366 matches
-
mare de oameni (zeci de mii) Înghesuiți pe un teritoriu atât de mic. Asta a Însemnat că În fața latrinelor era În permanență coadă, uneori lungă de tot. Am fost tare șocat văzând profesorii, doamnele profesoare cum stau la coadă În fața latrinelor, mutrele unora care Încearcau să se stăpânească când simțeau urgența necesității. Trebuia să mă uit În altă parte când vedeam câte o fetiță, colegă de școală, așteptând la rând... Și mie Îmi era rușine să fiu văzut acolo. Latrina nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În fața latrinelor, mutrele unora care Încearcau să se stăpânească când simțeau urgența necesității. Trebuia să mă uit În altă parte când vedeam câte o fetiță, colegă de școală, așteptând la rând... Și mie Îmi era rușine să fiu văzut acolo. Latrina nu a fost fragmentată, despărțită de pereți. Pentru prima dată trebuia să-mi rezolv necesitățile fiziologice față de alți oameni, uneori cunoscuți. Pe de altă parte, nu pot să fac abstracție de vârsta mea de atunci - și chiar dacă procesul meu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și cum păduchii erau În jurul lui. De ce spun că Îl știam pe ăsta? Pentru că v-am spus că mi-a plăcut matematica și am Încercat să discut cu el aceste probleme. În cămașă găseam Întotdeauna păduchi. Nu mai vorbesc de latrinele comune... Și cum unul se simțea rău și nu mai avea forță, păduchii Îl năpădeau și treceau și la alții. - Când ați ajuns În lagăr a trebuit să renunțați la hainele cu care ați venit? - Nu. Am rămas cu hainele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uscam hainele sau rufăria pe care trebuia s-o spălăm. Că nu aveam schimburi și acolo uscam ghetele și chestii din astea. Deci exista o sobă În mijlocul barăcii. - Și unde vă spălați? - Afară, erau spălătoare lungi... Și mai departe erau latrinele, niște gropi așa... - Șanțuri? Toată lumea așa Își făcea nevoile... Nu exista nici un fel de intimitate acolo. Bărbați, femei, nu interesa acest amănunt. Nu vă pot spune dacă ne băgau brom În mâncare, dar este posibil să ne fi băgat... Asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne spălam afară. A fost singura posibilitate de spălare. Acolo ne spălam și rufele, cu apă rece. Nu era apă caldă. - De unde provenea apa respectivă? - Era un sistem de pompe. Era apă de robinet. Dar nu erau W. C. -uri, ci latrine obișnuite. - Care era regulamentul În lagăr? - Nu exista un regulament - sau dacă exista, nu ne-a fost adus la cunoștință. Trebuia să dăm ascultare În primul rând Lageraltester-ului și orice soldat, subofițer sau ofițer german era Dumnezeu. Ce spunea el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la rug. - Rugul unde era? - Focul se vedea. Era la capătul lagărului. Nu era În cadrul Încercuirii noastre, dar se vedea focul. - Cine deservea acest rug? - Tot deținuții. Probabil că era o echipă de deținuți care aveau această sarcină. - Cum arătau latrinele? - Cel puțin În lagărul nostru, În margine, era o Îngrăditură cu scândură, și intrai Înăuntru. Nu era ușă, ci o deschidere. Erau vreo 20 de găuri - scânduri cu găuri, cum sunt latrinele de la țară de la noi. Numai că nu era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de deținuți care aveau această sarcină. - Cum arătau latrinele? - Cel puțin În lagărul nostru, În margine, era o Îngrăditură cu scândură, și intrai Înăuntru. Nu era ușă, ci o deschidere. Erau vreo 20 de găuri - scânduri cu găuri, cum sunt latrinele de la țară de la noi. Numai că nu era una, ci douăzeci În șir. - Cum arăta, de fapt, acest rug? - Rugul se făcea cum se face un rug obișnuit. Din stativ din lemne și deasupra se puneau corpurile. Ca orice rug
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
loc special pentru asta? DAVIDOVICI: Da. - Cum arătau aceste ghetouri? ADLER: Erau un fel de șoproane fără pereți laterali decât la o anumită Înălțime, ca să aibă aerisire cărămizile, să se usuce mai bine, cu un fel de acoperiș... foarte Înalte... - Latrinele unde erau? Ziceați că se făcea mâncare la comun.... DAVIDOVICI: Afară... Dar făcea fiecare pentru el... W. C. -urile nu mai știu unde erau. Însă era o pivniță unde erau chemați diverși oameni ca să spună unde au ascuns bijuteriile și aurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că erau ferestre zăbrelite. Cred. - Curent electric? - Da. - Exista o oră de stingere? - Sigur că da. În funcție de venirea de la lucru, după ce se distribuia mâncarea era stingerea. Puteai să ieși prin spatele fiecărei barăci, unde erau W. C. -urile. Eu am avut latrina În spatele barăcii, unde puteai să mergi. Nu trebuia să ceri voie de la nimeni, pentru că, vedeți, fiecare baracă avea și ea Împrejmuirea ei; mai rudimentară decât Împrejmuirea lagărului, nu era electrificată, dar era Împrejmuită cu sârmă ghimpată. - La ce oră Începea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pat - cred eu, nu mai țin minte... Dar spălarea o făceam În fiecare duminică. Duminica nu se lucra. Igiena corporală se făcea duminica, sub supravegherea acestor oameni care conduceau blocul. Te obligau să mergi să te speli cu apă rece. Latrinele erau spre gardurile electrificate. - Deci la șase dimineața vă sculați, unii se spălau... - Până plecai la lucru trecea un timp bun, de două ore. - Deci la ora opt... - Aprximativ. Și se lucra zece ore. - Apelul cum se făcea? - Șeful Își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o pâinică nu prea mare... - Acești kapo aveau ceva specific, adică În afară de bâtă? - Aveau banderola de kapo. Kapo-șef avea o banderolă specială de kapo, erau mai mulți kapo. De exemplu: era kapo de bucătărie, Kuchenkapo; altul, care era cu curățarea latrinelor, era kapo pentru curățarea latrinelor... Era un kapo... țin minte că era social-democrat ăsta, a murit Împușcat de mitralierele americane - era Holzkapo, adică de lemne. În fiecare dimineață, el cerea de la șeful blocului oameni și pleca cu doi-trei SS-iști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Acești kapo aveau ceva specific, adică În afară de bâtă? - Aveau banderola de kapo. Kapo-șef avea o banderolă specială de kapo, erau mai mulți kapo. De exemplu: era kapo de bucătărie, Kuchenkapo; altul, care era cu curățarea latrinelor, era kapo pentru curățarea latrinelor... Era un kapo... țin minte că era social-democrat ăsta, a murit Împușcat de mitralierele americane - era Holzkapo, adică de lemne. În fiecare dimineață, el cerea de la șeful blocului oameni și pleca cu doi-trei SS-iști pe lângă el și aduna vreascuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care erau șefii de bloc. Apoi venea Stubendienst-ul, care se ocupa de Întreținere..., nu numai a barăcii. În general numai a barăcii. Trebuiau să facă curățenie - ăștia erau mai amărâți nițel. Se ocupau cu curățenia, să ducă fecalele dimineața la latrine, ei aduceau mâncarea (care semăna mult cu ce aduceau ei acolo), tot felul de lucruri. După care urmau pe grade - erau numai două grade: ăia care conduceau echipele care mergeau la muncă. Aici erau, de fapt, trei grade. Era Vorarbeiter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
țipau... Era o diferență enormă. Cu closetul era tot o nenorocire, În sensul că, În prima zi, când am ajuns, ne-au pus să săpăm o groapă. Avea vreo zece metri pe zece, adâncă de vreo patru metri... - se numea latrină: stăteai la marginea ei și Îți făceai nevoile; dacă picai Înăuntru mureai. - S-a Întâmplat așa ceva? - Nu s-a Întâmplat. Era poate și mai rău decât la Auschwitz, din punctul ăsta de vedere, pentru că acolo, de bine, de rău, stăteai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Thill. Aici, când am venit, erau două barăci gata. Pe urmă am mai construit. - Cât ați stat În Franța ce s-a modificat, ce ați construit? - Noi nu am construit aproape nimic acolo. Am făcut Încă două barăci, am făcut latrina, am nivelat niște teren, În alea patru ore libere, că era o șosea neasfaltată și urma un fel de diferență de nivel, un fel de vale În care era lagărul. Și de la șosea până la marginea lagărului... Sârma ghimpată era sus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ăla de sârmă ghimpată... Și poarta lagărului era aici, oarecum paralelă cu șoseaua. Barăcile, dacă țin eu bine minte, erau două: aici era o singură baracă și aici era Încă una. Patru barăci erau. Și bucătăria era aici. Aici era latrina... Între barăci era o distanță de șapte-opt metri. Aici erau tot barăci, pe exterior - două barăci. Într-una erau birourile și Într-una era locuința șefului de lagăr, iar aici erau două blocuri sau un singur bloc, nu mai țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trupul Într-un sac de dormit, l-au legat bine cu funii de nylon și l-au priponit de gheață. VÎntul a smuls și sacul de dormit, și toate celelalte Învelitori ulterioare, așa că primul om care se ducea dimineață la latrină trebuia să acopere din nou leșul cu barbă roșie. După cîteva săptămîni, nu-au mai avut cu ce să-l Învelească, așa că doar dădeau zăpada la o parte, odată la cîteva zile, ca să nu-l lase să dispare. Poate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
spate pentru o mică siestă. Heidi se urcase și se curățase pe mâini cu soluție, apoi udase un șervețel cu dezinfectant și ștersese și brațul scaunului și bara din față de care te ții. Marlena și Esmé se străduiau să folosească latrina cu gaura ei riscantă. Oricât de rău ar fi arătat, preferaseră intimitatea În locul curățeniei În spațiu deschis. Harry plecase În căutarea unei toalete mai bune și văzuse o pereche interesantă de păsări cu pieptul roșu și ochi foarte vioi. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu o mască, a dat drumul la aparatul de purificat aerul și a scotocit În rucsac după diferite produse Împotriva microbilor. Celelalte femei s-au așezat pe vine și și-au Îngropat nasul În mânecă Încercând să nu vomite. În latrina pentru bărbați, Moff a emis un jet atât de puternic că ar fi putut dezlipi o gumă de mestecat lipită de trotuar, În timp ce Harry, de la celălalt capăt al jgheabului, s-a concentrat cât de tare a putut, și-a Încordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sus decât În vale. Îi aruncă lui Esmé o geacă violet cu glugă și Își puse și ea una neagră, identică. — Aș fi vrut să fim Într-un hotel cu o baie adevărată, spuse Esmé. După-amiază se duseseră cu toții la latrină, amplasată la distanța cuvenită de tabără. Era un paravan Împletit din frunze de palmier, Înalt de vreun metru și jumătate, care nu oferea cine știe ce intimitate, iar În spatele lui un jgheab prin care curgea un firicel de apă flancat de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un paravan Împletit din frunze de palmier, Înalt de vreun metru și jumătate, care nu oferea cine știe ce intimitate, iar În spatele lui un jgheab prin care curgea un firicel de apă flancat de două scânduri lungi pe care cel care folosea latrina se putea sprijini. În loc de hârtie igienică, Într-o parte se găseau o găleată cu apă și un polonic. Marlena o luă pe Esmé pe după umeri. În acest timp, o privea pe o bătrână răscolind jarul Într-o vatră de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
urme ale dublului ei gurmand de noaptea trecută, În schimb văzu altceva foarte ciudat: un bărbat din trib pedala pe o bicicletă fixă, cu sârguința unui sportiv care se antrenează. Și Heidi dormise mai mult decât ceilalți. Întorcându-se de la latrina din junglă, și ea Îl văzuse pe bărbat pedalând. Apropiindu-se, observase că bicicleta era cuplată la bateria care alimentase televizorul. Ia uită-te la asta, Îl auzi pe Moff vorbind În spatele ei și tresări. Moff Îl salută din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de sport, 9. un centru de multiplicare a semințelor, 10. un centru meșteșugăresc și 11. o stațiune de creștere a animalelor. Detaliul 12 prezintă modul de organizare a unităților componente, iar detaliul 13 prezintă două gospodării alăturate, punctul 14 fiind latrina comună. Colibă colibă Zone de cultură În cadrul unităților de 1 000 de metri pătrați Figura 33. Imaginea aeriană a unui sat nou creat În sud-vestul Etiopiei, 1986. Subiecții acestui exercițiu de geometrie nu Își făceau deloc iluzii În ceea ce privește scopul lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
lucrurile. O, epocă minunată a dragostei altruiste și timp al omului nou! Nu creatura amărâtă, întunecată, desfigurată, îngrădită de falsitatea sa, mincinoasă din născare, biciuită de sărăcie, mirosind urât de la atâta lașitate, un hău de gelozie mai adânc decât o latrină, mort în fața trăirilor asemeni unei verze veștede, un vierme în inima frumosului, o moluscă în fața datoriei, torcând același fir al coconului preocupărilor din propria sa gură. Fără lacrimi pe care să le verse și îndeajuns de multă răsuflare ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
trăgând pudic ușița cu zăvoraș, după el. În actul prodigios, spumant, al unei micțiuni torențiale îndelung reprimate (pișă-te, că trece trenu', pișă-te, că trece trenu', se îngână singur, pentru a se putea goli complet), acesta scrutează curios pereții latrinei. Înregistrând frontal existența unui afiș maroniu, cu chenar alb, care decreta ritos: Nu servim băuturi alcoolice minorilor!" Cineva, neidentificat desigur, o persoană întreprinzătoare, înzestrată și cu niște concepții politice democrat-liberale încercase să înlăture particula inițială a negației, prin ștergere cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]