wilhelm al VI-lea, Landgraf de Hesse-Kassel și Hedwig Sophia de Brandenburg. Bunicii materni au fost Jacob Kettler, Duce de Courland și Louise Charlotte de Brandenburg. La 26 aprilie 1709, Marie
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
de Hesse-Kassel și ai soției acestuia, Maria Amalia de Courland. Doi dintre frații ei au fost regele Frederick I al Suediei și Wilhelm al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel. Bunicii paterni ai Mariei Louise au fost Wilhelm al VI-lea, Landgraf de Hesse-Kassel și Hedwig Sophia de Brandenburg. Bunicii materni au fost Jacob Kettler, Duce de Courland și Louise Charlotte de Brandenburg. La 26 aprilie 1709, Marie Louise s-a căsătorit cu Johan Willem Friso, Prinț de Orania. El era fiul
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
s-a deranjat să se întâlnească și cu cealaltă candidată. Principalul factor în această decizie a fost, probabil, că tatăl Mariei Louise era un general de încredere al foarte respectatului Duce de Marlborough. În plus, căsătoria cu o fiică a Landgrafului de Hesse-Kassel ar fi putut servit la consolidarea poziției lui Johan Willem printre celelalte case regale. Marie Louise nu era considerată atrăgătoare, fața ei fiind dominată de un nas mare. Avea însă farmec și saluta pe toată lumea, indiferent de rang
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
Wilhelmina von Hessen-Kassel (25 februarie 1726 - 8 octombrie 1808) a fost prințesă prusacă, căsătorită cu Prințul Henric al Prusiei. Wilhelmina a fost fiica prințului Maximilian de Hesse-Kassel și a soției acestuia, Friederike Charlotte de Hesse-Darmstadt. Wilhelmina a fot nepoata Landgrafului Wilhelm al VIII-lea de Hesse-Kassel și a regelui Frederic I al Suediei. A făcut cunoștință cu Henric când a vizitat Kassel în 1751 și s-a căsătorit cu el la 25 iunie 1752. Wilhelmina a fost descrisă ca o
Wilhelmina de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/335209_a_336538]
-
Donatus, Prinț și Landgraf de Hesse ("Heinrich Donatus Philipp Umberto"; n. 17 octombrie 1966) este fiul cel mare și succesorul aristocratului german Moritz, Landgraf de Hesse și a soției sale, Prințesa Tatiana de Sayn-Wittgenstein-Berleburg. Strănepot al regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei
Donatus, Landgraf de Hesse () [Corola-website/Science/332790_a_334119]
-
Donatus, Prinț și Landgraf de Hesse ("Heinrich Donatus Philipp Umberto"; n. 17 octombrie 1966) este fiul cel mare și succesorul aristocratului german Moritz, Landgraf de Hesse și a soției sale, Prințesa Tatiana de Sayn-Wittgenstein-Berleburg. Strănepot al regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei, el a fost numit după Georg Donatus, Mare Duce de Hesse. El este, de asemenea, stră-stră-strănepot al reginei Victoria pe
Donatus, Landgraf de Hesse () [Corola-website/Science/332790_a_334119]
-
Prințesa Tatiana de Sayn-Wittgenstein-Berleburg. Strănepot al regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei, el a fost numit după Georg Donatus, Mare Duce de Hesse. El este, de asemenea, stră-stră-strănepot al reginei Victoria pe linie paternă (mama bunicului său Philipp, Landgraf de Hesse, Prințesa Margareta a Prusiei, a fost nepoata reginei Victoria). Donatus, Prinț și Landgraf de Hesse este văr de gradul trei cu regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit.
Donatus, Landgraf de Hesse () [Corola-website/Science/332790_a_334119]
-
a fost numit după Georg Donatus, Mare Duce de Hesse. El este, de asemenea, stră-stră-strănepot al reginei Victoria pe linie paternă (mama bunicului său Philipp, Landgraf de Hesse, Prințesa Margareta a Prusiei, a fost nepoata reginei Victoria). Donatus, Prinț și Landgraf de Hesse este văr de gradul trei cu regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit.
Donatus, Landgraf de Hesse () [Corola-website/Science/332790_a_334119]
-
Ludovic al VI-lea de Hesse-Darmstadt (; 25 ianuarie 1630 - 24 aprilie 1678) a fost Landgraf de Hesse-Darmstadt din 1661 până în 1678. A fost fiul cel mare din cei trei ai Landgrafului Georg al II-lea și a Prințesei Sophia Eleonore de Saxonia. Ludovic al VI-lea s-a căsătorit de două ori. 1. La 24
Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334568_a_335897]
-
Ludovic al VI-lea de Hesse-Darmstadt (; 25 ianuarie 1630 - 24 aprilie 1678) a fost Landgraf de Hesse-Darmstadt din 1661 până în 1678. A fost fiul cel mare din cei trei ai Landgrafului Georg al II-lea și a Prințesei Sophia Eleonore de Saxonia. Ludovic al VI-lea s-a căsătorit de două ori. 1. La 24 noiembrie 1650 s-a căsătorit cu Maria Elisabeth de Schleswig-Holstein-Gottorp (1634-1665), fiica lui Frederic al III
Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334568_a_335897]
-
al Gibraltar-ului în 1704. În Apania este cunoscut ca Jorge de Darmstadt și în catalană ca Jordi Darmstadt. Născut la Darmstadt, Hesse, Germania în 1669, Georg Ludwig de Hesse-Darmstadt a fost al treilea fiu al lui Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt. După decesul timpuriu al tatălui său, când Georg avea nouă ani, el a fost crescut de mama sa, Elisabeta Dorothea de Saxa-Gotha-Altenburg. În 1686 el și-a început Marele Tur (o formă de educație pentru prinți) călătorind prin
Georg de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334740_a_336069]