471 matches
-
unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă și literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca translator la o societate de asigurări. După război, își reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellonă din Cracovia (din februarie 1945), funcționând neîntrerupt până la pensionare, în 1965. A fost membru al Comisiei de istorie literară a Academiei Polone de Științe de la Cracovia. Încă din perioada interbelică, B. s-a remarcat
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
și diplomat al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie. Și-a luat doctoratul în litere, la Sorbona, în 1938, cu teza L’ Arioste en France. În 1934, devenea membru al Școlii Române din Franța. Între 1937 și 1940, a susținut lectoratul de limba română din Lyon, iar în 1940, era consilier cultural al Ambasadei române din Paris. Între 1942 și 1945, a funcționat ca director literar al Editurii Contemporane din București și a fost secretar general al Asociației Române pentru Studiul
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
istoriei, a invariantului comunitar din care decurg forme de organizare diferite. Oralitatea secundară (admițînd existența Scripturii la origine) a întărit aspectul fuzional sau simbiotic al percepției colective paleocreștine. Comunitatea creștină primitivă are mai mult forma unui auditoriu decît a unui lectorat, iar un public de cititori este mai individualizat, mai dispersat, fără coincidența spațială și fizică a unui public de ascultători obligați să se adune în mod frecvent pentru a recepta și reține un mesaj efemer, cel puțin în fața radioului. Nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în România (1928-1932), în mare parte la Universitatea din București, și perioada celui de-al doilea război mondial. Inițierea în filologia română a început-o în 1920, sub îndrumarea lui St. We˛dkiewicz, conducătorul primului Seminar de limba română din cadrul lectoratului înființat de N. Iorga, în 1921, la Universitatea Jagellonă. Pentru L˜. româna va fi a doua limbă romanică (după franceză) foarte bine stăpânită, ajungând să reprezinte domeniul predilect al preocupărilor sale. Între 1932 și 1938, în 1945 și 1946 este
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
elevilor și studenților o înțelegere a sensurilor unei opere. Sunt de remarcat și încercări de bibliografiere a unor probleme literare (Al. Bojin, Tudor Arghezi văzut de contemporani, Ion Brăescu, Literatura franceză în traducerea scriitorilor români ș.a.). Cei interesați de specificul lectoratelor de limba română din străinătate găsesc informații bogate despre activitatea acestora la rubrica „Limba și literatura română peste hotare”. Mai rar întâlnite în paginile altor publicații, articolele și studiile de stilistică, incluse în rubrica „Limbă și stil”, se adresează celor
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
, Gino (23.XII.1892, Bondeno, Italia - 20.X.1982, Milano, Italia), romanist italian. Face studii de germanistica la Frankfurt pe Main, iar ulterior de orientalistica, îndeosebi de cultură iraniană. Înființează în 1931, la Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
ministru, un tânăr profesor cu perspective pe tărâm științific, aflat, ca în fiecare toamnă, cu elevii la „muncă patriotică” într-o fermă legumicolă, intenționează să adreseze ministrului de resort un memoriu în care să îi ceară sprijinul pentru obținerea unui lectorat în străinătate. În ziua când hotărăște să redacteze textul, o brigadieră îl atrage, cu complicitatea directorului, apoi intervin alte și alte „ispite”, iar memoriul continuă să rămână la formula de adresare: „Tovarășe Ministru”. O dramă interioară, aparent fără urmări, e
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
eseist. Este fiul Stefei Stambolieva și al lui Todor Stamboliev, funcționari. Face școala primară și Liceul de Arhitectură (absolvit în 1967) în Ruse și studiază bulgara și italiana la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Sofia (1969-1973). Frecventează apoi un lectorat de limba română la Sofia și cursurile de vară ținute la București, Brașov, Sinaia. A lucrat ca secretar literar-muzical la Opera de Stat din Ruse, șef de secție la Biblioteca Județeană, secretar și președinte al Asociației Traducătorilor din Ruse, profesor
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
copilului. Are rolul de a identifica unele căi, procedee acționale pentru ameliorarea ori dezvoltarea personalității elevului. Cei doi factori implicați în educație au la îndemână mai multe metode de colaborare: ședințele cu părinții, vizitele reciproce familie-școală și școală-familie, consultațiile individuale, lectoratele cu părinții, ședințele comune cu părinții și elevii, implicarea părinților în organizarea și desfășurarea unor activități extracurriculare, realizarea unor vitrine cu material informativ sau a unor afișe speciale, sărbătorirea în comun a unor evenimente din viața de elev sau din
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
comun a unor evenimente din viața de elev sau din viața școlii, scrisorile către părinți sau caietele de corespondență. Pentru obținerea unor rezultate cât mai bune este necesară o împletire a acestor metode, în funcție de nevoile fiecărei clase, a fiecărui elev. Lectoratele pot fi organizate cu părinții elevilor dintr-o anumită clasă sau de la un întreg nivel (serie, ciclu de învățământ, școală). Obiectivele acestora sunt de a informa / forma părinții în diverse probleme, dar în același timp au drept scop și o
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
ci și ale familiilor acestora. Temele pot fi propuse de către părinți, iar învățătoarea împreună cu specialiști în domeniu vor pregăti și prezenta materialele. Au datoria de a răspunde întrebărilor adresate de familie, astfel încât aceasta să dispună de cele mai utile informații. Lectoratele cu părinții se pot desfășura la intervale regulate de timp, de exemplu o dată pe lună, o dată pe semestru. Deoarece pregătirea unei astfel de activități necesită multă informare și, implicit, mult timp, sugestiile părinților vor fi analizate cu cel puțin două
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
școlii, cu profesorul de religie sau preotul trebuie să formeze o echipă. Colaborarea acestora în procesul formării copilului în toate planurile personalității sale, presupune în primul rând comunicare, cunoaștere reciprocă, punerea de acord în orice demers pedagogic. Consider că în cadrul lectoratelor cu părinții se găsesc răspunsuri la întrebările părinților și se creează o relație fructuoasă între agenții educaționali menționați, lucru care nu poate avea decât efecte pozitive în ceea ce îi privește pe copii.
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
g. analiza în grupul mare a intervențiilor propuse de părinți; h. distribuirea de broșuri, pliante, informații scrise. Acestea pot fi elaborate anterior de formatori sau realizate de părinți ca temă pentru acasă, sau pot fi rezultatul ședinței respective. Structura unui lectorat cu părinții Fiecare ședință de lucru cuprinde trei părți componente: 1. Recapitularea În prima parte, care are o durată de 20 - 30 de minute, se reactualizează cele lucrate anterior, sau se prezintă tema de acasă. În acest moment al instruirii
PROGRAME EDUCATIVE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
ține cont de părerea copilului. Rezultatele sunt de cele mai multe ori contrar celor scontate. Aceasta duce la o suprasaturare de informații, la plictiseală, oboseală și nu în ultimul rând la surmenaj. Forme de colaborare a învățătorului/dirigintelui cu familia Ședințele și lectoratele cu părinții; Convorbiri individuale; Vizite la domiciliul elevului; Corespondența(rezultate la învățătură,invitații la ședințe, scrisori de felicitare sau mulțumire); Antrenarea părinților în activități școlare și extrașcolare; Consultații pedagogice; Informarea reciprocă; Ședințe comune cu elevi și părinți; Vizitarea școlii de către
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
invitații la ședințe, scrisori de felicitare sau mulțumire); Antrenarea părinților în activități școlare și extrașcolare; Consultații pedagogice; Informarea reciprocă; Ședințe comune cu elevi și părinți; Vizitarea școlii de către părinți. Pentru o mai bună colaborare cu părinții, dirigintele convoacă ședințele sau lectoratele cu temă pe care le anunță din timp, își pregătește procesul verbal cu ordinea de zi, tabelul de prezență, referatul cu temă atunci când este cazul. Prezentarea în fața părinților doar cu catalogul pentru anunțarea notelor sau improvizarea unor subiecte de discuție
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
acestora; Rezolvarea problemelor elevilor, implicarea în găsirea unor soluții; Sprijinirea, încurajarea părinților pentru a schimba atitudinea negativă a elevului. Factori care blochează comunicarea Utilizarea unui limbaj neaccesibil părinților; Evidențierea doar a aspectelor negative ale comportamentului elevului; Alegerea de teme neadecvate lectoratului; Judecarea, ridiculizarea, moralizarea părinților; Atitudine pasivă a învățătorului/dirigintelui; Transmiterea unui volum mare de informații; Oferirea sfatului necerut. Timpul liber și familia Unii părinți consideră că este suficient să asigure copilului hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea și supravegherea pregătirii temelor. Cei mai mulți cred
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
de specializare încă doi ani datorită unei burse acordate de statul italian în vederea susținerii unui doctorat în filologie. Sfârșitul războiului îl surprinde la Roma, iar evenimentele ce au urmat îl determină să rămână definitiv în Italia. În 1945 - 1946 conduce Lectoratul de limba și literatura română de la Universitatea din Milano, iar în 1947 se întoarce la Roma ca profesor secundar , mai târziu devenind asistent de filologie romanică la Universitatea de Stat. Are o intensă activitate în presă, încercând să popularizeze valori
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
preparator la profesor (1990). Își susține doctoratul în 1974, cu o lucrare tipărită în același an: Ion Budai-Deleanu și eposul comic (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). În perioada 1981-1983, beneficiind de o bursă Fulbright, predă în Statele Unite ale Americii, la lectoratul român de la University of California, Los Angeles - experiență consemnată în epistolarul american, publicat postum, cu titlul Molestarea fluturilor interzisă (1998). Dacă în domeniul cercetării P. a deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Iași. După război face studii filologice la universitățile din Bonn (1947-1949) și Paris (1949-1951). În 1954 devine doctor în filologie la Universitatea din Bonn, cu o teză despre structura tipologică a limbii române în comparație cu latina clasică și populară. Este fondatorul lectoratelor de limba română din Köln (1952), Bonn (1954) și Freiburg im Breisgau (1964). În 1967 înființează la Freiburg Societatea „Mihai Eminescu”, în scopul susținerii și dezvoltării relațiilor științifice și culturale dintre Est și Vest. La inițiativa sa, apare la München
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
pe care Îi numim astfel doar din rațiuni metodologice. El este practicat de unele cadre didactice universitare. Astfel, un caz interesant de plagiat Îi aparține lui Florin Bratu, fost prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Beneficiind de un lectorat În Franța, Florin Bratu a descoperit la biblioteca din orașul Lille o teză de doctorat despre opera lui Proust redactată de Eveline Caduc, cadru didactic la Universitatea Nice-Sophia Antipolis din Franța, teză pregătită sub coordonarea celebrului Georges Poulet, susținută În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ministru ucis de legionari nu este mică.” (... la asasinarea celui de-al doilea prim-ministru de legionari); Pag. 285: „Lui Nae Ionescu Îi plăcea misterul și harța...” (... Îi plăceau...); Pag. 285 „Asistența este prima treaptă În ierarhia universitară, vine, apoi, lectoratul, docența...” (vin, apoi, lectoratul, docența...); Pag. 294: „Șantierul său de prepararea cărămizilor”(... de preparare a cărămizilor); Pag. 337: „... atentatul lui Duca.” (atentatul contra lui Duca, sau: la viața lui Duca); Pag. 362: „Iuliu Maniu i-a oferit pe Mihai Popovici
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu este mică.” (... la asasinarea celui de-al doilea prim-ministru de legionari); Pag. 285: „Lui Nae Ionescu Îi plăcea misterul și harța...” (... Îi plăceau...); Pag. 285 „Asistența este prima treaptă În ierarhia universitară, vine, apoi, lectoratul, docența...” (vin, apoi, lectoratul, docența...); Pag. 294: „Șantierul său de prepararea cărămizilor”(... de preparare a cărămizilor); Pag. 337: „... atentatul lui Duca.” (atentatul contra lui Duca, sau: la viața lui Duca); Pag. 362: „Iuliu Maniu i-a oferit pe Mihai Popovici; Antonescu a refuzat pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de cercetări aplicative în munca ce o duc părinții elevilor de clasa I. Totodată, cred ca aceste studii vor fi utile părinților elevilor, fie ca o informare orientare, fie ca mijloc de sensibilizare pentru anumite probleme care se discută la lectoratele și consultațiile organizate pentru părinți în școală sau în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
supravegheați în timpul pregătirii lecțiilor, în timp ce un număr destul de mare au fost controlați sistematic de către părinți sau alți membrii ai familiei. Aceștia din urmă aveau caietele ordonate, temele complete și corecte, iar rezultatele lor la învățătură sunt bune și foarte bune. Lectoratele pedagogice sunt organizate cu părinții în scopul consilierii acestora în unele probleme în ceea ce privește „meseria de părinte", lată câteva teme pe care le-am abordat de-a lungul anilor cu părinții elevilor pe care i am educat: ,,Profesia de părinte un
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
-completarea unor chestionare de apreciere a propriei comportări; -jocul de rol. -intervenții În consilii profesorale cu temă; prezentare de materiale la activitățile comisiilor metodice; -activități demonstrative la orele de dirigenție; -cursuri de educație incluzivă; informări și prezentare de materiale la lectoratele cu părinții; -activități pe această temă la ședința cu părinții. -realizarea de studii sociologice, focusgroup În vederea stabilirii obiectivelor școlii: Învățământ de performanță sau educație incluzivă; -elaborarea unui plan de măsuri pe termen lung În vederea atingerii obiectivelor propuse; -elaborarea de măsuri
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]