415 matches
-
Creștin-Adventistă. Majoritatea populației este de religie Creștin-Ortodoxă, dar sunt și câteva familii ce aparțin religiei Creștin-Adventiste. Prima atestare documentara a satului Borosoaia datează din anul 1579, cănd Petrul Șchiopul face schimb de sate, dând Onestii și Borosenii pe satul Miletin: "Leat 7088 septemvrie 25...Și domniia me i-am dat schimbu, un sat anume Onestii și Borosenii pe Miletin și cu locuri de mori pentru acel sat de mai sus scris...". Arhivele St. București, Condica Asachi, nr. 629, f. 98. Satul
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
ridicată de Antonie, egumenul mănăstirii Bistrița, în anul 1751. Pe o evanghelie, ce aparținuse bisericii din Grușetu, se păstrează o însemnare a ctitorului, care amintește că "„la biserica cea din lemn de la satul Costești, fiind și noi ctitori acolo la leat 7259; iar cine s-ar ispiti a o înstrăina de la această sfântă biserică, să aibă a se judeca cu Maica Precista. Antonie, arhimandrit Bistriții”". La sfârșitul secolului 18 s-a construit actuala biserică din cătunul Grușetu de către arhimandritul Constandie Peloponisiotul
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Nectarie, și cu toată osteneala Sfinției Sale, cinstitul părinte arhimandrit egumenul Bistriței, Kir Constandie Peloponisiotul, întru cinstea și mărirea numelui marelui Dumnezeu și a Prea Curatei Sale Maici, ca să fie Sfinției Sale veșnică pomenire. Și s-a scris acest ctitoricesc Pomelnic. La leat 1804. Ilie D. Merlă, zugravul”". De remarcat că voievodul Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează pomelnicul și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
loc. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție pe portalul de la intrare: "„D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i] ma[rtie] în 2 d[ene] +v[leat] 7264. Stan meșt[e]r Miron m[e]șt[e]r To[a]der mește[r]”". Inscripția datează construcția din anul 7264, după era bizantină, de la Adam, care în cronologia actuală, de la nașterea lui Isus, înseamnă anul 1756, așadar în timpul
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
a dumisale Ștefan Bosie cămăraș, cumpărată de drepții bani a dumisale și au dat-o la sfânta biserică a dumisale la satul Zlodica, la Cotnari ca să se citească în toate zilele pentru folosul obștii și pentru pomenirea dumisale. Martie 18 leat 7261 (1753)”". Evanghelia este considerată astăzi ca fiind dispărută. În anul 1758, cămărașul Ștefan Bosie a donat biserica de lemn din Zlodica, cu toate acareturile (via), către Epitropia Sf. Spiridon din Iași pentru a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
ridică valoarea lăcașului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea de degradare avansată cere intervenții de protejare urgente. Catagrafia din 1810 menționează că "„popa Radu sin Neacșul, 38 [de ani], ... s-au hirotonisit preot ... la leat 1799 septevrie 10 pentru biserica ot Scurtu, tot întru acest județu, apoi făcându-să această biserică, s-au mutat la dănsa prin prot[oeria] plășii, unde și acum să află”". La momentul întocmirii catagrafiei de la 1810 bisericia era "„învelită cu fier
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
fi lăsat moștenire fiului său Constantin, după cum grăiește pisania așezată pe fațada de sud a palatului: "„Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
Baia. O locuință de aproximativ 92 mp din prima fază a perioadei pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr. a fost descoperită de arheologi în Baia . După unii istorici, printre care și Ion Nistor, Baia exista ca așezare medievală închegată de pe la leatul 1200, sau, după Carol Auner și M. Lepădatu, din prima jumătate a veacului al XIII-lea. În epoca modernă a fost reședința județului cu același nume. Astăzi, comuna Baia, aflată la 8 km de Fălticeni, face parte din județul Suceava
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
Ureche, „singur craiul, rănit de săgeată foarte rău, deabea au hălăduit pe poteci, de-au ieșit în Ardeal.” Cu acel prilej orașul a fost distrus. Apoi a fost reclădit casă cu casă, stradă cu stradă, reluându-și întreaga activitate. La leatul (anul) 1561, pentru încurajarea negoțului, voievodul Alexandru Lăpușneanu stabilea aici patru iarmaroace pe an: la 13 martie, 29 iune, 8 septembrie și 14 octombrie. În afara ruinelor ce amintesc de ctitoria lui Alexandru cel Bun, înălțată pentru doamna lui, Margareta, un
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
vede săpată în piatră: „"Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755"”. Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „"Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758"”. Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică - cea din lemn - care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „"că demolând biserica la 5 iunie
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Constantin Neculai (Mavrocordat) Voievod, cu toată cheltuiala și osârdie sf(â)nți(ei) sale chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru vecinica sa pomenire. Fost-au sârguitori cu osteneala Dum(nealui) Ștefan Rusăt vel pah(arnic) cu giupâneasa dum(nealui) Marie Sturdza. Leat 7251 (=1743) mart(ie) 5"". Pe partea cealaltă a turnului, inscripția se continuă astfel: ""Fost-au la această vreme egumen Ștefan monah"". Turnul este construit din pereți portanți din zidărie de piatră tencuită cu mortar de var. Pe fațadă sunt
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
aceea vreame pănă acum au stătut nezugrăvită: iară după aceia: luminatul și înălțatul Io Constantin Brăncoveanul Basarab Voevod: nepotul lui de fecior: întral șaptesprăzeacelea an al Domniei Sale o au zugrăvit și o au și mai înfrumusețat, cum să veade la leat : 7213 [1705]: săvârșinduo · în bună pomenirei · și slavă veacinică. Measeța [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."" Câțiva ani mai târziu, starețul mănăstirii a însemnat propria sa contribuție la înzestrarea mănăstirii pe ferecătura de fier a porții de intrare pe sub turnul
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
mănăstirii a însemnat propria sa contribuție la înzestrarea mănăstirii pe ferecătura de fier a porții de intrare pe sub turnul clopotniță al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Ștefan, năstornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]"". În 1852 a fost refăcută pictura prin contribuția domnitorului Barbu Știrbei și prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
întregime și multe cu stricăciuni serioase. Mai este menționat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris în „Curierul român” cu o durată de un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din 31 august 1894. Secolul XX aduce și el două mari cutremure:<br> Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 în dimineața zilei de 10 noiembrie care a avut o intensitate
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
propozițiile care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele spuse înainte: "„Și-n adevăr, Neculai Isac, căpitan de mazâli de la Bălăbănești [(] ce nume! ce titlu! ce gintă![)], face parte din spița acelor care în vremuri legendare ce băteau cu taurii șu cu leții”". În limba româna grupul de cuvinte sau propozițiile închise între paranteze constituie o propoziție (respectiv frază) de sine stătătoare din punct de vedere gramatical sau fac parte din aceeași propoziție sau frază ca și grupul sintactical cărui înțeles îl explică
Paranteză () [Corola-website/Science/333288_a_334617]
-
de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit și s-au acoperit. 1820 iunie 8”". Domnitorul i-
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Milco Băiașul nepotu de frate lui Poznanu căpitan cu toată cheltuiala dumnealoru și fiind igumenu Vasile arhimandritu în zilele prealuminatului și bunului creștin Domnu Ion Constandinu Basarab Voievod. Începutu-s-au a să zidi această sfântă biserică la mai 22 leat 7027 (1699) și s-au săvârșitu cu toastă podoaba ei la mai 7 leat 7211 (1703). Eu cu mâna-mi păcătoasă am zugrăvit biserica, Neagoe și Parthenie, eromonah din Tismana.” Mănăstirea și-a început activitatea încă din anul 1703. Funcționând
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
igumenu Vasile arhimandritu în zilele prealuminatului și bunului creștin Domnu Ion Constandinu Basarab Voievod. Începutu-s-au a să zidi această sfântă biserică la mai 22 leat 7027 (1699) și s-au săvârșitu cu toastă podoaba ei la mai 7 leat 7211 (1703). Eu cu mâna-mi păcătoasă am zugrăvit biserica, Neagoe și Parthenie, eromonah din Tismana.” Mănăstirea și-a început activitatea încă din anul 1703. Funcționând ca schit, așezământul a fost ulterior (înainte de anul 1718) închinat Mănăstirii Hilandar de la Muntele
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
brâncovenească care amintește de realizările în domeniu din Țara Românească. Textul inscripției este următorul: ""+ Aice, suptu această piatră odihnesc oasele lui Andrei Abăza ce-au fost vornicu la domna; pristăvitu-s-au cătră domnul în zilele lui Ion Antioh Voievod, v(ă)leat 7215 ghen(arie) 11"". (1707) Ca urmare a lucrărilor de restaurare din anii 1901-1902, cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. Osemintele lor se odihnesc sub placa de beton
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Brodina. Calea ferata Dornești - Nisipitu străbate comună de la est la vest. Coordonatele geografice ale localității sunt latitudine nordică 47°92' și longitudine estică 25°55'. Stema comunei se compune dintr-un scut pe fond roșu, cu o poartă deschisă din leaturi, așezate vertical și orizontal, formată din două aripi prin care se văd trei prăjini cu legături de paie toate din aur. Cheful scutului este micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului. Deși, în anul 1810, se
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
fost ridicată de călugărul Nicodim. După Catagrafia din 1840 biserica a fost ridicată în 1695 de Pârvu Buce, Radu Răduică, Ilaș Curuiuc și Miloș Crăciunescu. După Radu Crețeanu, conform inscripției săpate pe tocul ușii de la intrare: „luna lui aprilie, 22 leat 7274” anul construcției este 1763. O altă dată, inscripționată pe ușile împărătești, este „1880, Fevrua. 28”. Biserica cunoaște în existența ei mai multe refaceri radicale, adică reconstrucții din temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-au săvârșit de Înălțatul D(o)mnului nostru Io Grigore Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în zilele preainălțatului nostru Domn Io Grigorie Dimitrie Voevod, s-au infrumusețatu și s-au zugrăvitu cu cheltuiala bisericii, episcop fiind iubitorul de H(risto)s părintele nostru Neofitu, iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Cel mai vechi sat din Bărbătești este satul Socu. Aceasta se vede din actul de hotărnicie făcut de un grup de boieri cu părintele Dosoftei Brăiloiu și cu moșneni din sat. Satul este menționat în crisovul lui Basarab Vodă cu leatul 1026 menționat în actul de hotărnicie cu data de 7254(1746) martie 3. Actul este copiat de Petre C.Popescu (Pătru popii) din Socu la data de 15 mai 1910. După cum am arătat comuna Bărbătești și-a luat numele de la
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
dumnezeiască biserică prin cheltuiala sfinției sale Popa David of Breaza, Rafira presvitera, preot Oprea, Maria presvitera, Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza, Ilinca cu fiii lor, Gheorghe Ovreiu și împreună cu alți miluitori și ajutători de Dumnezeu. S-au întâmplat fiindcă la leat 1829 noiembrie 13, mare cutremur ce au fost și s-au slăbit foarte tare și așa numitul preot s-a îndemnat iarăși de a preamărit atât cu zugrăveală cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]