4,183 matches
-
de frig am fost și pe Dălina cu oile și mieii unde pe vremea aceea era o neviscă ce prindea păsărele probabil pentru puii ei cu mieii și oile-mpeună ziua era țesută cu flori și cu jocuri cu trâmbița ce legăna așa de dulce melodia aceea de primăvară subțire așezând-o cu atâta drag pe lambriuri de vânt Lornițul cu ochii mari ne privea pe sub sprâncene înscriindu-ne mersul pe degetele tale de la mâna stângă până pe aripa ploii la Bortă pe
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
-Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu și-atoatesfânt ! El mă are-n a Sa pază Căci la toti, de sus, veghează. -Mi te-a cerut pământul prea devreme. Mă cert cu el și-i spun că-i vinovat... Îmi strigi din brazda : -Nu
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
apus și cântecul șoptit urca încet pe maluri, în larg corabia cu trup de pescăruș se răsfăța plutind pe-albastre valuri. Îi mângâiam din depărtări de vis aripa răsfirată sus în vânturi și marea mea cu ochi de peruzea o legănau șoptindu-i albe cânturi. Și-apoi sirene-n juru-i au sosit, să-i murmure un cântec de iubire iar eu, la țărmul mării poposit, urcam pe-a valurilor coamă în neștire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: la țărmul / Leonid Iacob : Confluențe
LA ŢĂRMUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_tarmul.html [Corola-blog/BlogPost/361722_a_363051]
-
mai are puterea să râdă intr-o Mare de Tristețe? Numai demenții. Și partidul suprapus peste „statul de drept” ne-a izolat de restul lumii, țesând continuu aceeași pânză de păianjeni, rând pe rând am fost prinși toți în ea, legănându-ne precum Elefantul copilăriei noastre și treziți din neant printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuția țării pierdută sub ochii noștri larg închiși, repetând numai pentru noi: Pânză de păianjeni De-ai fi rămas tu țara mea
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
pot aprinde pe malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. Floare-de-colț Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. Floare-de-lotus Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. copyright: Viorela Codreanu Tiron/ www.nomenartis.ro
SUNT DOAR UN FLUVIU ANONIM de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_doar_un_fluviu_anonim_viorela_codreanu_tiron_1344588250.html [Corola-blog/BlogPost/358107_a_359436]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Recent am fost martora unei reprezentații spontane de artă andaluză, spectacol dat de un cântăreț ambulant în piața din centrul orașului Málaga. Evenimentul mi-a rămas întipărit în memorie pe viață. Pentru început ne-a legănat cu serenade romantice un cântăreț acompaniat la chitară. Apoi și-a văzut de drum, mulțumint de obolul adunat în căciulă. I-a lat locul un tânăr ascetic. Ne-am întors capetele speriați la vederea lui. Era îmbrăcat complet în negru
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n cele din urmă, fără menajamente, mă înlocuiește. Nu mai sunt. Ba sunt, dar atât de puternic încât nu mă recunosc. De atunci îmi este nespus de rușine. De prostii, de răutăți, de scârnăvii. De toane. De viclenii. Rușine
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
pe prag tot vinerrrri-ssssââââmmbătă tihnit și apăsat. Privindu-și fiica o urma de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra aruncată peste cap amețitor se legănau. și între dinții scrâșniți cu trosnet scurt am rupt elitrele sâcâitorului bondar gând al cărui zbor împiedicat ițele visului mi-a încurcat. Referință Bibliografică: REVERII / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471763557.html [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
să îți dăruiesc iubirea! Ia-mă-n brațe și mă frânge! lasă-mi dorul fără umblet! Invelește-mă... cu tine și topește-mă cu-n zâmbet! Șterge-mi lacrima amară și îmi fugărește plânsul! Lângă tine când adorm, perna să-mi legene visul. Nu mai vreau durere-n suflet și să-mi fii așa departe! Vreau fiorul plin de flăcări să-l simțim cum ne străbate... D. Theiss Referință Bibliografică: Vreau fiorul plin de flăcări... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VREAU FIORUL PLIN DE FLĂCĂRI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_theiss_1456685840.html [Corola-blog/BlogPost/377958_a_379287]
-
aroma, așezată pe o piatră care-i lăsa picioarele să fie scăldate de tivul valului ajuns la ele și absorbit apoi de nisipul umed. Șușoteala mării acoperită de mantia nopții, luminile reflectate în apă, jucăușe, veneau spre ea ca licuricii legănați de valurile mării, întreținându-i pacea sufletească și puterea meditației. Ce idee minunată să se așeze pe-această piatră! Venise pe funcție de șofer, să-și conducă fata la concertul de la Caesarea. Pe ea și pe prietena ei - soldate în termen
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
la caracterul tău căci el îți va condiționa Destinul, iar destinul va fi viața ta”. Oare de ce nu-i dădusem lui Andrei să citească din înțelepciunile lui Dalai Lama? s-a întrebat Florica și, cu ambele brațe, își îmbrățișă genunchii legănându-și corpul ca-n anii copilăriei. Apoi, peste genunchii îmbrățișați își aplecă capul obosit. „Și totuși nu există religie mai mare ca adevărul”, rosti Florica, de parcă discuta cu Andrei. Celularul suna în poșetă... Șoșana o vestea că o așteaptă afară
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
c-aud temutul „viscol ancestral“ , șoptind ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală de gând cuprinsă de febră, de zbucium, de plâns... * Amurgul, răsfrânt pe fruntea-mi ca de ceară, mă leagănă-n veșmântu-i trandafiriu de „seară“ . Îmbrățișați vom adormi curând... * O, frunte! Noian de gânduri ninse! În liniștea odăii, îngenuncheate, clipele suspină, în fața candelei aprinse! Și-o rugăciune, pare-se... cu ochii plânși, îngână... Referință Bibliografică: Viscol ancestral / Valentina Becart : Confluențe
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1419806239.html [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
TRENUL VIEȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar de sunt vie, mor încet în mine, Cu fiecare ton de vodevil, Din amăgiri la metru sau la kil, În trenul vieții, legănat pe șine. Și amorțită-n trista balansare, Pe culoar mă mai strecor tiptil, Din martie și până în april, Pândind la colț o dulce alinare. Imagini rare-mi strigă prin fereastră, Chemându-mă, avide, să cobor. Mă simt, subit, precum un
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1445610961.html [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
pentru noi, rostite de un gospodar de excepție, primarul Constantin Gherghe, care după avatarurile muncii de edil șef al orașului, știe să-și premieze valorile, oamenii care fac și au făcut ceva pentru comunitate. Iată că, orașul, unde frumosul își leagănă dorurile în apele Dunării ostoindu-le în poveștile munților, orașul unde mi-am început ABC-ul de făuritor de lumină, a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în sărbători sfinte de sfârșit de an. Mai iubesc Severinul și
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
-i spune..., ”te-aștept, iubire!”. Nu numai noi chemăm și așteptăm iubirea, știm bine că și ea ne cheamă: Chemarea iubirii ne-nvăluie-n noapte, Ne-nalță spre ceruri, ne duce-n uitare, Cu freamăt de buze, în râuri de șoapte, Ne leagănă-n scântei de mărgăritare”. Daniela Tiger, nu așteaptă orice fel de iubire, ci ”Iubirea supremă”. Într-”un auriu în asfințit”, în ”abisul mării”, ”la pieptul tău”, ”în valsul stelelor”, ”în unduiri amețitoare”, ”Prizonieră-n sentimente”, în ”Strigăt mut” se destăinuie
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
lacrimi să curgă din ochii tăi în trecut, deoarece acum mângâierea este atât de dulce și vine de pe aripa unui om înger. Simți cum liniștea te acoperă cu voalul ei ușor de mătase, iar viața ta, ce până ieri se legăna ca-ntr-o barcă în derivă și-a regăsit făgașul normal pe care să vâslească. E timpul pentru un nou început de drum, în care ești condus și susținut de acea mână protectoare ce-ai întâlnit-o. Îți asumi reponsabilități
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Intalnirile_destinului_cornelia_viju_1331489151.html [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VIS DE IARNĂ Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt vis mirosind a iarnă Cu zăpada ascunsă-n gânduri În ochii-mi vii, norii se leagănă. Amintirile-s dincolo de anotimpuri. Sunt vis mângâiat de al iernii cuvânt Îți bat în zori, la a ta fereastră. Te scald in clipe vii de argint. Iubirea ți-o trimit pe o stea albastră. Cad fulgii loviți de-al cerului
VIS DE IARNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_elena_lavinia_niculicea_1358776461.html [Corola-blog/BlogPost/342367_a_343696]
-
la grajd, la păsări, la apă și la multe altele, că mereu era de făcut câte ceva și maică-sa nu mai făcea față. Fratele mai mic, Gavrilă, o solicita zi și noapte pe maică-sa. Nu dormea dacă nu era legănat, ținut în brațe. Mai apoi, nu se culca decât după ce i se cânta ori i se vorbea mult timp cu voce domoală și mângâietoare, după ce era dezmierdat și pupat. La treaba asta se pricepeau bine de tot bunicii, mai ales
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
îmi scriai pe frunze O mărturie că vei reveni Și am cules regretele pe buze În serile ce suspinau târzii. Odinioară m-atingeai cu vântul Și tresăream în șuier de fiori, Sub tălpi se risipea, umil, pământul Iar tu te legănai înalt să zbori. Privirea mi-a rămas și azi văpaie, O ultimă scânteie mai coboară, Dar ochii tăi s-au preschimbat în ploaie De clipe dragi, trăite-odinioară... TÂRZIU Azi e târziu să mai regret Că n-am știut să te
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
care nu l-a lepădat nici în coșciug ... Spunea povești adevărate cu haiduci, femei în amar și vieți de sfinți. Cu voce în trezie cânta-n biserică cu strălucire smerită iar strănutul ei se auzea-n tot satul, brazii își legănau cetini mirate și ecoul îl întorcea grăbit cu urări de sănătate. Și-n sat a fost odată o Mărie născută în de toate, apoi femeie împlinită-n trudă, care s-a stins uitată-n sărăcie de singur trist. Referință Bibliografică
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_iii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
ce se prăvălea peste apele din zare printre luceferi și stele, printre fluturi și licurici; eu n-am să uit cât de frumoasă fusese seara aceea când amăgit de ochii tăi m-am prins de pletorice stele și mi-am legănat visele de acest anotimp cu care am plecat undeva departe în țara în care mi s-au topit gândurile devenind rug pe lujerul unei flori cu rădăcini în abis; mi-am îndreptat apoi privirile spre câmpii sterpe și goale, când
POEM CU PARFUM DE LILIAC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1460884410.html [Corola-blog/BlogPost/384991_a_386320]
-
am cufundat în noroaie, m-am îmbrăcat ca și ceilalți, am râs, am vociferat, am strigat, am iubit, am lucrat, am glumit... Îi știu străzile drepte și ulicioarele dosnice, palatele și maghernițele, parcurile și apa Crișului Repede, tulbure ori palidă, legănată între maluri sau îngustându-se la vremi de secetă", mărturisește autorul în preambulul cărții. Cititorii sunt invitați la această călătorie în timp, deschizând pe rând filele fiecărui capitol: "Sufletul orașului", "Populația", "Mijloacele de transport", "Localuri", "Cultura", "Alimentația", "Lectura", "Înalta societate
VIATA COTIDIANA IN ORADEA INTERBELICA de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_viata_cotidiana_in_oradea_interbelica_.html [Corola-blog/BlogPost/342437_a_343766]
-
TOAMNA Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adie un vânt de toamnă Dulce precum un sărut, Surâde și mă îndeamnă, Să uit tot ce m-a durut. O frunză zboară alene, Legănându-se în vânt, Îmi ia roua de pe gene, Apoi cade la pământ. Intră dorul pe fereastră ȘI îmi cântă-ncetișor, Printre florile din glastră, O romanță de amor. Ies afară pe covorul Ruginiu de pe cărare, Mă îmbrățișează cerul, Printre razele de
NOSTALGIE DE TOAMNA de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1474975866.html [Corola-blog/BlogPost/366277_a_367606]
-
soartă, Mângâie-mi pe frunte, stele Și în ochii tăi, cu grijă, Pune-mi, numai peruzele! Înflorește-n piept iubirea, Ce din fașă mi-ai promis, Să îmi depăn fericirea Pe aripa ei de vis! Ține-mă, în brațe, soartă, Legănându-mi clipele Să găsesc în ele, poartă, Pentru drumul limpede! Constatare Trecut, prezent și viitor Sunt timpurile ce mă dor Căci trecerea îmi este grea Și se numește viața mea. Dezlegare Am dezlegare de la viață să ud cu lacrimi, flori
CLIPA LIMPEDE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clipa_limpede.html [Corola-blog/BlogPost/367297_a_368626]
-
o sticlă cu vin din acela pe care anul trecut l-am băut împreună pe promontoriu. Și mai știu ca-n el e un mesaj de înfiorare și dor pe care orice mare din lume ar fi fericită să-l legene. Fără-ndoială, bluză ta, aceea cu fluturi, pe care o purtai când ți-am atins pentru întâia oară sânii zbătându-se, e tot acolo, lângă parfumul pe care nu mă mai saturam să ți-l respir din spatele urechii și din
PĂSĂRILE COLIBRI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1406624802.html [Corola-blog/BlogPost/349535_a_350864]