284 matches
-
de cometă / mai spânzurându-mă de cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii / pe fostul umărului meu de domn. / Se înmuiaseră Carpații / curgeau pe Dunăre la vale / și-i lopătau numai pirații / secundelor ovale / și toată România toată / curgea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Interviuri » - cartea este premiată la Salonul Internațional de Carte, În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă », 2010 - Cartea „101 poeme de Renata Verejanu” este reeditată la București, Apare în Antologia Colecția „Ideal” alături de alți 12 scriitori (Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Valeriu Matei, Grigore Vieru...) Editează cărțile: Acest timp al iubirii, poezii de dragoste, ed.OMCT, premiul Salonului Internațional de carte, Soarele patrat - (poem pentru copii), ed.OMCT 2011 - publică cărțile: Dreptul de mamă, - poeme dedicate mamei și copilului, ed.OMCT
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
existenței noastre. Și nu-s puține, peste o sută, mai exact 109. Este vorba de George Anca - indianist, acad. Mihai Cimpoi, Marcel Dumitru Ciucă, Daniel Corbu, Nicolae Dabija, Theodor Damian, Ioan Soare, Al. Popescu Mihăești, Doru Moțoc, Ilie Gorjan, Leonida Lari, Vasile Militaru, Eugen Negrici, acad. Gheorghe Păun, Ioan Es Pop, acad. D.R. Popescu, Paula Romanescu, Emilian Frâncu - primarul Râmnicului, acad. Valeriu Matei, acad. Eugen Simion, acad. Vasile Tărâțeanu, Grigore Vieru, Dorel Vișan etc. Emoționant cuvântul de întâmpinare a a cărții
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
prieteni. Va așteptăm pe toți cu drag la concertul nostru de sâmbătă, 30 iulie, să le uram la mulți ani!", a spus Dan Byron. Împreună cu Andi Vasluianu, Șerban Pavlu, Oana Pellea, Marian Râlea, Marius Manole, Dorina Chiriac, Gianina Corondan și Lari Giorgescu, actori și prieteni Unteatru, au fost realizate video-uri de susținere al acestui proiect cultural inedit pe care le puteți viziona pe pagina de Facebook Unteatru: https://www.facebook.com/unteatru/ Detalii despre programul integral al evenimentului aici: https
Știri - Program Zilele UNTEATRU - micro-festival de teatru [Corola-blog/BlogPost/100438_a_101730]
-
Arhivele Militare Române; în carte, la p. 35); extrase despre „problema Basarabiei“ din texte politice/istorice, semnate de Mihai Eminescu, Vladimir Ilici Lenin, mareșalul Ion Antonescu, Zamfir C. Arbure, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Viaceslav Samoșkin, Nicolae Ciachir, Nichita Stănescu, Leonida Lari, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu, Gheorghe Ghimpu, Andrei Vartic, Gh. Buzatu ș. a. (p. 36 sqq.); Lege pentru instituirea Zilei Naționale de Cinstire [la 1 Aprilie] a Memoriei Românilor, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă (p. 46 sq., desigur, în afara „superstițiosului polisemantism
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Imperiului Sovietic-Rus (U. R. S. S.) în 27 august 1991 (cf. Declarația de independență a Republicii Moldova, pp. 14 - 16). Mai în valea textelor prepelițiene din acest „op“, Distinsul Receptor („de Literatură-Document“) descoperă: valoroase pagini comemorative ale lui Mihai Prepeliță, pentru Leonida Lari (p. 48 sq.), Ion Macovei (p. 55 sqq.), cât și extrase din opera celor amintiți, interviuri (Aneta Grosu în dialog cu Ion Macovei, pp. 59 - 61; Tatiana Cortun - Mihai Prepeliță, pp. 62 - 67; Sandor Kalloș - M. Prepeliță, pp. 78 - 98
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A.E.I.O.U.[1] , Cesarii, Glorie multă să își pună-n nume Și să cinstească penații și larii; Veneau aici pe caii albi în spume Să exploateze strașnic aurarii. ----------------- [1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți, odată, În
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Lațcu, Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scriitori mai puțin cunoscuți: Al. T. Stamatiad, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Ștefan T. Nenițescu, George Gregorian, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovan, G. Tutoveanu, George A. Petre. Dintre poeții contemporani care s-au dedicat liricii religioase, au fost selectați: Cezarina
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
acele „Răsfrângeri lirice” - atât de frumoase și inedite. Convins că „Viața este dar suprem” - poetul și-o închină Aceluia de la care vin toate. Galina Furdui - poetă și publicistă basarabeancă - oferă Antologiei grupajul său liric având frumusețea și vigoarea versului Leonidei Lari. De reputatul poet Ion Horea nu se mai îndoiește nimeni, fiind un nume notoriu în poezia românească. Expresie a convingerilor și a Crezului său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
în dor și multă așteptare, Să vadă visul nostru împlinit: O Dacie în vechile-i hotare. Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțat S-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus, El, maestrul nostru scump și onorat, Solul către Eminescu, Vieru, Lari și Iisus În chip de tandru, mândru curcubeu, La sfat cu sfinții printre staruri, Ajutat de îngeri și de Dumnezeu El va uni a noastre vitregite neamuri. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul
ADIO… ÎNCHINATĂ MAESTRULUI ION UNGUREANU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380437_a_381766]
-
în dor și multă așteptare, Să vadă visul nostru împlinit: O Dacie în vechile-i hotare. Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțat S-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus, El, maestrul nostru scump și onorat, Solul către Eminescu, Vieru, Lari și Iisus În chip de tandru, mândru curcubeu, La sfat cu sfinții printre staruri, Ajutat de îngeri și de Dumnezeu El va uni a noastre vitregite neamuri. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
-a stins în dor și multă așteptare,Să vadă visul nostru împlinit:O Dacie în vechile-i hotare.Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțatS-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus,El, maestrul nostru scump și onorat,Solul către Eminescu, Vieru, Lari și Iisusîn chip de tandru, mândru curcubeu,La sfat cu sfinții printre staruri,Ajutat de îngeri și de DumnezeuEl va uni a noastre vitregite neamuri.La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Empedocle și ca Numa, el este un legislator al patriei, un om a cărui operă exprimă legea, relația mistică dintre noi și lumea nebuloasă a părinților, poporul de mani (sufletele morților, ale strămoșilor, onorate ca zei protectori ai familiei), de lari (divinități protectoare ale căminului), cari sunt pollodiul, mărturisirea în ceruri a existenței noastre pe pământ. Ei sunt patria, cu toate misterioasele ei valențe, sunt istoria cu multa ei învățătură, sunt depozitul milenar, orb, de reflexe, de implicații necesare, de formule
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
în care le-au fost din nou înșelate speranțele. Poliția română atunci când nu o freacă la rece, își poate obține credibilitatea visată. Deocamdată, românii sunt batjocoriți în țara lor. Vom ajunge să ne simțim străini în propria casă. Regretata Leonida Lari are un vers (''Nu da române în român''), de o actualitate dureroasă. Într-o altă ordine de idei, patrimoniul național trebuie apărat cu strășnicie împotriva jafului, ca în Codrii Vlăsiei, căci din 1990 încoace, România a devenit placa turnantă în
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
executate ceva similar și adaptăm. Și discuția continuă tehnic mai mult de o oră, întreruptă din când în când de studierea unor planșe. După ce Lary a cules informația necesară, a cerut să vadă utilajele aflate în hala lipită de birou. Lari a mers de la mașină la mașină, studiind cu atenție, uneori punând vânjos mâna pe ele. - Cam bătrâne aceste utilaje. Mai obțineți pe ele precizia necesară? - Văd că sunteți de meserie. Într-adevăr, trebuie dese ori să facem rabat la calitate
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Cerul buzelor arzânde L-ar atinge uneori Veacul viselor flămânde Nu adăpostește nori. (Poeme cenzurate un întreg mileniu). Un alt merit deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana. Ea imnifică patternii spirituali (Ștefan cel Mare, Eminescu), adresează ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Frederico Garcia Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul: ”Sufletul meu retras în
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
unii nu-i costă nimic... Cine poate crede că moartea venea de bună voie la cei mai curajoși poeți români basarabeni... Cine crede că aceste accidente sunt întâmplătoare... Un Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Gheorghe Malarciuc, Lidia Istrati, Grigore Vieru, Leonida Lari, Constantin Tanase... dacă să enumărăm doar scriitorii ... Prea multe jertfe aduse pe altarul așa zisei perioade de tranziție... Constat cu mare tristețe, deși se pare să suntem în democrație, unele structuri ale puterii nu s-au schimbat și, ca și
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
de ani, cum ar fi Ileana Mălănciodiu, Cezar Ivănescu, Mircea Dinescu, Liliana Ursu, Mihaela Malea Stroe, Ioan Es. Pop, Mircea Cărtărescu, Daniel Bănulescu, Daniela Crăsnaru, Lidia Săndulescu-Popa, Florin Lăiu, George Țărnea, precum și câțiva poeți contemporani din Republica Moldova: Grigore Vieru, Leonida Lari, Leo Bunaru, și alții. Iată mai jos, în întregime, nota antologului și traducătorului Daniel Ioniță. De la un moft la un joc și apoi la obsesie - nu sunt decât câțiva pași. Și apoi, vreo doi ani de muncă grea, despre care
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a dus la nimic, unde-i Vîrful cu Dor, edenul pictat de Mirea? unde-s larii legitimi? aici, ha-ha-ha-ha-ha, fantomele își fîlfîie trenele, sîntem aici, iarăși aici, miroase tare a santal... Seara, în holul de la Cumpătu, văd la televizor cum, pe scara avionului, coboară principesa Ileana, sora lui Carol al II-lea. În urma ei, fiicele lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rest, toate categoriile: literatori și zugravi de subțire, generali, parlamentari majoritari, autovizuali (da' Raveica era?), ostași, țărani, everaci, muncitori (dl. Iliescu nu, plecat interes serviciu, absență motivată), or fi fost în fundul imaginii și frățînii de peste Prut, Grișa Vieru și Liuba Lari... Să lăsăm însă ambientul și să reținem, cît ne-a îngăduit fotogenica Găbița, violon d'Ingres-ul poetului național. Așa cum arată pictura lui nea Mărinică, zglobie ca o zi de talcioc, îi bănuim, în subteranele-i axiologice, și o subtilă manevră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru oamenii săi din trupă, este o manifestare a păgânismului oficial într-o localitate aflată sub stăpânire romană. O inscripție de la Sucidava (Celei, jud. Olt) menționează refacerea unui templu al zeiței Nemesis din secolele III-IV. Apoi o statuetă a zeilor Lari din Sucidava, din secolul al IV-lea, denotă că unii dintre limitaneii (soldați) din castrul de la Dunăre erau atașați credințelor vechi, romane. Pot fi menționate și alte exemple. Însă dincolo de aceste manifestări, superstițiile și practicile magice populare din secolele II-III
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prin mimetism cu ingrata materie, Familia. În lumea religioasă rurală (toate religiile din lume sunt profund similare între ele), Familia reprezenta Celula Bisericii: n-ar mai fi putut să existe zei în temple dacă înaintea lor n-ar fi existat Larii în colibe. Pe de altă parte, familia era nucleul acelui stat economic (rural: ciclul anotimpurilor, tipul de producție și consum, piața, economisirea, sărăcia, sclavia) în care era posibilă, ba chiar de neînlocuit, prezența Bisericii. Economia rurală și Biserica reprezintă o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura străină, traduse în limba română (cu caractere chirilice). Tălmăcirile din Ovidiu, Horațiu, Petrarca, Boileau, Voltaire, Cervantes, Paul Valéry, Charles Perrault, Anatole France, Paul Eluard, Federico García Lorca, Rafael Alberti, Pablo
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
de raportare la ea a culturii române din Basarabia postbelică. Versiunile în limba română sunt semnate de Aureliu Busuioc, V. Vasilache, Liviu Deleanu, I. Vatamanu, Al. Cosmescu, V. Coroban, I. Crețu, Andrei Lupan, George Meniuc, I.C. Ciobanu, Mihai Cimpoi, Leonida Lari, Vasile Badiu, Ion Druță, Vitalie Tulnic ș.a. A.Cb.
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
4; Adrian Popescu, Anul de foc, ST, 1990, 11-12; Adrian Popescu, Discursul „răsturnat”, TR, 1991, 39; Micu, Scurtă ist., II, 392-393; Munteanu, Jurnal, VI, 107-110; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 127-143; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 225-226; Andrei Langa, [Leonida Lari], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 549-557; Popa, Ist. lit., II, 1193-1194. M.C.
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]