754 matches
-
am avut succes. Cauzele pot fi numeroase, de la faptul că miau apărut volumele (patru, toate de poezie) în edituri mici, până la traducerile care în franceză pierd prin claritatea extremă a limbii ceva din misterul pe care umbrele slave îl conferă latinității românești. Cu cititorii am stat de vorbă cu prilejul nenumăratelor lecturi publice, care sunt, aproape întotdeauna, urmate de discuții, mai ales în țările de limbă germană, unde există o adevărată tradiție în acest sens. Pe de altă parte, în Italia
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
mai vârtos prin această calitate, cele care urmau cursurile pensioanelor catolice se exprimau uneori mai ușor în franțuzește și nemțește, iar engleza făcea și ea pași galopanți, consecutiv interesului general (chiar politic și diplomatic) pentru lumea anglo-saxonă. Neologismele din sfera latinității noastre pe care n-o mai contesta nimeni, chiar dacă niște exaltați de tipul Dan Botta ne îndrumau spre Bizanț, fiind depășiți doar de N. Densușianu cu „pelasgii” săi, pentru mine erau cele mai atractive, chiar dacă italienismele lui Călinescu erau pentru
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
furtuni iscate din străfund de milenii, plăsmuirea artistică scurtcircuitează metaforic, în astfel de sinteze, Roma și versantul dacic al obîrșiei noastre. Acest fecior al unui pămînt martirizat, cel dintre Prut și Nistru, ar fi putut rosti o vorbă revelatoare pentru latinitatea profundă, care ne e proprie, - revendicîndu-se, ca generalul Sertorius din tragedia lui Corneille, de la o Romă ce nu se lasă limitativ redusă la nucleul ei geografic: „elle est toute ou je suis", proclama eroul cornelian. La capătul Lusitaniei, și pe
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
compania unor prieteni de rasă, ca Matei Călinescu (Geamănul, cum e numit peste tot), prin cârciumi ieftine, recitând poeme decadente, nu sunt cu nimic mai prejos decât diminețile în care, sub îndrumarea lui Edgar Papu, tânărul crai traducea din textele latinității medievale. Promiscuitatea se poate ivi oriunde, chiar și în bibliotecă, pe câtă vreme noblețea e la rândul ei ubicuă și nu ocolește nici măcar locurile rău famate. Apropo de această graniță fragilă între bine și rău, merită să citez câteva rânduri absolut neconcesive
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
apoi Colocviul tinerilor scriitori, ca și Colocviul consacrat romanului, ambele cu desfășurare anuală. Recent, ne-a atras atenția sărbătoarea revistei „Dilema Veche”, găzduită aici, iar în perioada 21-22 octombrie, tot aici, a avut loc simpozionul „România și Moldova, izvoare ale latinității”, cu participare prestigioasă din țară și din străinătate. Au luat parte ambasadorii la UNESCO ai României și Moldovei, Nicolae Manolescu și Oleg Serebrian, secretarul general al Uniunii Latine, José Luis Dicenta, ministrul secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor
Alba-Iulia, centru cultural by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5167_a_6492]
-
din revista „22” repune pe tapet necesitatea de a studia literatura universală în școală. La sfârșitul acestei luni, Uniunea Latină va organiza la Alba-Iulia, în colaborare cu Consiliul județean și cu Universitatea din localitate, un seminar internaț ional consacrat importanței latinității pentru civilizația europeană a ultimelor două milenii. Nu e greu de constatat ce anume a determinat revenirea în actualitate a celor două teme. Absența literaturii universale din programele școlare, respectiv a latinei, atât în România, cât și în alte țări
Școala și umanioarele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5195_a_6520]
-
manele, trecând și prin politicile franceze cu privire la români („Hai să fim serioși, nici cel mai incult francez nu poate crede că «păduchioasa» echipă de fotbal a României sau împuțitul București sînt doar insule de țigănie într-o mare senină de latinitate! Nu, românii, la grămadă, sînt «țiganii» Franței!”). Unde conduc toate acestea? Spre populismul rasist. Ușor de înțeles, pentru că e compus din categorii simple, maniheiste, populismul, explică Vintilă Mihăilescu, funcționează de minune în vremuri de criză (și de consum cultural scăzut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
se dovedește a fi în continuare un spațiu al culturii, al artei. De mai bine de cinci secole, morala lutheranis-mului protestant a intronat cultul muncii, cultul muzicii drept mijloc de socializare, de apropiere între oameni; așa cum, în diocezele romano-catolice, filiera latinității a contribuit la cultivarea unei anume subțirimi de natură aristocratică a spiritului, aspect pe care îl dovedește prioritar mediul intelectual-artistic vienez, spre exemplu. Astăzi, contrar unei atitudini distant aristocratice îmi pare a se orienta suflul cel nou pe care îl
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
răsturnând un corp profesoral terorizat, dispus la toate concesiunile. Pe atunci apărea o revistă de specialitate, dar și de generală răspândire, intitulată Cum vorbim. În conversație, poetul Constant Tonegaru îi schimbă doar o literă: Cum orbim. Acțiunii de negare a latinității limbii noastre, mult timp prioritară în comunism, autorul îi opune o proprie formulă a tradiției - a celei adevărate. Conform căreia, însuși numele nostru, ca popor, e un certificat, „această pentru că în capul românilor numele înseamnă apartenența, legătura și cu trecutul
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
o pagină întreagă de poeme de Victor Tulbure cu supratitlul „Soarele României”. O variație a temei patriei o reprezintă întoarcerea la originile latine, cu ilustrații de monede sau fragmente de sculpturi. Cîteodată, așa cum se întîmplă, de pildă, în numărul 23, latinitatea și dacismul sînt amestecate probabil din greșeală, pentru că o poezie argheziană intitulată „Latium” este ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera «celorlalți» români.” Așadar, fiecare dintre noi este o insulă de civilitate într-o mare de barbarie (așa cum în manualele de istorie țara noastră e o insulă de latinitate într-o mare slavă - o considerație scoasă de mult din contextul lingvistic în care a fost emisă și folosită pentru a trasa o imagine de sine națională în opoziție cu vecinii „rudimentari”; în felul acesta, cum spunea cu altă ocazie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
sub stindardul dacic, cu montajul capului de lup și a cozii de dragon (și care a generat la rândul său o impresionantă creație a lui Vasile Gorduz), ar fi lipsit spațiul românesc tradițional, modern și actual, de apartenența sa la latinitate, la acest prim universalism deja european, în sensul construcției angajate și proiectate ca imperiu deschis absorbției culturale, metisajelor de idei și stiluri, sub forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet de semnificații indică o dublă repulsie față de conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca națiune o populație mereu jenată de a se legitima cu firesc și relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu deliciul ușilor dosnice, sau cu siguranța precară a imitațiilor cuminți, după tendințele zilei. Câteva inventive comentarii și montaje imagistice din facebook indică direct nervozitatea iscată de ofranda latinității, una dintre situații fiind cea a excluderii animalului simbolic din grupul statuar cu explicația „hingherii au luat maidanezul”. Poate că un complex al legitimării genetice e de găsit, obscur, în această reacție mohorât hazlie. Din medii mai culturale se invocă
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
revelații vădea puterea să se înscrie fără greș, suspensie sărbătorească pe cerul memoriei. Către Brazilia porneam într-adevăr - era în 2002, un zbor tîrziu de noapte, țintind Rio de Janeiro, - urma să particip la o întîlnire sub auspicii ambițioase, Academia Latinității, de curînd înființată, printre ai cărei membri fondatori aveam cinstea să mă prenumăr. Însă în ritmul presant al ceasurilor ce mă despărțeau de plecare, se instala mustrător pulsația unui text desăvîrșindu-se atunci, ecou însoțind, de la Paris, o manifestare sui genesis
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
După o lungă așteptare, sărbătorim astăzi, alături de românii de pretutindeni, dar mai ales alături de cei din Republica Moldova, Ziua Limbii Române", scrie mezina președintelui pe blogul personal. Ea adaugă că "Frații noștri din stânga Prutului celebrează frumoasa limbă română și atașamentul față de latinitate încă din 1990. De aceea nu pot decât să mă bucur că și România le urmează exemplul începând din acest an.". O sărbătoare tristă pentru cei cu rea-credință Elena Băsescu mai scrie că această zi este "o sărbătoare tristă pentru
EBa: Ziua Limbii Române, prilej de a discuta viitorul Rep. Moldova by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35586_a_36911]
-
trei zile într-un mic oraș de la Mediterana. Țara e nenumită, iar despre personajul narator, Paul, nu ni se spune mai mult decât că este latin. Provine, oricum, dintr-o țară latină, după cum și orășelul de la Mediterana este tot latin. Latinitatea este mereu invocată, alt fel de a vorbi despre exuberanță și pasionalitate. Sunt trei zile de vară încinse, de foc, cum sunt și trăirile celor doi care culminează, desigur, cu întâlnirea trupească, atunci când s-au iubit „ca nebunii”. Trei zile
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
o anume falie? La orice m-aș fi așteptat din partemi, dar nici în rupul capului nu aș fi crezut să-mi detecteze vreodată cineva o „structură nemțească”! Atât de mult m-am obișnuit să-mi ascult cu voluptate poruncile latinității doldora de levantinism - cea care, împreună cu temperamentul sangvino-coleric, mă livrează irepresibil și invariabil meridionalității, capriciilor și ispitelor orientale - încât e nevoie mereu de bunăvoința altora să-mi etaleze umbra disciplinată și matematic productivă dindărătul histrionismului fanfaron. Căci adevărul e că
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
în 1991, de Ladislau Gyémánt, reproducând textul latin și transpunându-l în limba română. Lucrarea lui Ioan Budai Deleanu, argumentează Mircea Popa, constituie "unul din textele fundamentale ale istoriografiei noastre din epoca jozefinistă, una dintre pledoariile cele mai avizate în favoarea latinității și continuității poporului român în Dacia." Dintr-o nouă perspectivă, Mircea Popa scoate în evidență valențele artistice și semnificațiile scrierilor poetice ale lui Samuil Micu și Ioan Barac, iar pe Vasile Aaron îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
Paul Celan o determină să revină definitiv în Germania. Toate sunt expresia apartenenței rezolute la spațiul cultural Mitteleuropa, dispărut după război: „nomadă evreică/a limbii germane/crescută sub/un steag galben/și negru/granițele m-au trimis/ba într-o latinitate slavă/ba în America//Europa/în castelul tău/am visat/viitoarea mea naștere”(autoportret). Dacă lirica erotică este proba de foc a unui poet, atunci la Rose Ausländer iubirea este cea a contopirii totale, în care cuplul se regăsește întregindu
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
bucurat neîntrerupt, timp de 250 de ani, până la intrarea în catacombe. Recuperarea vizează atât clasicii Școlii Ardelene, cât și ierarhii și cărturarii care au dus mai departe făclia culturii române în Transilvania, pregătind generații întregi de tineri studioși în spiritul latinității, al valorilor creștine și al devotamentului pentru cultura română. O reparație meritată vizează, așadar, numele și operele unor cărturari mai vechi sau mai noi, de la Zenovie Pâclișanu la Radu Brateș, eliminate din spațiul public - dar nu și din memoria culturală
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
București (CGMB), a vorbit pentru despre plăcuțele de la Sinaia. Acestea din urmă au fost adunate de autorul Dan Romalo care a scos în 2003 lucrarea "Cronica getă apocrifă pe plăci de plumb?". Simona Crețu lucrează în prezent la o strategie - "Latinitate contestată", fiind vorba despre necesitatea studierii plăcuțelor în școli. Legătura cu Carol I Aceste plăci se pare că au fost găsite de regele Carol I atunci când a construit Castelul Peleș. Mulți spun că ar fi fost de aur plăcile și
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
mea este că plăcuțele trebuie introduse în școli și studiate. Oamenii trebuie să cunoască istoria", a conchis Simona Crețu. Românii trebuie să știe că strămoșii noștri vorbeau o limbă foarte evoluată și că există dovezi foarte clare pe care susținătorii latinității le-au negat de 100 de ani. Așadar, plăcuțele de la Sinaia trebuie să fie popularizate în sistemul educațional. Etapa cu latinitatea în istoria noastră nu trebuie să fie luată drept o rea intenție. La momentul respectiv poate a fost justificată
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
să știe că strămoșii noștri vorbeau o limbă foarte evoluată și că există dovezi foarte clare pe care susținătorii latinității le-au negat de 100 de ani. Așadar, plăcuțele de la Sinaia trebuie să fie popularizate în sistemul educațional. Etapa cu latinitatea în istoria noastră nu trebuie să fie luată drept o rea intenție. La momentul respectiv poate a fost justificată acea teorie. Simona Crețu consideră că această carte a lui Dan Romalo ar trebui să fie introdusă lectură obligatorie la licee
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
scrisoarea a doua. Forma sînt, derivată din latinescul sint, a fost singura cunoscută și utilizată de români pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea. O foloseau consecvent, în tipăriturile chirilice, chiar corifeii Școlii Ardelene, în toiul luptei lor pentru afirmarea latinității noastre. Forma sunt a fost practicată de ei exclusiv în grafia latină, adesea cu accent circumflex pe u, ceea ce , în fapt, nota rostirea sînt, tot astfel cum fontana cu circumflex pe o se citea fîntînă, iar cuvent cu circumflex pe
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]