213 matches
-
progam complex de examinare a psihomotricității, în care include trei tipuri de lateralitate: lateralitatea de utilizare, ce cuprinde activitățile curente realizate cu diverse obiecte și instrumente; lateralitatea gesturilor spontane, reprezentate de strângerea mâinii sau de încrucișarea brațelor și a picioarelor; lateralitatea tonică, ce poate fi apreciată pornindu-se de la mișcările de extensie și balans. Ambidextria este capacitatea de a utiliza cu aceeași îndemânare ambele mâini, pentru a efectua cu ușurință, abilitate, forță și precizie actele motrice. Multe dintre asimetriile cerebrale funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de roluri dintre mâna dreaptă și cea stângă apar foarte precoce). În cazul unui accident cerebral precoce, aceste funcții pot totuși să se dezvolte în cealaltă emisferă, cu mai mult sau mai puțin succes, după caz (Larousse, 2006). Tulburările de lateralitate sunt desemnate prin termenul dislateralitate, care desemnează complexul de tulburări consecutive reeducării forțate a stângăciei, dar și acțiunea propriu-zisă de contrariere a senestralității la copil. Stângăcia este o dispoziție constituțională legată de preponderența emisferei drepte, ce poate fi de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corpului, coordonarea simetrică și asimetrică. Mișcările sunt active, fiind însoțite de comanda vorbită, și corectate de terapeut. Se începe cu mișcări globale, apoi se trece la mișcări analitice, diferențiate în mișcări de coordonare și de finețe. Se învață schema corporală, lateralitatea, dar și orientarea spațială. Activitățile pregătitoare pentru viața socială și școlară (îmbrăcarea, hrănirea, spălatul etc.) sunt urmărite permanent. Pentru toate formele de mișcare, se acordă un timp mai mare, până ce copiii se obișnuiesc să le execute (Robănescu, 2001). PHELPS (nume
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
L. Pick și P. Vayer (1978), psihomotricitatea cuprinde: a) conduitele motrice de bază - coordonarea oculomotoare, echilibrul static și dinamic și coordonarea dinamică generală; b) conduitele neuromotrice - tonusul muscular și senzațiile proprioceptive; c) structurile și conduitele perceptiv-motrice, formate din schema corporală, lateralitatea, orientarea și organizarea spațio-temporală. Referindu-se la psihomotricitate, De Meur și Staes (1988) au evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1976) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intelectuală superioară. René Zazzo considera că educația psihomotrică reprezintă o educație de bază în școala elementară, întrucât ea condiționează întregul proces de învățare școlară. Procesul de învățare nu poate fi eficient, „dacă copilul nu are conștiința corpului său, nu cunoaște lateralitatea sa, nu se poate situa în spațiu, nu este stăpân pe timp și nu a câștigat o suficientă coordonare și stabilitate a gesturilor și mișcărilor sale” (Zazzo, 1973). Reeducarea psihomotrică urmărește, prin diferite activități corporale, o mai bună structurare a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afectat (Pendefunda et al., 1978). Pe lângă semnele de întârziere în dezvoltarea neuromusculară și a unor semne de leziune piramidală, se poate constata contracția generală a trunchiului, în flexie sau în hiperextensie, capul cade în față, cifoză dorso-lombară, mobilitate redusă de lateralitate, membrele superioare sunt flectate pe trunchi, pumnii sunt strânși, membrele inferioare sunt în flexie sau în extensie, cu contractura puternică a adductorilor coapselor, picioarele sunt în echin accentuat. Deglutiția este deficitară, chiar și lichidele sunt înghițite cu dificultate. Vorbirea este
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
musculară, distonii musculare, paratonii, sincinezii); conduitele perceptiv-motrice, reprezentate de schema corporală, ale cărei tulburări sunt denumite tulburări somatognozice, care sunt determinate de leziunile cerebelului și care se manifestă prin iluzii kinestezice sau prin hemisomatoagnozie, sentimentul absenței unei părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și confuzia legată de o educație inadecvată. Cauzele tulburărilor de lateralitate sunt de natură psihologică, condiție în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt denumite tulburări somatognozice, care sunt determinate de leziunile cerebelului și care se manifestă prin iluzii kinestezice sau prin hemisomatoagnozie, sentimentul absenței unei părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și confuzia legată de o educație inadecvată. Cauzele tulburărilor de lateralitate sunt de natură psihologică, condiție în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin imposibilitatea precizării preferinței pentru una din cele două părți, dreapta sau stânga; structura spațială
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și confuzia legată de o educație inadecvată. Cauzele tulburărilor de lateralitate sunt de natură psihologică, condiție în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin imposibilitatea precizării preferinței pentru una din cele două părți, dreapta sau stânga; structura spațială, la care tulburările au cauze motrice și psihologice. Tulburările structurii și organizării spațiale se manifestă prin câteva semne evidente: copilul ignoră termenii spațiali
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ambilor copii; Se antrenează ușor în activitate și-l stimulează varietatea exercițiilor. 6. Examenul logopedic: Dislalie polimorfă și bâlbâială clono-tonică pe fondul unor elemente de autism infantile și a unei accentuate instabilități psihomotrice. Motricitatea fină insuficient dezvoltată și tulburările de lateralitate și orientare spațio-temporală determină un deficit accentuat la nivelul comportamentului grafic. 7. Examenul neuropsihiatric: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică, sindrom hyperkinetic, autism infantil 8. Diagnostic logopedic: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică pe fondul deficienței mintale moderate. 9. Prognostic: Evoluție favorabilă în ceea ce privește corectarea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și la formarea autonomiei personale și sociale, la parcurgerea unui program complex, individualizat și focalizat pe terapie logopedică specifică și pe terapia psihomotrică. În linii mari, terapia psihomotrică a urmărit: Formarea schemei personale proprii și a partenerului; Educarea și fixarea lateralității; Dezvoltarea coordonării oculo-manuale; Antrenarea și dezvoltarea capacității de a opera cu structurile perceptive motrice de culoare, formă, mărime; Formarea și exersarea orientării spațio temporale. Dezvoltarea motricității fine, generale și specifice, a dezvoltării aparatului fono-articulator: Terapia logopedică a fost focalizată pe
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului, pe fondul hipoacuziei bilaterale profunde. Instabilitate psihomotorie asociată cu deficit atențional. Dificultăți în orientarea spațio-temporală. Lateralitate predominant dreapta. Examinarea logopedică: Întârziere în dezvoltarea limbajului, cu dificultăți de comunicare și relaționare majore. Lexicul se limitează la pronunțarea parțială a unor cuvinte (pe jumătate sau prin evitarea, omiterea unor sunete greu de pronunțat). Sarcinile grafice sunt realizate cu
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Tonusul de repaus mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea nu este fixată, existând tendința de a folosi când mâna dreaptă, când mâna stângă pentru aceeași acțiune. Piciorul dominant este dreptul, la fel și ochiul dominant. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Tonusul de repaus mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea nu este încă fixată, dar există tendința de a folosi mâna dreaptă cu preponderență. Piciorul dominant tinde să fie dreptul, pentru acțiuni ca urcatul scărilor, lovirea unei mingi, etc. Ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină manuală este mai slab dezvoltată
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de repaus este mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea este în curs de fixare, o lateralitate încrucișată, existând tendința de a folosi mâna dreaptă pentru acțiuni cum ar fi mâncatul, prinderea unui creion, etc. Piciorul dominant este dreptul; ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea este în curs de fixare, o lateralitate încrucișată, existând tendința de a folosi mâna dreaptă pentru acțiuni cum ar fi mâncatul, prinderea unui creion, etc. Piciorul dominant este dreptul; ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
slabă de concentrare. Memorie: preponderent mecanică. Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, QI = 37, recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are deprinderi de autonomie socială. Conduita este ușor instabilă, nu manifestă dorință de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, face unele clasificări prin operații de reunire (cu material concret) QI = 36. Psihomotricitate: în general, deficitară, schema corporală parțial formată dar nu poate recunoaște segmentele stâng sau drept ale propriului corp, lateralitatea - predominant dreaptă, orientarea în spațiu și timp - deficitară: nu apreciază distanțele, dimensiunile, cunoaște doar timpul prezent. Trăsături de personalitate: un pic vioi, cu mare nevoie de atașament, apreciere din partea anturajului, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: deprinderi minime de autonomie personală
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
înăuntru. În unele cazuri, fractura maleolei peroniere este însoțită de smulgerea ligamentelor tibio-peroniere inferioare, în special a celui anterior, astfel provocându-se diastazia tibio- peronier, care se traduce clinic prin dureri provocate la presiunea interlinului articular și mișcările anormale de lateralitate a astragalului în interiorul pensei maleoliere. Tipurile lezionare ale “macro” traumatismelor piciorului sunt cele obișnuite: plăgi, contuzii, entorse, luxații fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice: piele, contuzii, ligamente, mușchi, tendoane, articulații, os, vase și nervi.Aceste leziuni pot lăsa sechele
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate concomitent cu impregnarea lor cu salivă, formându-se bolul alimentar. Se realizează prin mișcări ritmice de coborâre și ridicare a mandibulei, la care se adaugă mișcări de propulsie, retropulsie și lateralitate și mișcări coordonate ale limbii, buzelor și obrajilor care împing alimentele între arcadele dentare. Reglarea mișcărilor masticatorii se face prin mecanisme reflexe condiționate și necondiționate, având o coordonare nervoasă bine pusă la punct prin nervii cranieni trigemen, facial, vag, hipoglos
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Componentele psihomotricității J. Le Bouloch Nivelul funcțiilor instrumentale Nivelul structurii schemei corporale Nivelul emoțional afectiv S. Naville Motricitatea Schema Corporală Organizarea spațio-temporală, Educație prin mișcare G. Lagrange Comenzi motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității recunoscute unanim de catre toți autorii citati în tabelul "Componentele Psihomotricității" (după Stănescu M., 2002) sînt: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. Schema corporală reprezintă imaginea pe care copilul o are
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]