171 matches
-
plin aceste improvizații bine dozate, iar în decursul anilor notase cu regularitate în carnetele sale întrebările noi inventate de doamna Warnotte. „Cum faceți, Bernard, că aduceți soarele cu dumneavoastră de fiecare dată cînd veniți la noi ?” „Vai, dar ce frumoasă lavalieră aveți, Bernard, sunteți un veritabil june-prim, ați venit cu intenții rele la noi.” „Urcați repede, Bernard, camera dumneavoastră preferată a plîns în absența dumneavoastră.” Cînd prelua cheia din mîna doamnei Warnotte, lui Bernard i se mai oferea un ultim semn
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
era roșu la față, fără sa fie propriu-zis gras, de o sănătate agresivă, contrastând cu părul lui mare și negru, foarte creț și cu mustața în chip de muscă. Un guler tare și înalt ținea o cravată înfoiată ca o lavalieră. Venise îmbrăcat într-un costum de soie-écrue deschis și Felix fusese izbit, de la început, de lărgimea hainei și de ridicola dimensiune a canotierei de paie, care abia îi cuprindea părul. Stănică vorbea sonor, rotund, cu gest artistic și declamator, iar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fiind iremediabil, Aglae începu și ea să compătimească viața medicilor, să dea pilde de mizerie, să dezguste în orice chip pe Felix. Nu trecu mult și Titi nu mai merse la liceu și apăru într-un costum civil măiestos, cu lavalieră. Taina se lămuri pe dată. Titi era prezentat ca "student" la belle-arte, unde într-adevăr se înscrisese, pretinzîndu-se că a terminat liceul. Acum Aglae, până mai ieri detestatoare a mâzgălelilor lui Simion, se mărturisea o admiratoare aprinsă a artelor. - N-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că unui medic i se cădea să cunoască toate umbrele societății. Într-o zi, pe seară, simți o mână viguroasă ce-l strângea de braț. Se-ntoarse și se găsi față în față cu Stănică, gras, bine îmbrăcat, cu o lavalieră fluturătoare la gât. - Ce mai faci? îl întrebă Felix convențional, ca să-șiascundă neplăcerea întîlnirii. - Mă-mpușc! zise zgomotos Stănică, fără umbră de deznădejde. Felix îl întrebă din ochi asupra cauzei. - Îmi trebuie, dragă, cel puțin două sute de franci numai-decît, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de lux Wexler este astfel portretiza t de George D. Dumitru Stoica senior, Mielu Moldoveanu, Lulu Marcovici în articolul „Strada Mare a orașului Bârlad...” din volumul «Bârladul odinioară și astăzi», 1984 : ...”Bărbat înalt, slab, cu pălărie cu boruri mari și lavalieră, pentru că în tinerețe fusese artist de teatru și fotograf la un ziar din Cap itală și pălăriile așa se purtau pe acolo.” Era cel mai vestit fotograf din Bârlad, mereu în anturajul notabilităților, mai ales a profesorilor de la Liceul Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fără noroc, Muza lui l‐a strâns în brațe Și l‐ a omorât pe loc. (epitaf) Ești visul lui și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă) G. Ursu Iar acum, urmare că la 27 iunie 1931 funcționarii din Bârlad au oferit o sărbătorire a prefectului de Tutova - G. Tutoveanu și a președintelui comisiei interimar e de la Primărie - G. Pallady, iată cum îi suna pendula
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu mare greutate și celălalt toc ce stătea proțăpit de talpă și nu vroia să se despartă de ea, l-a aruncat în primul coș de gunoi și, ca un oier din Oaș, în costum englezesc cu cămașă scrobită și lavalieră dar cu opinci în picioare, lipa-lipa pe bulevard. După ce a exclus mai multe variante nesigure, o idee salvatoare îi lumină calea. Avea o mătușă în Piața Rosetti. Aceasta trebuia să-i sară în ajutor, să-l ajute cu bani, îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
P. doi: Mda..., de fapt nu e prima dată cînd mă convingi că ești mort... Gh. P. unu: Hai, lasă, lasă... (observîndu-i eleganța vestimentară) Ei, da ce-i cu tine?! Ce-i cu eleganța asta pe tine?! Ce-i cu lavaliera asta la gîtul tău?! Nu te strînge la gît? Gh. P. doi: Nu, lavaliera nu mă strînge..., altceva mă strînge... Și vreau să scap de strînsoare... Gh. P. unu: Am înțeles... Gh. P. doi: Adică vreau să spun ce cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mort... Gh. P. unu: Hai, lasă, lasă... (observîndu-i eleganța vestimentară) Ei, da ce-i cu tine?! Ce-i cu eleganța asta pe tine?! Ce-i cu lavaliera asta la gîtul tău?! Nu te strînge la gît? Gh. P. doi: Nu, lavaliera nu mă strînge..., altceva mă strînge... Și vreau să scap de strînsoare... Gh. P. unu: Am înțeles... Gh. P. doi: Adică vreau să spun ce cred eu despre mine... Gh. P. unu: Să-mi astup urechile...? Gh. P. doi: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
P. doi:...Am să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde se joacă un spectacol... pe tema dosarelor de securitate...; și în timp ce se joacă piesa, te urci pe scenă și spui: Da, sînt vinovat, am colaborat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și spui: Da, sînt vinovat, am colaborat cu securitatea..." Gh. P. doi: Nu pot, părinte... Gh. P. unu: Știu..., dar ce păcat...! Gh. P. doi: Mai bine dă-mi o mie de mătănii... Gh. P. unu: Degeaba ți-ai pus lavaliera... Gh. P. doi: Părinte, știi ce, mai du-te dracului...! (se deplasează spre masa cu cel două fotolii; scoate din geantă un pachețel) Gh. P. unu: Ce mi-ai adus azi? (în timp ce desființează strana) Lasă-mă să ghicesc... (se concentrează
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doar bastonul tău de orb, Zahei, mai ciopârțește soarele în asfințit pe buzele vreunui bătrânel în loden de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare din urmă vine Domnul Amărăciune (capul plecat înspre dreapta, obrazul de cretă Botta, Amărăciune, lavaliera, Milul Umilul) și părul paj al fetei de la Arhitectură suspendat la mansardă, oglindă se face, perie aspră, crâng fraged, perdea de atlaz până în halta mizeră unde igrasia își eternizează mirosul între nările unei femei încă tinere (stearpă, e înșelată acum
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
Aviv, unde este înmormântat Isac, să văd mormântul lui, eventual filmat cum pun o floare. Doamne ferește, nu, nu! Iată cum poate fi regizat un documentar: în infinite feluri. Ce fel de sunet ați folosit? Doar ambianța și dialogul înregistrat cu lavalierele, pe care le purtau personajele, sau ați mai adăugat și alt material sonor la postprocesare? Am înregistrat foarte mult. Am făcut radio 20 de ani de zile, ca jurnalist, am predat un an de zile jurnalismul radio la Kabul, am
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
iau întotdeauna sunetul de atmosferă, iau sunete care nici nu sunt sigur dacă îmi vor folosi: zgomote banale, ciocănelile în dugheana unui cizmar, câini care latră într-un cimitir etc. La filmare, le puneam în permanență celor două personaje microfoanele lavalieră. Utilizam rar microfonul de cameră, pentru că nici nu folosește într-o asemenea situație, când te muți de la unul la altul se pierde sunetul. Este scena aceea unde se insultă, unde Zabulon îl insultă de la balcon pe Isac, care se spală
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Dacă este proiectat într-o sală cu sunet stereo bun, oamenii nici nu își dau seama că filmul nu are muzică. Am pus atâtea straturi de sunete reale, pentru că, precum bine știți, sunetul e aplatizat, dacă îl iei numai cu lavaliere, așa că aveam și alte microfoane, pe DAT-uri, puse în locuri ascunse, pe balcon, de exemplu. Pașii care se pierd, scârțâitul ușii și toate astea trebuie luate separat. Este o greșeală de a filma pe cineva care se uită la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
el contribuie foarte mult la starea care se transmite în film. Sunt fan al sunetului și folosesc un echipament foarte bun pentru înregistrarea și prelucrarea lui. Tehnic vorbind, cum captați dialogul dintre personaje, ca să sune cât de cât bine, folosiți lavaliere sau microfon direcțional? Folosesc tehnica MS Stereo, cu un microfon direcțional și unul în formă de 8, care pune lateralele și printr-un matrix, ulterior la mixaj, el devine stânga-dreapta. Îmi place foarte mult sunetul original în stereo, adică să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ratăm tot, pentru că trebuia ca la 8 minute să descărcăm cardurile. Era foarte aiurea. Plus încă 14 ore pe casete MiniDV. Filmam continuu pe casete și pentru sunet, pentru că n-am avut cu ce altceva să-l înregistrăm. Personajele aveau lavaliere, au intrat în joc și au acceptat să le punem lavaliere. Au acceptat pur și simplu să fim martorii acelei discuții și controverse. După ce ați terminat filmarea... Au urmat șapte zile în care trebuia să facem o schiță de montaj
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Era foarte aiurea. Plus încă 14 ore pe casete MiniDV. Filmam continuu pe casete și pentru sunet, pentru că n-am avut cu ce altceva să-l înregistrăm. Personajele aveau lavaliere, au intrat în joc și au acceptat să le punem lavaliere. Au acceptat pur și simplu să fim martorii acelei discuții și controverse. După ce ați terminat filmarea... Au urmat șapte zile în care trebuia să facem o schiță de montaj, pentru că venea o comisie de la ARTE ca să evalueze rezultatele workshop-ului. Apoi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
osos și astmatic, dar nu e, să știi... nici după vârstă, nici după suflet, un moșneag. De altfel, consilierul muzical al spectacolului, Radu Mărgărit ! Ce-ar avea să-l întrebe pe tânărul Balaur domnul ăsta delicat, cu costum negru și lavalieră albastră, care a stat zece ani închis după dispariția lui Hariga ? Și câtă umilință... tânărul setos de putere să-i dea sfaturi despre soluția unei concilieri între și între... Atletul îi zâmbește superior și distant, ca unui ramolit simpatic. Ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
te încondeia el, apoi din două-trei fraze te vedeai în carne și oase... Nu-ți lipseau nici chiar gândurile... Ascultă numai cum îl zugrăvește pe un „Viețist”: „Octav Botez, cu înfățișare de mușchetar burghezit după douăzeci de ani (dulci), cu lavalieră moale, cu galoși în loc de pinteni și cortel (permanent) în loc de spadă, trăia într-un fel de extaz, ca adolescenții înamorați. Intra grăbit, saluta, se despacheta (din palton, fularuri, cortele, șoșoni) și rămânea în picioare, între ceilalți, dar pe marginea lor. Se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tejghele Înghesuite, le lua șilingii. Mormăind, schimbând glume și Împingându-se, suiră cele patru etaje pe scările fără mochete, până „la cucurigu“, grăbindu-se să apuce locurile cele mai bune.] Se cercetă În oglinda montată pe peretele holului, Îndreptându-și lavaliera și netezindu-și barba. Costumul de seară, proaspăt călcat, arăta bine. Smith Îi ținu paltonul negru. Vârî brațele pe mâneci și Își supse burta, În timp ce se Încheia la nasturi. Începea să fie primejdios de mulat, iar unui palton nu aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
căci acesta o iubea într-un mod bizar, se îmbrăca cu rochiile ei, se îmbrobodea, iar alteori o întîmpina în costume fanteziste, de pildă cisme înalte până sub coaste, de cauciuc, de pescar sau instalator și haină cu broderii și lavalieră, iar chipul pudrat, dat cu fond de ten și buzele rujate. Inginerul râdea în hohote, dar ea nu râdea deloc, și îi spunea că acela "e cu un cap mai presus decât el" și că "avea o inimă de aur
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase - prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de... „a se vinde pe un blid de linte..!”, cum se zice..!”. Murmură un bărbat scund, bondoc, cu ochelari rotunzi ca două rotițe, la urechea vecinului, un domn în vârstă, înalt și foarte impunător, cu pălărie cu boruri largi și lavalieră neagră la gât, fost parlamentar liberal. „ - Nuu... nicidecum, domnule... ce linte..., e o crimă domnule!.. îi răspunse indignat senatorul. Păi, bine domnule... chiar de bună voie..!”, și făcu un gest cu mâna a lehamite. „ Cum, dom’le Senator, oare... oamenii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]