225 matches
-
de vânturat, 7 de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
O, nu-i umbra ei aceea...” (M. Eminescu, I, p. 51), „O mag, de zile vecinic, la tine am venit,/Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.” (Ibidem, p. 93), „Traiul lumii, dragă tată,/ Cine vor, aceia lese-l.” (Ibidem, p. 102) Opoziția spațială sau temporală se anulează, convertindu-se în identitate, în conținutul semantic al pronumelui același, care este un pronume de identitate. Pronumele de identitate exprimă identitatea cu sine a „obiectului” denumit de substantivul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș. Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești (iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
speciei de bază. Una din cauzele care provoacă diminuarea speciilor de pești sau depopularea apelor de munte din țara noastră o reprezintă braconajul, prin otrăvirea apei, utilizarea de materiale explozive, utilizarea unor unelte pentru capturarea în masă (mreaja sau pocălăul, leasa, pleașca, etc.), precum și folosirea de unelte de pescuit pe timp de noapte (ostia cu lumină). Putem concluziona că pescuitul recreativ constituie în prezent, pentru multe țări din Europa, printre care și România, un mijloc de atragere a turiștilor și de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege sensibilă la peste 20% minoritari și versiunea ungurească lipsește, mai de rufe de Valea Mureșului, mai de rufe de Valea Nirajului, toc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un foc mocnit ... m-a tot întrebat că cine sunt, ce caut pe acolo ... Când i-am spus cine suntem, câți suntem și ce vrem de la el, fără să-și întrerupă treaba mi-a îndreptat atenția spre toți cașii de pe leasă și să aleg ce vreau. Sigur că l-am ales pe cel mai mare, de vrea 10 kg ... căci aveam bani ... dar, spre surprinderea mea, nu a vrut să primească nimic ... că are și el un nepot student la Politehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
morții să bea, apoi viii. Cînd cineva e bolnav și are credință că i-a fost dat, îi trece boala dacă va bea apă din pumnii celui presupus că i-a dat. Dacă cineva bea apă din vreun lac, să lese pe malul lui semn din haine, căci dacă lacul nu va fi curat, să nu se prin dă de cel care bea nimic, fiind în loc semnul. Copilului nou-născut i se dă de băut apă dintr-un clopoțel sleit, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le înfigi la țîțîna porții, căci atunci boalele nu mai vin. Din lumînarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca s-o arăte copilului cînd se va îmbolnăvi, căci se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în mînă, cu scopul de a-l tăia; un vecin sau vreun casnic să zică să-l mai lese pînă la anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine ca, pe cînd îl încep a-l scutura, a turna pe respectivul pe neașteptate o cofă de apă, sau să se scalde în apă rece, și frigurile îl vor lă sa. Cînd te scutură frigurile, dacă vrei să te lese îndată, să-ți toarne o cofă cu apă pe cap o femeie care a fost furată de bărbatu-său; da’ să se păzească să n-o vezi, căci se duc frigurile pe dînsa. De friguri e bine să-i toarne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le mînca, ci a le da peste casă, că la din contra, omul ar fi pă răsit de oameni și ținut de nimică. Mirii să mănînce, după ce vin de la cununie, amîndoi dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva sara pe cînd e cerul plin de stele și într-acel timp cade o stea, apoi se crede că dorința i se va împlini. Strachină Cînd cineva dă o strachină de pomană sau cu de împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aprinsă în fîntînă, și ploaia va înceta. Dacă vrea cineva să ploaie, să ieie o cruce de la un mormînt din țin tirim, s-o puie în rîu, iaz, lac, iar deasupra să puie cîțiva bolohani pe dînsa și s-o lese acolo, și îndată începe a ploua. Cîte zile va sta crucea în apă, atîtea zile va ploua. Dacă vrea să înceteze ploaia, atunci să ieie crucea din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
statistice, pe care le culegem din Istoria literaturii indiene scrisă de Winternitz: "Wenn man aber eine Vorstellung gewinnen will von den geradezu erstaunlichen Fortschritten, welche die Erforschung der indischen Literatur in der verhältnismässig kurzen Zeit ihres Bestandes gemacht hat, so lese man den im Jahre 1819 von Aug. Wilh. Schlegel [49] geschriebenen Aufsatz "Über den gegenwärtigen Zustand der indischen Philologie", in welchem wenig mehr als ein Dutzend Sanskritwerke als durch Ausgaben oder Übersetzungen bekannt aufgezählt werden. Man werfe dann einen Blick
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Stânga înainte... dreapta înainte... — Pardon, aud un glas aspru, iritat. Puteți, vă rog, să eliberați trotuarul? Mă întorc - și, spre groaza mea, văd o femeie cu șapcă de baseball și adidași apropiindu-se de mine cu vreo zece câini în lese, de diferite forme și mărimi. O, Doamne. Ce nu înțeleg eu este de ce nu-și plimbă oamenii câinii singuri? Pe bune, dacă nu-ți place mersul pe jos, de ce să nu-ți iei mai bine o pisică? Ori un acvariu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
luptele sfinților 89. Împotriva acestui uz al icoanelor a apărut o mișcare cunoscută sub numele de iconoclasm, despre care am amintit anterior, inițiat în anul 730 prin edictul împăratului Leon al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Ghilitul pânzelor În cea mai mare parte râul Suceava constituie o binefacere pentru locuitorii costișeni și frătăuțeni. În apele sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]