39,253 matches
-
literalmente, o altă viață. Nu mai sîntem o țară marginală, nu mai sîntem o țară de care nimeni n-are nevoie, nu mai sîntem o țară pe care un CVTudor o poate scoate la mezatul unor provocări profitabile pentru PRM, lansînd mesaje extremiste în clar. Chiar și în ziua în care România a fost invitată să adere la Nato, CVTudor a lansat un pion otrăvit, ca politician român. El a vorbit despre un alt stat, așa-numita Republica Moldova, ca despre o
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
nu mai sîntem o țară pe care un CVTudor o poate scoate la mezatul unor provocări profitabile pentru PRM, lansînd mesaje extremiste în clar. Chiar și în ziua în care România a fost invitată să adere la Nato, CVTudor a lansat un pion otrăvit, ca politician român. El a vorbit despre un alt stat, așa-numita Republica Moldova, ca despre o cantitate anexabilă României, mai debitînd și prostia uriașă politic că România trebuie să intre în NATO cu Republica Moldova cu tot. Prostie
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
Mihai Apostol Nu cu prea mult timp în urmă (decembrie 2000), un comunicat de presă, lansat în eter, anunța hotărârea liderului de la Kremlin, Putin, de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmând ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia (oare doar atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici comentarii
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
câțiva ani, Astra Film Fest a devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural (și nu doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
de dreptate față de o personalitate prea multă vreme marginalizată, rămasă într-un fel de "purgatoriu", printre "marii indezirabili", aceasta, în ciuda imensului ecou și a consecințelor extreme pe care le-au avut întreprinderea sa iconoclastă, începând cu acel februarie 1916, când lansa la Zürich, în oaza elvețiană apărată de ravagiile războiului, alături de Marcel Iancu și de scriitori și artiști de mai multe naționalități, sfidarea cea mai brutală și mai orgolioasă - dar și spectaculoasă - a tuturor convențiilor și codurilor de maniere instalate în
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
mai echilibrate propuse de poezia unor Apollinaire, Cendrars și a altora, el întreprinde o acțiune de bruiaj radical, scriind și recitând cu Iancu (autor și de măști primitive) "'poeme negre' cu câteva împrumuturi amuzante din limba română", înainte de a-și lansa celebrele manifeste Dada. Huelsenbeck vorbește despre el ca despre "un soi de barbar autostilat", "un barbar de cel mai înalt nivel mental și estetic, un geniu fără scrupule", iar constuctivistul Hans Richter despre "un individualist - și mai degrabă, într-un
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
în 1996). Citind-o, înțelegi de ce, peste ani, Cicerone Ionițoiu avea să o numească pe autoare "un semn al binelui în această lume tulburată de răi și de rele"... Pare incredibil că, după '89, nimeni nu s-a grăbit să lanseze, în România, această carte; după cum pare la fel de incredibil faptul că scenariul acestui film a fost respins de două ori la rînd, la două concursuri de scenarii ale CNC-ului, sub președinția lui Stere Gulea, în "regimul Emil", ca să fie aprobat
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
O.Z.N.-urile, alături de contemporanii Ken Campbell, Oberto Airaudi, Jeff Merrifield, aceștia din urmă oameni deosebiți pe care Hemina Pocaliu i-a întâlnit și care i-au fost într-un fel sau altul, mentori în aventura spirituală în care s-a lansat. Trebuie adăugate la episoadele diverselor ordine religioase și pe cel gnostic legat de evangheliile apocrife descoperite la Nag Hammandi în 1946 (ipotezele în jurul acestor documente sunt cu adevărat "senzaționale" pentru necunoscători), sau pe cel relativ recent legat de templul subteran
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
și cu ce noimă, care este funcția metafizică, substanța și limbajul care o protejează. Fantasticul înseamnă mister, echivoc, incertitudine - și cum le poți da acestor noțiuni o definiție ultimă? Ca și metafizicianul, autorul de literatură fantastică, un imaginativ prin excelență, "lansează o săgeată de foc în patria nopții", spus cu vorbele lui Blaga. Mai ales că de acolo, din "orizontul necunoscutului", cel încărcat de putere magică, își poate lua în posesie mijloacele spre a atinge un scop pragmatic, visat a fi
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
la Turnul Babel, îndrăzneala cercetătorilor fiind prea mare, zeii literaturii au încurcat limbile, așa încît constructorii ( sau "decontructorii" ) nu se mai înțeleg unul cu altul, din cauza terminologiei. De fapt, cei mai mari sau, hai să spun, cei mai populari teoreticieni lansează cel mult un termen-cheie, o formulă norocoasă și scriu cărți în care cele mai dificile probleme sînt spuse în termeni accesibili tuturor (așa cum a fost și conferința Dvs.)... în ce mă privește, mă feresc și eu cît pot de autorii
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
Iulia Popovici Editura Polirom și-a lansat propria colecție de literatură română contemporană, cu titlul, venit prin filiera Mihăieș, de Fiction Ltd. (și o altă colecție, cea dedicată memorialisticii autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
în România un loc în paginile lui? F.T.: Cu certitudine. Relația mea cu Cioran și vizita pe care am făcut-o locurilor sale natale, Rășinari și Sibiu, vor fi evocate în cartea mea. R.B.:Pînă cînd noul roman va fi lansat în Germania, nu ne rămîne de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
aliaților au lovit civili - știri neverificate cel mai adesea. Care e sensul acestor știri scoase în față? Americanii își omoară aliații dinadins? Nu se poate. Fac asta de proști? Dacă luăm drept generalitate faptul că un pilot de avion își lansează bombele asupra propriilor săi aliați, firește că putem să ne închipuim și așa ceva. Dar cînd americanii au cucerit aeroportul din Bagdad și cutare ziare din București, CRONICA ROMÂN|, titrează, două zile mai tîrziu, că americanii pretind că ar fi cucerit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
inventarul său -, ci un artist de fundal, unul care protejează forme și oferă garanții tendințelor multiple, nu prin epuizarea unui anumit comportament, ci prin luciditatea și prin vigoarea enunțului axiomatic. Ea nu dezvoltă eposuri și nici nu epuizează direcții, ci lansează memorabile definiții. Prin cumulul de forme și de tendințe, prin sinteza spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocită de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident în- tr-un alt spațiu expresiv și într-o
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
va stimula vreo reflecție, vreo inițiativă. Ceea ce lipsește sunt nu competențele, chiar împuținate la cota de avarie, fie din "vechea gardă" (cu personalități remarcabile încă active), fie potențiale. Din zecile, dacă nu sutele, de autori ale speciilor multiple de ediții lansate pe piață, câțiva, poate, o duzină, au șanse de a accede la profesionalism. Sigur că există mult amatorism, improvizație pompoasă, chiar impostură, chiar gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
scrisă, înainte de toate, în vederea unei eliberări interioare". Puțin mai sus, în prefață, Primo Levi afirmă că scopul său a fost mai degrabă să "furnizeze documente pentru un studiu lipsit de pasiune al anumitor aspecte ale sufletului uman". A vrut să lanseze în primul rînd, tuturor, un "semnal sinistru de alarmă" asupra urii față de străini, care poate duce "la capătul lanțului logic" la existența Lagărului. Jorge Semprun s-a confruntat cu aceeași problemă, mai degrabă filozofică la el: imposibilitatea de a povesti
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
internat prin spitale, pentru a nu fi arestat, omul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a fugit din România. Ziarele care publică știrea precizează că Tcaciuc a luat-o din loc cu cîteva ore înainte ca pe numele său să fie lansată interdicția de a părăsi țara. Norocul miliardarului, ar fi exclamat Cronicarul, dacă n-ar fi citit în mai multe ziare centrale că Tcaciuc ar fi primit informații de la niște amici din poliție despre ce i se pregătește. Încît Cronicarul se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
opoziția lovinesciană între polemică și pamflet (inclusiv o distincție numerică: pentru polemică e nevoie de doi, pentru pamflet ajunge unul singur, pentru polemică e nevoie să și asculți, pentru pamflet ajunge să vorbești sau să strigi). Cîteva întrebări au fost lansate chiar de la început. De ce sînt puține polemici autentice în literatura română, oricum, mult mai puține decît în alte culturi europene ? Nu avem vocația dialogului ? Există o etică a confruntării ? O respectăm ? Primul vorbitor a fost polemistul de la întîlnirea precedentă, dl
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
să apar în diverse împrejurări oficiale sau mai puțin oficiale. În schimb, cu prietenii mei de generație - Barbu Brezianu, Dan Petrașincu, Mihail Șerban, Eugen Jebeleanu, chiar Eugen Ionescu, eram foarte expansiv și intim. - Cum se desfășurau întîlnirile cu ei? - Ne lansam în discuții și dispute aprinse, ca și în diferite manifestări de boemă, mai mult sau mai puțin zgomotoasă. În afară de cei pomeniți mai sus, cu personalități notorii nu am avut relații, deși oficial s-au produs cîteva contacte - eu ca reprezentat
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
când tot ce facem e să tragem cu ochiul. Pe vremea aceea, îi spui fetei lui, încă nu eram obișnuiți cu uriașul toc pentru pieptene care e turnul Montparnasse și nici cu turnul Zam, de la Facultatea de Științe. Era stilul lansat de președintele Pompe. Și sub turnul Zam am avut o bătaie memorabilă, la începerea cursurilor în ’68, dar de data asta cu „revizioniștii", și puțin a lipsit ca Treize să nu-l facă piftie, cu o masă aruncată de la etajul
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Petrescu. Mai întâi s-a mirat:" O, ce casă aveți!" Era cu un aparat auditiv mare, cum erau pe atunci și, cum el trecuse deja "pe linie" ( cum se spunea) și trebuia să se justifice într-un fel, s-a lansat într-o diatribă împotriva burgheziei românești care, între cele două războaie ar fi lăsat țara de izbeliște. Zicea: "Șerbane, când, de pildă, acestei burghezii i s-ar fi pus întrebarea dacă este dispusă să dea jumătate din avere, fiecare, ca să
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
decembrie m-au prins cu Crimă și pedeapsă în mînă. Am reluat apoi, ca pe un cadou de vacanță primit iarăși și iarăși, toate romanele din biblioteca noastră brașoveană ale lui Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Soljenițîn. Asemenea caselor de modă, care lansează o colecție de sezon de patru ori pe an, am și eu, se pare, cărți favorite în funcție de anotimp. Tragediile lui Shakespeare le prefer tot iarna, în timp ce comediile sînt lectură de vară, iar sonetele numai și numai de primăvară. Anul acesta
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
nimic de-a face cu o mișcare socială care duce la asemenea dezastre umane" (p.41). Vladimir Tismăneanu nu încearcă să justifice idealurile de tinerețe ale părinților săi (chiar dacă recunoaște în cîteva rînduri că își adoră mama) nici nu se lansează, ca atîția alții (hélas, post festum) în rechizitorii iacobine la adresa defunctului sistem comunist. Ceea ce își propune el este să înțeleagă. De aceea tratează chestiunea cu empatie. Se pune în pielea celor care au crezut sincer în valabilitatea preceptelor comuniste. Încearcă
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
8 la 13, să-l aibă director pe Virgil Ierunca. Faptul că Virgil Ierunca a obținut postul de la Radio-Paris a fost hotărâtor pentru ființa revistei. A finanțat-o singur. Condiția de exilat nu a fost deloc de invidiat, cum se lansau din țară săgeți denigratoare. Au rămas multe și grave mărturii pe această temă. N. I. Herescu a transpus-o în romanul Agonie fără moarte. Un titlu mai mult decât edificator expresiv. Constantin Amăriuței a urmat să-și caute de lucru, "manual
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]