498 matches
-
lăcrimioare iar fetele românce au văzut aievea o prințesă așa cum fiecare dintre ele s-a visat măcar o dată în viață. Visul lor s-a copiat în realitate. În jurul zidurilor vechi ale Putnei, românii și-au văzut Regele, pe coline cu lavandă, fetele românce s-au văzut pe însele, în frumoasa Principesă Margareta. Frizele și firidele Pompeiului nu au fete pictate atât de frumoase cum e Principesa noastră și cum e fiecare româncă, visată prințesă. E o tinerească forfotă pe unde trece
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
talisman norocos. Se folosește orice fel de obiect din aur , indiferent dacă este un inel , o monedă sau pandativ. Cu o zi înainte de solstițiu , bijuteria este amplasată într-un vas rezistent la foc , plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin , salvie , lavanda , mușețel , sunătoare).Aceste ierburi , ce pot fi alese în funcție de inspirație , reprezintă elementul pământ. În zorii zilei solstițiului de vară , se scoate obiectul de aur dintre ierburi , după care este cufundat rapid într-un vas cu apă curată și este trecut
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
Sparanghelul este un nou intrat pe lista preferințelor de consum din fosta lume comunistă, inclusiv România datorită “exotismului” și rarității sale. Între culturile să le spunem “comune” - ceapa, varza, cartoful, ardeii grași, mazărea, fasolea - și “culturile profitabile” - trufele, shyitake, lavanda, cătina, cartofii dulci sau cartofii mov - se inserează un nivel intermediar. Acest nivel intermediar este în general alcătuit fie din soiuri anume ale culturilor comune - precum roșiile cherry - fie din specii anume ale unor culturi comune prin alte părți, dar
Leguma cu producţie de 100 tone la ha [Corola-blog/BlogPost/93510_a_94802]
-
târguieli. Îți place să le privești; ai plecat de câteva ceasuri de acasă, ai văzut destule. Una cumpără o bluză. Îți imaginezi cum îi va veni. Nu tocmai rău. Chiar bine, foarte bine. E blondă, movul o prinde. Alta cere lavandă și cremă de ras. Are un iubit, presupui. Și ție, demult, cineva - când veneai în vizită - îți făcea astfel de daruri. Ți le rânduia la toaletă. Pentru că vroia să te statornicești la ea. Sigur asta, nu te înșelai, pentru că, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
polenta despre care scriu școlarii în caietele lor. De-a lungul drumului, tufișuri mari de rozmarin se legănau în bătaia brizei de sud care se abate mereu la sfârșitul zilei. Aerul intra prin ferestrele mașinii, îmbătându-ne de miros de lavandă și alte ierburi tipice acelei părți a Italiei, bogată în miresme greu de identificat. Când ne-am apropiat de casa lui signor Fumo au început să plutească fulgi albi în toate părțile, ca funigeii. Franco ne povestise deja că prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
le va răsfoi nu fără curiozitate și cu un anume frison metafizic - (Dar după noi ce va rămîne, domnilor? Scrisori de dragoste... Și facturi de hotel neachitate.) -X vîrÎ iarăși cărțile În valiză, care mirosea a cizme noi și a lavandă, și Începu să se uite prin cărțulia fără coperte. (Mi-l imaginez stînd ciucit lîngă valiză, Înclinînd cartea după lumina lămpii.) O Întoarse pe toate fețele, după care o duse la nas. Îi plăcea mirosul de carte veche.) Pe ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe-aici și-a Întrebat de dumneata. Tatăl dumitale și cu mine eram aici de față și pot să te asigur fără loc de Îndoială că fata nu părea nicidecum o stafie. Ți-aș putea descrie pînă și mirosul. De lavandă, Însă mai dulce. Ca o gogoșică abia făcută. — A spus gogoșica oare că-i iubita mea? — Așa, cuvînt cu cuvînt, nu, dar a zîmbit cumva din colțul gurii, știi și dumneata, și a zis că te așteaptă vineri după-amiază. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ficatul să fie mâncat la nesfârșit. Poate că făcuse o greșeală Crochemort, o greșeală sumbră care îl urmărea? Poate că plătea astfel pentru ceea ce făcuse, prin singurătate și prin mirosul de hoit, el care, dacă s-ar fi dat cu lavandă sau parfum de iasomie, toate femeile s-ar fi aruncat la picioarele lui? Josăphine îi aducea prada în fiecare săptămână. Mirosurile deja nu le mai simțea. În ceea ce-i privește pe bărbați, trecuse multă vreme de când se hotărâse să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de sus a sânilor mari, precum cocoașele gemene ale unui monstru marin roz; avea papuci asortați și ținea între degete o țigară neaprinsă. Câinele stătea apatic lângă călcâiele ei cu plasturi pentru bătături, cu nasul încrețit de mirosul pătrunzător de lavandă englezească pe care-l lăsa în urmă, ca pe un bătrân boa cu pene, corpul lui Frau Lange. Vocea ei era chiar mai masculină decât mi-o aminteam: — Spune-mi că Reinhard nu are nici o legătură cu asta, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să-mi cadă Hlamida peste umerii rotunzi. * * * * * Și ascultând al timpului meu bucium Să mă predau statornica, supusă, Nemuritoare cumpănă de zbucium De mreaja apei să mă las sedusa * * * * * Să răscolesc zenitul cu lavanda Sărată din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul de Luceafăr luminează Întreaga bolta de simțire treaza Și lauri veșnici fruntea-ți încununa
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
fii țăruca mea și a altora similari mie gând la gând țăruca mea rănuca mea țăruco! ÎȘI FLUTURĂ PRECIPITAT STEAGUL voi institui mecanismul fervorii și al atâtor alte paronime ne vom prosterna ne vom angrena și pășune vom afla (de lavandă) ne vom suci ne vom încolăci și nu vom ști de ce de aia! un atavism sentimental singurul rămas se topește de dor îmi face cu mâna ca unei bune cunoștințe își flutură precipitat steagul că doar-doar! și când acolo atavismu
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
dinți... - Aduc buletinul...- insistă Solomon. - Ce bolintin? Dumneata ai mutră de scritor, domnule? - tună în continuare patronul tarabei- Un scritor arată a scritor, omule, nu a gunoier. Un scritor de scritor e bine îmbrăcat, dom’le, bine barberit, dat cu lavandă, șpraiat, dotat cu ochelari de soare de ultimă generațiă, pantofi cu scarț, frizură dată cu gel și nu umblă prin Piața Păduchilor, la un loc cu hoherii șî cu hoții de buzunare șî cu toți cârpă-n cururile... Solomon, parcă
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
beatitudine. S-a apropiat ușor de urechea mea și mi-a spus numărul lui de telefon, explicându-mi metoda prin care să îl pot reține, fără a-l nota. După care, mi-a atins obrazul cu obrazul lui mirosind a lavandă și mi-a sărutat lobul urechii. Nu pot retrăi emoția, fiorii, jocul de lumini din jurul nostru, însă mi-a rămas întipărit refrenul melodiei: ”Say you, say me” - Lionel Richie. Acel băiat a fost patru ani mai târziu soțul meu, iar
CONTINUITATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363443_a_364772]
-
care are un anume fel de privire blandiană, în timp ce aud pianina din salonul Doinei Meiseles, aud în zumzetul scăzut de voci, una din Nocturnele lui Chopin, și sunetele (vorba lui Arghezi) „au umplut clădirea toată./ Sertarele, cutiile, covoarele./ Ca o lavandă sonoră”... Degetele distinsei doamne se odihnesc ușor, dar eu mi le imaginez lunecând pe clape, îmbălsămând văzduhul și înobilând locul, prin însăși forța lor de suflet, dominând prin curățenie și eteritate. -Țvica, vreau să-l cunoști pe domnul Roni! M-
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
noapte de dragoste, sărutul inocent, toate astea sunt deja într-o zonă apusă a virtualului sau a scrisului în general. Evident ca te-apucă râsul văzând în filme vechi scene cu conținut pueril: flirtul, scrisori cu funde cu miros de lavandă, levănțică peste tot, legături din dragoste, iubire, așternuturi scrobite, albe... imacularea? Pornografia se vinde acum ca pâinea caldă. Nu mai e nimic de făcut. Am rămas de modă veche, epoca romantică a dispărut. Apar scamatorii de vise care te învață
EPOCA CLINTON de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363666_a_364995]
-
Pe-o hartă creponata punctează zboruri pare, Se-nchină, lasă-n grabă oracol la fereastra, În sfeșnic delirează secunde pe altare. Au anulat restante pe vis și resemnări, Timbrând cu armonie consensuri relative, Peste-nsetări și arderi, fugare inserări, Au picurat lavanda și doruri din misive. Gondole cu iluzii au amăgit destine La țărmul unei nopți cu false amintiri, De-ți vei aduce-aminte din când în când de mine, Te voi lăsa să crezi ca-n mine mai respiri. Referință Bibliografica: Te
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]
-
pătrunși de secrete. Ai ei erau de dorinți, ai lui de curiozitate. Această tânără răscolitoare putea să pună pe jar orice inimă, oricât de împietrită ar fi fost ea. Tânărul era proaspăt bărbierit, cu un ten fin, mirosind plăcut a lavandă. Părul era îngrijit pieptănat, la început cu o cărare laterală, când a intrat în compartiment, acum, din cauza curentului, răvășit și învolburat. Purta, pe lângă bluza sa roșie, un pantalon alb strâns pe picior, prins de mijloc cu o centură lată iar
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
SĂ MA ÎNGROPI ÎN FLORI... DE VIE Autor: Luminița Postolache Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Să mă îngropi în flori..de vie Să mă îngropi în flori... de vie, Flori culese din câmpie: Lavandă ,maci și păpădie,... Florile care-mi plac mie. Să mă îngropi în trandafiri, Doar petale,fără spini. Să mă cauți din priviri, Prin petale de crini. Să mă îngropi între bujori, Pictați în mii de culori, De cu seară până-n
SĂ MA ÎNGROPI ÎN FLORI... DE VIE de LUMINIȚA POSTOLACHE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365403_a_366732]
-
Arthur în patru, îmi ziceam că noaptea e un sfetnic bun tocmai când pendula mă trecea zgomotos în altă zi. Uncheșul Ene îmi dăduse plasă ori poate întârzia numai. Sătulă să număr oi, îmi turnai câteva picături de tinctură de lavandă pe-o farfurioară gătită c-un cocoloș de vată, apoi așteptai efectul, presând cerul gurii cu limba, de fapt, cu vârful ei. Dar în zadar! Rămăsesem și mai trează decât mă așezasem în pat... Liniștea studioului îmi chinuia timpanele, tic-tac-ul
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
pătrunși de secrete. Ai ei erau de dorinți, ai lui de curiozitate. Această tânără răscolitoare putea să pună pe jar orice inimă, oricât de împietrită ar fi fost ea. Tânărul era proaspăt bărbierit, cu un ten fin, mirosind plăcut a lavandă. Părul era îngrijit pieptănat, la început cu o cărare laterală, când a intrat în compartiment, acum, din cauza curentului, răvășit și învolburat. Purta, pe lângă bluza sa roșie, un pantalon alb strâns pe picior, prins de mijloc cu o centură lată iar
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
și s-a băgat lângă mine. I-am simțit corpul rece ca de șarpe, colcăiau toți dracii prin ea, pasiuni venite din tenebre necunoscute ne cuprinseseră. Un crivat al păcatului, fulgere în pustiu, așchii de lună dansând pe mări de lavandă, veșnicul păcat al ochilor înlăcrimați. Eu nu știu de ce n-a lăsat Dumnezeu timpul acela al începutului veșnic de pe timpul Evei și al lui Adam. Fără precepte, fără morala seacă, fără prejudecățile acumulate de milenii. Eu subsemnatul Abel n-am
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
termină cu cel care îi este muză, oxigen, cer, pământ, medicament, apă, sete, hrană, cântec și descântec. Aleargă îndrăgostită prin iarbă destinului și resemnată așteaptă anotimpul înfloririi. Nu prinde fluturi, ci vise! Poezia Anei are frumusețea unui câmp înflorit de lavandă, lumina blândă a răsăritului, culoarea cerului înveșmântat în albastru pur și nemărginit, zborul delicat al unui fluture, țipătul pescărușului rătăcit, zbuciumul mării în furtună, fragilitatea și speranța ghiocelului... Aș putea continua, dar închei, lăsându-ți ție, cititorule, bucuria de a
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavanda mai fumega mocnit, Iar visul evadează din chinga, spre lumină, Serafi se-mbrăca-n doliu, crezând că a pierit, Dar el se-nălță lin, cu ochi scăldați în smirna. Referință Bibliografica: Vis rănit / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
zăresc Vioara lui Bacovia ori Anemonele lui Ștefan Luchian Tzara își duce muzical pistolul la tâmplă Ca pe-o floare sustrasă de la un greier sinucigaș STOP NU CÂNTA NU SCRIE NU EXISTA ultimul mesaj pe-o pereche de chiloți de lavandă poliedrică "PE-AICI SE-AJUNGE ÎN AMERICA!" nu ocoliți raiul e înainte desigur în sens giratoriu m-am întors și-am plâns Toți copacii din Paris și-au transferat florile pe stada mea nu fugiți nu-i sfârșitul lumii primăvara
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369966_a_371295]
-
lăcrimioare și fetele românce au văzut aievea o prințesă așa cum fiecare dintre ele s-a visat măcar o dată în viață. Visul lor s-a copiat în realitate. În jurul zidurilor vechi ale Putnei, românii și-au văzut Regele, pe coline de lavandă, fetele românce s-au văzut pe însele, în frumoasa Principesă Margareta. Frizele și firidele Pompeiului nu au fete pictate atât de frumoase cum e Principesa noastră și cum e fiecare româncă, visată prințesă. E o tinerească forfotă pe unde trece
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]