1,578 matches
-
confrații săi Mircea Eliade și Emil Cioran pentru legionarism. Fără să le fi împărtășit convingerile politice la care au renunțat și aceștia încă din epocă, Eugen Ionescu a lucrat între 1942-1945 ca trimis al Ministerului Propagandei al Guvernului Antonescu la legația română de la Vichy, unde se afla capitala temporară a Franței "libere", condusă de mareșalul Pétain, condamnat mai târziu pentru "colaboraționism" cu Germania hitleristă. Dar trecând peste acest detaliu "compromițător", să spunem că diplomatul a făcut lucruri bune. El a pus
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Bucureștii tinereții lui, accentul cu care se deschide Cetatea lui Bucur fiind premonitoriu. Deși bucureștean prin adopție și pe termen relativ scurt (între 1937, când, venit de la Brașov, descinde în Capitală, și 1946, când pleacă din țară ca atașat la Legația din Berna), poetul dovedește finețuri de connaisseur. Secvențele citadine sunt cristalizate cu artă, elementul definitoriu și amănuntul semnificativ regăsindu-se în același desen. Tematizarea e subliniată. Inițial, orașul este observat la ceas de odihnă (duminicală) și în acele arii pe
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
fiind arestați (în 1943, împreună cu soția sa, Cora) de Gestapo și internați în lagărul La Cite de la Muette (sau Sammellager, în germană) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului, în apropierea gării Austerlitz. Sunt salvați de la deportarea în Germania de către Legația României din Franța (doar 12 persoane, printre care și soții Boz, din câteva mii). La Paris colaborează la publicațiile Le Petit Parisien, Excelsior și Dimanche illustrée. La sfârșitul anului 1944 revine în țară și, cum "diavolul reportericesc din el nu
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
a fost Emil Cioran, care le-a adus toate merindele pe care le avea în casă, inclusiv bucățele de pâine și de brânză, drămuite și economisite cu greu. Sunt salvați de la deportare în Germania și eliberați din detenție datorită intervenției Legației Române de la Paris. Plecarea urgentă din Franța, a soților Boz, a fost de asemenea plină de peripeții. Singura ieșire din teritoriul ocupat trecea pe la Vichy, oraș situat nu departe de Paris, loc unde își stabilise capitala guvernul pro-german al generalului
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
Și nu-mi pare rău, pentru că mănânc, beau și câștig mai bine ca la români."; repatrierea unor evrei români și maghiari în țările lor (câțiva, din miile de evrei închiși în lagărul de la Drancy) se datorează faptului că, în Franța, "Legațiile română și ungară erau în... concurență! Dacă aparea un articol favorabil Ungariei într-o gazetă, puteai fi sigur că a doua zi vor apărea articole, clișee sau note favorabile despre România (și viceversa)." (p. 147). La fel s-a întâmplat
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
cu mari pauze, între 1952 și 1968, este de certă importanță istorico-literară, deoarece ne dezvăluie mai multe informații despre relația foștilor avangardiști, acum aflați în exil în Franța, și regimul „democratpopular” din România. Ca și Tristan Tzara, Colomba frecventează mediul Legației române de la Paris și revine în țară, în vizită, în mai 1958, invitată, cum spune ea însăși, „par les Relations Culturelles” (probabil, Secția de Relații Internaționale a PMR). Împrejurarea nu ne îndeamnă să avansăm ipoteze despre convingerile politice pe care
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
masive din învățământul superior de la București. În același an, filosoful Constantin Antoniade îi descrie situația lui Mircea Eliade la Paris, unde „Sorbona voia să-l însărcineze cu un curs de specialitatea lui, plătit destul de bine. Din politețe, francezii au întrebat Legația; s-a răspuns că într-adevăr omul e bun scriitor, dar are cusurul că a servit regimurile defuncte și că e fascist... Sorbona a cerut probe, nu afirmări și într-o scrisoare dură au dat peste nas Stoilovului comunist. Acesta
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
L-a redescoperit în Peru pe Grigore Cugler, creatorul lui Apunake, scriitorul de o orginalitate aparte, aproape dispărut în lume...”, p. 200). Un destin oarecum asemănător - contactul cu lumea și gustul pentru universalitate la Aron Cotruș, atașat de presă la Legația Regală a României din Varșovia: “În Polonia, ca și în Italia și, mai târziu, în Spania, Aron Cotruș a trăit în mijlocul mișcării culturale moderne din veacul al douăzecelea, a cunoscut din interior aceste orientări” (p. 106). Cartea ne oferă și
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
februarie 1941. Pentru prima oară în viață turbulentul tînăr nonconformist, care speriase și încîntase lumea intelectuală a Bucureștiului cu excentricitățile sale, este silit să facă la Lisabona muncă de funcționar. Chiar de funcționar? Să nu exagerăm! Obligațiile unui atașat de Legație, aflat pe treapta cea mai de jos a ierarhiei diplomatice, nu păreau copleșitoare, mai ales într-o țară ca Portugalia anilor ’40. Lui Eliade îi rămînea de fapt suficient timp pentru a lucra ceea ce-l interesa cu adevărat. Dar tocmai
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
din casele românilor. A consemnat Adriana Nica Date exacte și... bucătărie de Guinness Book Suprafață: 1 285 215,60 km Populație: 27 148 000 locuitori România și Republica Peru au stabilit relații diplomatice la 20 septembrie 1939, la nivel de legație. După o întrerupere, în martie 1942, datorată celui de-al doilea război mondial, relațiile diplomatice au fost restabilite la 9 noiembrie 1968, la nivel de ambasadă. Ambasadorul României la Lima este domnul Ștefan Costin, care și-a depus scrisorile de
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
mai 1927; instrumentele de ratificare au fost schimbate la Vatican, la 7 iulie 1929, documentul intrând în vigoare imediat. La 21 decembrie 1938, reprezentanța României la Vatican este ridicată la nivel de ambasadă, pentru ca la 12 septembrie 1940, să redevină legație. După marea conflagrație mondială, în condițiile instaurării în țara noastră a regimului comunist, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, partea română denunță Concordatul cu Sfântul Scaun. Nunțiatura protestează împotriva acestei decizii, printr-o notă verbală, la 23 iulie
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
capăt În vinovăția pomanagiului. Fără să mai adauge nimic plecă, Îndepărtându-se spre scară, Însoțit de privirea bănuitoare a celuilalt. Se găsea Încă sub portic când văzu, În centrul claustrului, un grup de oameni Înarmați, purtând uniformele țipătoare ale mercenarilor legației pontificale. Îl Înconjurau, cu lăncile lor, pe un bărbat Îmbrăcat În sutana deschisă la culoare a dominicanilor. În lumina strălucitoare a soarelui, apărea mult mai firav și mai descărnat decât Îi păruse poetului În penumbra subteranei de la Misericordia. Atunci, Noffo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Pericolul cel mai imediat Îl reprezentau trei bărbați Înarmați cu platoșe greoaie, care alergau cu brațele Întinse ca să pună mâna pe el. Recunoscu plin de mânie tunicile gărzii mercenare a lui Acquasparta. Era și omul care Îl insultase pe treptele legației pontificale. Bastarzii aceia Începuseră deja să Îi ajute pe Negri, așa cum el bănuise dintotdeauna. Iar acum erau gata să Îl Înlăture, dacă nu pentru alt motiv, măcar ca să elimine un martor al afacerilor lor. Se simți pierdut, un șoarece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sa dorește să primiți aceasta, zise pe un ton oficial, Înmânându-i un pergament Împăturit și Închis printr-o bandă sigilată. Dante rupse pecetea și citi În grabă: Înaltul prelat Îi cerea să vină cât mai curând posibil la sediul legației pontificale, pentru a sta de vorbă asupra unor chestiuni confidențiale. - De ce nu cere audiență la Priorat? Întrebă sec, Împăturind la loc pergamentul. - Eminența sa consideră că e mai prudent așa, având În vedere tensiunile din oraș. O vizită a sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
devine în 1886. În Italia a cunoscut-o pe pe Clotilda Caligaris, care i-a devenit, ulterior, o devotată și discretă soție Revenit în țară, este director de studii la Școala Superioară de Război din București (1894-1895), atașat militar la Legația română de la Berlin (1895-1898), apoi șeful Secției Operații în Marele Stat Major (1899 - 1904). Pe 10 mai 1906, regele Carol I îl înaintează la gradul de general de brigadă. Pe 12 martie 1907, Averescu este numit ministru de război în
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
a fost Emil Cioran, care le-a adus toate merindele pe care le avea în casă, inclusiv bucățele de pâine și de brânză drămuite și economisite cu greu. Sunt salvați de la deportare în Germania și eliberați din detenție datorită intervenției Legației române de la Paris. Plecarea urgentă din Franța, a soților Boz, a fost de asemenea plină de peripeții. Singura ieșire din teritoriul ocupat, trecea pe la Vichy, oraș situat nu departe de Paris, loc unde își stabilise capitala guvernul pro-german al generalului
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
unde preda limba română și geografia. Atragerea lui I. Slavici la „Ziua” s-a datorat Comunității evanghelice germane din București, care cunoștea greutățile financiare ale acestuia și a căutat să-l implice în politică. Comunitatea a întemeiat, în înțelegere cu legația austro-ungară, în iulie 1914 ziarul „Ziua”. Practic, Slavici gira cu personalitatea sa această publicație care era chemată să militeze pentru intrarea României în război alături de Puterile Centrale. Conducerea ziarului o avea H.o. Schlawe, profesor la Politehnica din București, director
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
salariile redactorilor fiind în ceste condiții de periculozitate, substanțial mai mari decât cele obișnuite în presa nestipendiată. Se raporta că se plătea 200-300 de franci pentru fiecare articol comandat pentru a fi publicat în „Ziua” sau „Minerva”. Până în februarie 1915, legațiile germană și austro-ungară cheltuiseră pentru întreținerea acestor ziare suma de 3850000 lei. În naivitatea sa, I. Slavici credea că la „Ziua” va putea continua vechea sa luptă începută în tinerețe la „Telegraful român” și la „Timpul” sau la cele două
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
22:10, la spitalul Großadern din Munchen, în urma unui atac de cord, s-a stins din viață Ioan Chirilă, combatant cunoscut în exilul român, participant -alături de Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu și Teodor Ciochină - la acțiunea anticomunistă de la Legația Română din Berna, Elveția, 14-16 februarie 1955. Alte detalii vor fi posibile pe parcurs. În cazuri de urgență cei interesați se pot adresa fiului, Ioan Chirila Jr., e-mail: jc@sputnik-film.de Cu permisiunea și cu toată compasiunea alături de familia îndoiliată
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
împreună cu Oliviu Beldeanu, a fost înrolat în trupele auxiliare franceze de la Konstanz - Germania, lângă granița cu Elveția, de unde, după pregătiri minuțioase, în noaptea de 14 februarie 1955, la ora 24, împreună cu Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu și Dumitru Ochiu, au ocupat legația comunistă română din Berna, Elveția. După 48 de ore de clarificări, tratative și asigurări din partea autorităților elvețiene, că vor fi judecați în Elveția și nu vor fi extrădați în România (Republica Populară Română) - cum cerea guvernul comunist de la Bucuești - fiind
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
Fruit More Bitter, Heinemann, London 1958; Magda Neuweiler, Zwischen Galgen und Kreuz - Das Leben des rumänischen Freiheitskämpfers Oliviu Beldeanu; Oliviu Beldeanu, Memorial anticomunist din închisoare, Editura Jurnalul Literar, București 1999 Stejărel Olaru, Cei cinci care au speriat Estul - Atacul asupraa Legației RPR de la Berna (februarie 1955). Cuvânt înainte de Adrian Cioroianu, Polirom, București 2003 Referință Bibliografică: LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE / Ion Dumitru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
ca Elveția și Suedia. Astfel,cu ajutorul guvernului și al Statului Major francez,românii au izbutit să înființeze un serviciu de presă și informații la Berna. A fost trimis acolo,de la Paris, colonelul Ureche, care împreună cu Candiani,atașatul de presă al legației și cu alți români aflați în Elveția,informau opinia publică îndeosebi despre grava situație din teritoriile române ocupate de dușmani. Folositor și bine informat a fost și Serviciul de știri, organizat la Stockholm de Consiliul Național Român .Acest serviciu a
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
totodată adevărul că ,,pacea” de la București,impusă prin forță, nu a despărțit România de aliații săi firești. Un deosebit interes oferă și eforturile consecvente ale românilor,cetățeni americani,depuse în scopul susținerii luptei pentru reîntregirea țării lor de origine. Desigur,legația din Washington desfășura și ea o intensă activitate în această țară aliată,dar fiind susținută de o masă electorală de aproape 200 000 de oameni,putea să exercite o influență mai eficace, atât asupra guvernului, cât și asupra membrilor congresului
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
pildă,scrisoarea românilor din Detroit,cele ale Societăților ,,Dorul”, ,,Avram Iancu “ și ,,Unirea” din New York,cea a ,,Comitetului Central patriotic român” din statul Indiana precum și cele ale unor români din Chicago și din multe alte localități. În ceea ce privește personalul diplomatic al legației din Washington,de notat că toți și-au dat demisia după semnarea ,,păcii” de la București,activând apoi intens pentru formarea unei legiuni române. Dr.C. Angelescu era de părere încă în martie 1918 că existau condiții propice pentru formarea unei atari
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
decât un singur scop: lămurirea lui Eliade de a ajuta țara printr-o vizită oficială în România la invitația lui Ceaușescu. Aceasta nu s-a întâmplat niciodată. Nu numai atât: în Chicago, prin 1976, guvernul comunist de la București avea o legație economică formată din doi consuli români, care locuiau aproape de centrul orașului într-un bloc cu două niveluri. Obiectivul acestora era de păstra legătură permanentă dintre afacerile unor anumite firme private din Chicago cu unele întreprinderi din țară. Întâmplarea a făcut
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]