1,578 matches
-
moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă aparentă și să mă lase-n pace. M-a stresat destul cu vulgaritatea ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI: La ce vă referiți? MINISTRUL: De multe ori, cînd mergeam pe la cimitir cu coroanele, am auzit o expresie latinească. Un fel de boală pe care o fac morții. JENI: Vai, domnule ministru! Dar morții nu mai fac boli. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI: La ce vă referiți? MINISTRUL: De multe ori, cînd mergeam pe la cimitir cu coroanele, am auzit o expresie latinească. Un fel de boală pe care o fac morții. JENI: Vai, domnule ministru! Dar morții nu mai fac boli. Sînt complet imuni. MINISTRUL: Așa este. Totuși au ei o chestie cînd înțepenesc. JENI: Penis captivus? MINISTRUL: Da, ceva de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
umorului, bunicii, unchii și, mai aproape de zilele noastre, verișorii și verișoarele mele aveau o singură obsesie: să facă în așa fel ca numele copiilor să nu poată fi maghiarizate. O rană veche persista din vremea imperiului chezaro-crăiesc: să dăm nume latinești nu pentru că așa ne-a învățat Școala Ardeleană, ci pentru că e bine ca măcar numele să rămână la noi, între noi, cu noi. Așa încât ne-am procopsit cu o groază de Cornelius și Cornelia, Livius și Livia, Traianus și Claudia
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
și ai început/ să îmi încâlcești părul - apoi/ totul în jur s-a acoperit de mătreață)" (Ars amandi). De observat, aici, ultimele reminiscențe ale poeticului. Autorul caută - încă - un final de climax și scontează pe efectul de contrast între sintagma latinească ridicată în titlu (sonoră, elegantă, sclifosită) și mizeria tristă de la subsol. În schimb, în secțiunea de Texte poetice, numai această formulă liminară mai prezintă un coeficient de (veche, convențională) ironie. Deja suntem înconjurați și îmbibați de spuma cenușie a poeziei
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
ca și vocația aforistică ("Paza bună trece primejdia rea") a proverbelor noastre, față de care pălesc cele din alte limbi romanice. În încheiere am explicat de ce, în colecțiile de proverbe românești, apărute între 1964 și 1989, nu se poate găsi echivalentul latinescului Sutor, ne supra crepidam ("Cizmarule, nu mai sus de sanda"), iar alte proverbe, precum "De-am avea brânză, după cum n-avem pâine, bună-i apa de papară" trebuiau să treacă sub furcile caudine ale cenzurii... Alegerea locului de desfășurare a
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză, precum și cu latinisme culte, oferind astfel forme despre care cu greu am putea decide dacă provin din italiană, din adaptarea directă a unor cultisme latinești ori din franceză. Dincolo de limbă, Asachi a preluat din Italia o anumită viziune asupra poeziei. în anii sejurului său (1808-1812), romantismul abia începuse să se afirme în Peninsulă; în schimb, neoclasicismul domina cu autoritate. Monti și Alfieri erau regii neîncoronați
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
limpezească și paradoxul și-a pierdut treptat din agresivitate. Prevăzînd o asemenea reacție, regretatul profesor și estetician Titus Mocanu, unul dintre teoreticienii și analiștii acestui gen de artă, explica în catalogul expoziției accepțiunea termenului concret prin sensul originar al cuvîntului latinesc concretum care desemna "agregare exactă a mai multor elemente", înainte de a semnifica "obiect real, palpabil," așa cum îl înțelegem noi astăzi. Arta concretă este, așadar, o alcătuire severă, o structurare în care prevalentă este ordinea rațională și nu tentația afectivă sau
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
singular a produs, cum se știe, un val de indignare, îndreptată împotriva a ceea ce mulți au considerat ca fiind o concesie făcută inculturii și ignoranței. Regula anterioară prevedea păstrarea caracteristicilor etimologice ale substantivului, media fiind forma de plural a neutrului latinesc medium. Adaptarea contrară etimologiei avea însă în acest caz argumente destul de solide: în primul rînd, a contat marea frecvență în uzul modern a termenului, contrastînd cu dificultatea de a-l utiliza sintactic în formă articulată, din cauza terminației atipice pentru un
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
oricum un compus modern, mixt, dintr-un element latin păstrat ca atare (media) și unul intrat de mult în engleză, cu formă specifică (mass). Intolerabilă mi se pare, în schimb (cel puțin deocamdată!) o adaptare populară asemănătoare, a unui cuvînt latinesc și internațional care însă nu a intrat în circulația unui public foarte larg. Am întîlnit în ultima vreme, chiar în paginile ziarelor, forma curriculă, reprezentînd transformarea - de către unii vorbitori - a pluralului latinesc neutru curricula într-un feminin singular: "lipsa gramaticii
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
deocamdată!) o adaptare populară asemănătoare, a unui cuvînt latinesc și internațional care însă nu a intrat în circulația unui public foarte larg. Am întîlnit în ultima vreme, chiar în paginile ziarelor, forma curriculă, reprezentînd transformarea - de către unii vorbitori - a pluralului latinesc neutru curricula într-un feminin singular: "lipsa gramaticii din curriculă este regretabilă" (Săptămâna Financiară, 30.07.2007); "Introducerea în curriculă a ecologiei și protecției consumatorului îi nemulțumește pe părinții elevilor" (Adevărul, 20.03.2007), "chiar dacă se introduce în curriculă, e
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
opțional" (Adevărul, 25.07.2007) etc. Cu cît un cuvînt e mai tehnic, specializat, caracteristic registrului cult, cu atît adaptarea lui spontană la morfologia românească (afixe de gen și număr, alternanțe) e mai greu de acceptat în limba literară. Cuvântul latinesc curriculum (derivat de la currere, "a fugi", cu sensurile "cursă, alergare", apoi și "parcurs, curs" etc.), intrat în terminologiile moderne internaționale, s-a răspândit la noi mai ales după 1989, în cele două ipostaze principale ale sale: folosit singur, în științele
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
Consiliul Național pentru Curriculum etc. - și astfel, deși termen tehnic, pătrunde (de pildă, prin dialogul profesorilor cu părinții) în conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul neutru românesc -uri, indicată în NDU 2006 și frecventă în texte: "au elaborat programe școlare, curriculumuri naționale, curriculumuri la decizia școlii
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
prea accentuată curriculumurilor" (central.ucv.ro) etc. Formele curriculumuri, curriculumurile, curriculumurilor nu sînt însă ușor de pronunțat (reprezintă un fel de exercițiu de dicțiune, o "încurcătură de limbă"). Poate de aceea - sau dintr-o anume prețiozitate - unii preferă totuși pluralul latinesc curricula, cu acordul la plural: "reforma curriculară trebuie să înlăture curricula "provinciale" în favoarea unor curricula competitive" (ubbcluj.ro); "elaborarea acestor curricula se realizează în seminare coordonate"; "toate curricula dezvoltate până în prezent au fost aprobate" (k-education.at). E însă surprinzător cît
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
modificarea semantică fără a-i indica în chip indiscutabil originea. Există însă o sursă exterioară care ar trebui avută în vedere, pentru a explica plauzibil construcția în discuție: în italiană, verbul seccare (de aceeași origine cu românescul a seca: din latinescul siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche, bine atestată în literatură și în dicționare. În italiana familiară
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
scutește de situația stînjenitoare de a da explicații pe seama sensului lor. Și astfel, virtutea cuvintelor de a sugera ceva în absența unor sensuri precise se dovedește salvatoare. Așa se face că expresii precum "la infinit", "o infinitate de" sau sintagmele latinești "ad infinitum" și "in infinitum" devin vocabule docile a căror folosință nu ne dă bătăi de cap și nu ne pune într-o lumină neplăcută. Pe scurt, chiar dacă nu știm ce este infinitul, amănuntul nu ni se pare supărător. Căci
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
organizările ei fractale, se simte o anume detașare și o cât de discretă propensiune pentru jocul spontan, oarecum gratuit. Nu știu dacă pe compozitorii americani îi interesează faptul că, derivat din verbul frângere (: a sparge, a zdrobi în bucăți neregulate), latinescul fractus denomina fragmentul, fracțiunea, neregularitatea ori întreruperea. Știu însă că termenul fractal a însemnat doar o escală în zborul imaginației la Benoit Mandelbrot - zbor grație căruia geometria a fost așezată în matca inițială și în destinul ei originar: acela de
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
ridicate la rang de principii. Pentru Întreaga reglementare juridică a relațiilor sociale, aceste precepte fundamentale s-au impus de-a lungul timpului datorită gradului lor larg de generalitate și datorită aplicabilității la scara extinsă. Etimologic, noțiunea de principiu vine de la latinescul „principium” care are sensul de Început, obârșie sau element fundamental. Orice principiu este un Început pe plan ideatic, o sursă de acțiune. Principiile generale ale dreptului sunt prescripțiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului și aplicarea sa. Formele sub care se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Oceanului Pacific. Autorul comite o inadvertență, Întrucît cel care a dat numele de Pacific acestui ocean a fost Magellan, nu Balboa. Magellan a avut parte de vreme frumoasă În timp ce naviga pe apele Oceanului și de aceea l-a botezat Pacific, din latinescul pacifica, „liniștit” (n. t.). Vechiul nume al Istmului Panamá (n.t.). Aluzie la felație, Întrucît termenul de „francés” are În spaniolă și această accepție. (n.t.). PAGE PAGE 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sugereze plenitudinea sentimentului de integrare definitivă în natură, beatitudinea vieții concepute ca o scurgere continuă în oceanul imens, dar liniștit al morții. 1.4. CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ LITERAR Termenul personaj literar provine din francezul personnage, împrumutat la rândul lui din latinescul persona, care înseamnă: mască, rol, și desemnează personajele implicate în acțiunea unei opere literare. El este sinonim cu termenii: erou, rol, protagonist. Personajele pot fi: după importanța în operă: principale secundare după raportul cu realitatea: reale imaginare după numărul participanților
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
trebuie să sprijine organizația pentru identificarea și monitorizarea riscurilor cu care aceasta se confruntă, trebuie să înțeleagă și să supervizeze funcționalitatea sistemului de control intern, care este elementul fundamental pentru implementarea principiilor guvernanței corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”1. Controlul, în accepția lui semantică, este o „analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Mai complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð ’Iskarièthj, tradus în românește fie prin „Iscariotul”, fie prin „Iscarioteanul”29. S-au propus următoarele ipoteze: 1. Supranumele se datorează apartenenței la grupul zeloților: „Iscariot” ar proveni din deformarea termenului latinesc sicarius (de la sica, un „cuțit mare, încovoiat”), intrat și în greacă sub forma sik£rioj. Termenul înseamnă exact „cuțitar”, „bandit” și era folosit de soldații romani pentru a denumi grupurile răzlețe de „haiduci” evrei care întindeau curse și foloseau cuțitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
elemente provenind din mitologia biblică, de această dată. Mă refer în primul rând la punerea pruncului într-un coș împletit, care trimite la episodul nașterii lui Moise (Iuda este văzut așadar ca un anti-Moise), dar și la împrejurările patricidului. Textul latinesc folosește cuvântul pomerium (variantă simplificată a lui poemerium) pentru descrierea proprietății lui Ruben. Pomerium înseamnă exact „loc închis”, „spațiu sacru”, „loc îngrădit” plin cu pomi fructiferi (echivalentul grecesc este paradeisos). Episodul trimite la primele capitole din Geneză și mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni, îi scriam directorului unei edituri bucureștene că traducerea sistematică a textelor grecești sau latinești din... engleză rimează cu impostura. Răspunsul m-a șocat prin angelisul său iresponsabil: „Noi”, îmi replica editorul respectiv, „anunțăm că textele sunt traduse din engleză ori din franceză, așadar avem conștiința împăcată”. Cumplit este că această marfă de mâna a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Les orientations présentes de la pensée religieuse”243. Acest text va declanșa reacții polemice foarte virulente, mai ales din partea dominicanilor grupați în jurul Revue thomiste, care s-au simțit vizați de unele remarci. Părintele Garrigou-Lagrange, într-o replică plină ochi de citate latinești, va merge până acolo încât îi califică pe „mușchetarii” de la Fourvière drept susținători ai unei „noi teologii”, purtătoare a virusului modernist. Foarte pe scurt, textul lui Daniélou pleacă de la următoarea constatare: teologia catolică a epocii ar fi o teologie închisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
morților Dacă mi s-ar cere de cineva să spun, prin ce se deosebește omul de celelalte animale, aș lăsa la o parte toate teoriile științei și filosofiei și nu aș da decât acest răspuns: prin cultul morților. Cultul acesta (latinescul colere = a cultiva, a-ngriji, a practica, a sprijini) este propriu numai omului și nicidecum și celorlalte animale și insecte. Unii zoologi și botaniști, în savantele lor cercetări și experiențe, ne înfățișează adeseori cazuri de animale, insecte sau plante, din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]