8,145 matches
-
ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un Institut pentru Studii Avansate (ASI) este o activitate de învățământ de înalt nivel, unde un subiect bine definit este prezentat sistematic, este tratat în aprofunzime de lectori de nivel internațional� (info.uoradea.ro). O altă confuzie conduce la suprapunerea dintre adjectivele imemorabil și imemorial: împrumuturi din franceză care stau alături în paginile DEX-ului, avînd și semnificații foarte asemănătoare (�care este foarte îndepărtat în timp�; �care este
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
greci, de la Kallinos la târzii alexandrini. Chiar și când acest lucru nu se poate întâmpla, traducerea foarte exactă a fragmentelor excerptate, a poemelor în alte cazuri, dublată în câteva rânduri de variante libere, respectând însă tiparele metrice, îl ajută pe lectorul nespecialist să acceadă la ritmul, interior ca și exterior, al primei poezii europene autoreferențiale, „subiective” în sensul unui dezinhibat autocentrism. Mai mult, fiecare vers și aproape fiecare cuvânt, reluat în forma lui originară și însoțit de o nouă, multiplă traducere
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
chiar postume (Spiritul mediteranean a văzut lumina tiparului în 1946), reprezintă un act de clară necesitate, în duhul cel mai ordonat al autorului însuși miraculos înțeles și urmat de către editoarea sa. Vorbitor de mai multe limbi de mare circulație și lector neobosit de literatură din fragede vârste, Ion Pillat a fost - se știe - cel mai cult poet al generației sale, una de aur, alcătuită din creatori mai adesea de înaltă intelectualitate, de asemenea poligloți, precum Lucian Blaga, Alexandru Philippide, Ion Barbu
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
cu atât mai umană cu cât împrumută glasul și trupul animalelor, dar lipsită de fals umanism - după cum e lipsită, cu toată morala ce crește din fabulă firesc ca un rol, de didacticism sec și supărător”. Mai complicat se arată pentru lector accesul în lirica goetheană, după prezentator chiar Dante fiind mai accesibil, în schimb cu brațele deschise este întâmpinat Victor Hugo, socotit părintele direct al parnasului, “lucru bătător la ochi și îndeobște cunoscut”, precum și izvorul lui Baudelaire, al lui Verlaine, Rimbaud
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
pe tine și Îți respecți cititorii nu le bagi sub nas articole kilometrice sau poezii din care ideile lipsesc, nu alergi după cuvinte care nu se leagă, o harababură, o vorbărie chipurile savantă, filozofică cu care se Împăunează poetul sau „lectorul”, și atunci trebuie să Întorci foaia. Trebuie să știi să alegi, pentru că o revistă formează gustul pentru literatură și frumos, iar cititorul trebuie să absoarbă din ea informații clare, fără să aibă nevoie de un dicționar de neologisme sau de
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici concomitent lineară și scăpărând de multiplicitate, într-un concurs de contrarii, răspunzând cu fidelitate nativului în Vărsător. Lectorul este nutrit cu un prozaism de cea mai vie coloratură, un patent al scriitorului în postura sa de Ianus, obiecte vivante aduc în scenă - la ceasul în care pietrele încep să vorbească - șirul de morți dragi: "Ei rămân în pulberea
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din secolul trecut, Însumează existențe dramatice pierdute prin cotloanele vieții comuniste. Însuși titlul este o afirmare a stărilor specifice atmosferei socialiste. Povestirile proiectează miniaturale istorii umane pierdute În istoria lumii. Remarcabilă este, pentru ochiul lectorului, coper-ta volumului, pictând În tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului rezidă tocmai În aceea că expresivitatea textului se vădește doar prin formulări virulente, minuțios Închipuite. Ne pare că toate energiile vitale din incipit se topesc viral Într-o
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Așa cum niciunde firul narativ nu confirmă acest punct de vedere. Erosul este aici dezavuat de sensul său originar, măcinat până la dezumanizarea Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
de asemenea de lucrări teoretice care abordează trecerea de la literatura tradițională la cea în care experimentul și accentul pus pe strategia narativă devin tematica centrală a romanului. Criticul J.M. Marfinez consideră că volumul lui Jose Maria Castellet, La hora del lector, ca și cel al romancierului Juan Goytisolo, Problemas de la novela, au reprezentat un moment important care a trezit voci negative asupra traiectoriei noului roman, dar care a revelat superioritatea acestuia din punctul de vedere al tehnicii utilizate. În cele două
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
fixă:sonet, haiku, ritm și rimă sau vers liber, proza are în conținut de la nararea amintirilor la povestiri și până la compoziția eseului filozofic. Toate acestea sunt îmbrăcate în haina creatorului matur, a profesionistului în modelarea cuvântului liric sau epic pentru lectorul de azi și de mâine. Totdeauna o antologie colectivă este liantul care unește timpul, spațiul și creatorul printr-o muncă de migală pentru trăinicie. Din această ecuație de succes nu lipsesc: editorul Constantin Vlaicu și graficianul, cel ce a gândit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
sau sinagogi afectate de demolările din jurul lor (Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credința) va vorbi Anca Tudorancea - Ciuciu. Anca Tudorancea - Ciuciu este cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federația Comunităților Evreiești din România și lector asociat la Centrul Goldstein Goren - Universitatea București. Publicații recente: Coduri vizuale. Evreii din București (1881 - 1941), (teza de doctorat), București, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureștiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, București, Noi Media Print, 2011; Acțiunea Credinciosul. Șef
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul cu Anne-Marie Cusac (2001): îUna dintre cele mai însemnate seri teatrale pentru mine a fost premiera la The Homecoming din New York. Venise publicul. Era în 1967. Nu știu dacă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am ști noi? Claritatea - profund postmodernă - liniștește lectorul/spectatorul. Ea nu rezolvă misterul. Chiar din contră, îl sporește. Acolo unde Joyce se dădea de ceasul morții să scrie o enciclopedie a umanului, Pinter simplifică la sânge. Nu e o ușurare că nu avem ce descifra la Pinter. E
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul cu Anne-Marie Cusac (2001): Una dintre cele mai însemnate seri teatrale pentru mine a fost premiera la The Homecoming din New York. Venise publicul. Era în 1967. Nu știu dacă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am ști noi? Claritatea - profund postmodernă - liniștește lectorul/spectatorul. Ea nu rezolvă misterul. Chiar din contră, îl sporește. Acolo unde Joyce se dădea de ceasul morții să scrie o enciclopedie a umanului, Pinter simplifică la sânge. Nu e o ușurare că nu avem ce descifra la Pinter. E
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
controlul legilor omenescului, existența eroului narator, dar, extinzând interpretarea, se poate ajunge la ideea că existența vizibilă nu-i decât o copie a haosului invizibil, adevăratul factor de destin, ce pare să cuprindă, concentric întregul univers, au fost consemnate de lectori competenți, cât și de critica literară în multe, foarte multe pagini. O carte unică prin substanța misterului însuși, prin dimensiunea suprasensibilă, motiv pentru care a stârnit elogiile lui Mircea Eliade, făcându-l să presupună, să prevadă, ca un adevărat inițiat
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
nu-l împiedică pe eseist să discearnă în opera clasicului poet și un potop de compoziții dulcege. Dar, pe tot parcursul, Ilie Constantin caută capodopera, fie și în sensul de cea mai înaltă reușită a unui poet luat în totalitate. Lectorul ia seama că poeții cercetați sunt și iubiți de către eseist și că acolo unde față de unul dintre dânșii s-a folosit un termen inadecvat, jumulind ceva din măreția omului, (N. Davidescu afirmând că Macedonski a avut una din cele mai
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
posibile, unul constând în a spune că e vorba de un text ciudat, care nu conține nici unul din elementele care dramatizează un récit și care să permită să se creeze spațiul de curiozitate și de angoasă care-l face pe lectorul curent să ducă lectura până la capăt. Doamna Pârvulescu vorbește de un text care curge încet, ca un fel de miere, și care într-un anumit sens empoisonne le lecteur, qui lui impose son rythme, qui lui impose sa nature difficilement
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
Florina Pîrjol Pentru cine nu o cunoaște pe Ruxandra Ivăncescu câteva lămuriri bio-bibliografice ar fi binevenite: lector dr. la Facultatea de Litere a Universității "Transilvania" din Brașov (unde, am aflat, ține în prezent un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
a peste 2500 poeme. În plus, lui Grigurcu nu i-a fost dat ca nouă, altora, să scrie și versuri indeniabil proaste sau măcar anoste, impersonale. Mai în glumă, mai în serios, numim aceasta un ușor "handicap", cu gândul că lectorului îi place să ne surprindă sărind de la limita anonimatului la expresia personală, de la neajunsul estetic la un anume echilibru prin care să putem fi identificați... Mă grăbesc să constat că poezia lui Gheorghe Grigurcu își găsise prețioasa-i stabilitate încă
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
a lui Blaga (Stihuitorul) de a fi tradus în limba română cântecul inimii, “îngânat suav în limba ei”. Deci, traducerea versului românesc într-o altă limbă e “o traducere de gradul al doilea”. Cele trei secvențe ale prefeței răspund curiozității lectorului francez de a se informa. Cea dintâi conturează personalitatea scriitorului, operele, epoca, problemele de limbă și istorie a provinciei natale, Transilvania sfârșitului de secol XVIII. Sunt implicate, totuși, numeroase trimiteri, fie și sumare, la conținutul operei literare: modele epice, idei-ecouri
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
familiară până la declanșarea lungii serii de Imne din care marele poet de până atunci se retrăsese în mod anevoie explicabilă... - am la îndemână o selecție de autor, purtând deja titlul de Imne. Datând ansamblul antologic 1964-1973, poetul îl previne pe lector (,,iubit frate cititor”): „Cartea de față a fost scrisă în zece ani de zile și de nopți”; ea e aidoma unei cămăși dintr-un fir, vestmânt pe care iubitul frate va aprecia singur cât de potrivit va fi el ,,cuvioasei
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
de umor. Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, lipsă de umor. Vernisaj, 1995, cu ale mele Uși ieșene celebre. Din asistență se desprinde necunoscutul care e nelipsit din mai toate pozele vernisajelor. Ar fi, cică, unul din foștii lectori de la Școala de partid de pe fosta Karl Marx, azi Lascăr Catargi. Mi se-apropie de ureche și-mi susură prin galbena-i placă dentară: Cea de colo e ușa lui Ilie Pintilie, nu? Aferim! zic mie. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]