200 matches
-
umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua carte, Vin apele!, are o compoziție mai eterogena, reunind amintiri din copilărie, unele structurate că autentice nuvele, portrete și peisaje, precum și eseuri privitoare la istoria, geografia și folclorul regiunii natale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
la istoria, geografia și folclorul regiunii natale. Românul postum Muschetarii în Balcani stă mărturie pentru eforturile lui B. de a ieși din spațiul confesiunii. Subiectul și personajele aparțin experiențelor din perioada captivității, insă autorul se șterge practic din narațiune. Imaginea „lazaretului” e mai palida (poate și din cauza autocenzurii), în schimb narațiunea e mai alertă, cu elemente picarești. Românul acesta, împreună cu Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu), o poveste de dragoste, demonstrează că B. avea resurse de a depăși statutul de autor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
în schimb narațiunea e mai alertă, cu elemente picarești. Românul acesta, împreună cu Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu), o poveste de dragoste, demonstrează că B. avea resurse de a depăși statutul de autor al unei singure cărți valoroase. SCRIERI: Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
al unei singure cărți valoroase. SCRIERI: Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39; Predescu, Encicl., 76
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39; Predescu, Encicl., 76; Șerban Cioculescu, G. Bănea, „Vin apele!”, VAA, 1941, 70; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Aurel Sasu, Un destin tragic: George Bănea, MS, 1989, 3; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
și strigături din Ardeal, București, 1885 ( în colaborare cu Andrei Bârseanu); ed. 2, Brașov, 1895; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968. Traduceri: Fr. Pravda, Pavel Catană, Brașov, 1881; Bozena Nemcová, Bunica, Sibiu, 1885; Marie Majerová, O zi la lazaret, Arad, 1914. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Dr. Ioan Urban Jarník, București, [1937]; Traian Ionescu-Nișcov, Jan Urban Jarník. 1848-1923, REF, 1973, 1; Jan Urban Jarník, Corespondență, I-II, îngr. și introd. Traian Ionescu-Nișcov, București, 1980-1983; Datcu, Dicț. etnolog., II, 27-28; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat spectacole în multe localități din zonă (Sânnicolaul Mare, Comlosul Mare, Biled, Checea, Arad) și, firește, în spitale și lazarete. Din lista scrierilor editate de Dimitrie Iov, amintim: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot (Craiova, 1915); În lunca Trotușului (București, 1923); Amintiri și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ani - în cimitirul care acum nu mai este. Cimitirul a fost făcut probabil în vremea războaielor ruso-turco-austriece din 1788-1792 și 1806-1812, când mănăstirea Hlincea a fost spital militar. Pe vremea „holerei celei mari” din 1848 mănăstirea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavii de holeră. Am pătruns în curtea mănăstirii pășind atent la orice zvon venit din jur... - Ai umblat repede, dragule. Întră. În timp ce tu îți vei trage sufletul, eu îți voi povesti câte ceva despre mănăstire. - Abia aștept,mărite Spirit.Intâi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Sulina. Ne-a însoțit Sukno, conservatorul muzeelor din Dubrovnic. Cetatea Fortul Lovrienec unde se joacă Hamlet Fortul Miceta pe sub zidurile căruia trece drumul construit de Ducele de Ragusa, mareșalul Marmont În drum spre Argentina am văzut diferite palate ale patricienilor, lazaretul construit pentru călătorii și mărfurile din Orient (carantina pentru a evita molipsirea de ciumă). Singurul lazaret care a rămas în Europa după războiul din urmă. [Dubrovnik 1956 april]* Drumurile de legătură dintre R.P.R. și Jugoslavia nu sunt în stare bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Fortul Miceta pe sub zidurile căruia trece drumul construit de Ducele de Ragusa, mareșalul Marmont În drum spre Argentina am văzut diferite palate ale patricienilor, lazaretul construit pentru călătorii și mărfurile din Orient (carantina pentru a evita molipsirea de ciumă). Singurul lazaret care a rămas în Europa după războiul din urmă. [Dubrovnik 1956 april]* Drumurile de legătură dintre R.P.R. și Jugoslavia nu sunt în stare bună. Am trecut prin Vârșeț (către Belgrad), localitate unde se află un centru românesc vechi, cu școli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rinichi, un plămîn astupat...). Imagine a energiei tenace și a activității creatoare, buna maică, stabilită mai tîrziu în România, la sugestia fratelui meu, urma să fondeze Sanatoriul model din București ca să-i îngrijească pe holericii din Campania din 1913 în lazaretul de la Dunăre și în timpul războiului din 1916-1918, la Iași pe bolnavii de tifos exantematic. A murit acolo, în brațele reginei Maria, odihnindu-se acum în pămîntul românesc pentru care și-a dat viața. Întîmplarea, totuși, a permis corpului consular să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sfințenie ascultat de toată suflarea satului. Se spune că în război, în focul luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care a fost spitalizat după ce o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se lasă să existe cauzele spre aceasta ele nu se interceptează. Încheiere. Moldova și Valahia garantează țărilor ereditare cezaro-crăiești avantaje și perspective, aproape de același rang și greutate, cu cele pe care le oferă Crimeea Rusiei și servește drept un salubru lazaret politic contra tuturor influențelor străine. Din bogăția de speculații și chiar parțial din <lucrarea> domnului profesor von Güldenstädt concentrează aceste țări, înconjurate și udate de lăudatele fluvii Dunărea și Nistru și de Marea Neagră, cea foarte importantă, interesul și comerțul statelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
moaștele, ce pretindeau a fi de origină bulgară, a fost respinsă de mareșalul Mackensen. Apoi, se istorisește cum, pe la ora 3 dimineața, sergentul de pază de la Mitropolie a fost ademenit de un soldat bulgar să-i arate drumul spre un lazaret din împrejurime, cum, sub amenințarea cu arma, sergentul a fost reținut departe de postul său, pe când alți vreo zece soldați bulgari coborau cu un fel de ladă, pe care o așezară în automobilul ce porni de îndată. Întorcându-se la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
publică. Epidemiile de ciumă din Constantinopol, Smyrna și Cairo s-au născut din murdăria respingătoare a orașelor din Orient, din detestabila neglijență a musulmanilor. Din Egipt veneau aceste oribile boli contagioase, atât de redutabile, încât afectau orașele din Occident în pofida lazaretelor și a perioadelor de carantină. Aceleași cauze produc peste tot aceleași efecte. E de temut un mare pericol, dacă nu luăm încă de astăzi măsuri de prevedere. La muncă, deci, domni de la interne, de la municipalitate și de la drumurile publice! Cereți
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
rutier e infernal prin încălcarea regulilor, societatea în întregul ei e anomică. Semenul de pe stradă nu mai e nici civis (cetățean) și nici socius (tovarăș), ci hostis (inamic). Ca portretul să fie complet, imaginea de sine a românilor e de lazaret: „Portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită să fie detaliat: 1.dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2. tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3. tendința de a se crede
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
povestirii Bunica să o dedice Liviei Maiorescu. Se răzgândește și o dedică ,Tinerimii române". O altă secvență profund semnificativă a corespondenței lui Jan Urban Jarnik este aceea care se referă la prezența sa neobosită în mijlocul ostașilor români răniți aflați în lazaretele din Praga în timpul primului război mondial. Pe mulți dintre ei, analfabeți, i-a învățat să citească, le-a așternut scrisori către familie. S-a oferit ca traducător voluntar, ajungând să alcătuiască un îndreptar cu expresii uzuale, destinat să facă posibilă
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime de personalități din lumea literară și, mai larg, culturală: N. Iorga, I. Agârbiceanu, Ion Bianu, Lucian Blaga, N. Cartojan
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
și natură. În acest timp, reprezentativ dar destinat retragerii din lume, castelul exprimă și o componentă a statutului activității artiștilor. La Schloss Solitude tatăl clasicului autor Schiller a înființat în 1775 o pepinieră. În vremuri de război, castelul a devenit lazaret, în timp de pace uneori și închisoare, hotel, spațiu de reuniune a diverselor asociații. Dar deja de timpuriu, Castelul Solitude a fost fie și sporadic, un loc care a însuflețit artiștii. Din 1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
agoniei toți erau sănătoși tun, nici un control medical nedepistînd măcar o răceală, pentru ca apoi, în momentul în care intrau în stadiu terminal, să li se descopere o pletoră de afecțiuni. Simpla parcurgere a pomelnicului patologic îți dă un gust de lazaret negru, chiar în cazul pacienților care nu au sfîrșit în închisoare. Ion Petrovici: „ectazie aortică cu tulburări de tensiune și rimt cardiac accentuat” (p. 112); Mircea Vulcănescu: „slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg -, stare de debilitate extremă, tremurături ale
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
pe larg, printre altele, despre cărțile lor nou-apărute, Copiii lui Hansen și, respectiv, Ministerul durerii. Imediat ce-am citit pe coperta a IV-a a romanului Copiii lui Hansen că acțiunea se desfășoară în România, în leprozeria de la Tichilești - ultimul lazaret din Europa -, am și început să-mi imaginez că urmează să lecturez un straniu și exotic reportaj literar, întreprins de un scriitor muntenegrean de 33 de ani din specia frumoșilor teribiliști care străbat țări necunoscute în lung și-n lat
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
ar fi plăcut să urmăresc aici, de pildă, cum se constituie relațiile umane într-un mediu atît de închis, retras și anatemizat. Citind însă cartea lui Spahić, am descoperit că autorul muntenegrean nu-mi „suflase” reportajul, fiindcă nu vizitase niciodată lazaretul de la Tichilești și nici nu-și propusese să-l descrie; îl inventase. Dar, ce-i drept, Spahiæ a compus un tablou atît de complex al vieții într-o comunitate retrasă de leproși, fără a uita să exploateze nici trecutul livresc
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
ai istoriei, ca la Walter Benjamin, sau lebede negre), se transformă în soldați și pleacă în primul război mondial (cutremurătoare, contopirea lor cu proiecția unor imagini reale din război). În regatul lui Klingsor (Thomas Jesatko), fetele-flori, inițial surori medicale în lazaretul instalat de nemți chiar în Sala Oglinzilor de la Versailles, seduc răniții din paturi și dansează cancan, ca în teatrul de revista din Berlinul începutului de veac. Klingsor însuși, un transvestit cu ciorapi de plasă, seamănă cu Marlene Dietrich din Îngerul
Parsifal în haine de marinar by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/6982_a_8307]