158 matches
-
istoriei lui O’Connel cu parlamentul ingles”; dar, adăuga fruntașul român, „nu poate ieși mare lucru din această politică”. În calitatea sa de iacobin veritabil, Golescu XE "Golescu" Învățase și selectase din lecția irlandeză doar componenta sa radicală (falimentul demersului legalist și accentul pus pe metodele revoluționare), aplicând acest model În cazul realităților din Transilvania. 4. Politica de presă a lui George Bariț XE "Bariț" și problema irlandeză Spre deosebire de situația din Principate, interesul ardelenilor pentru problema irlandeză are o motivație mult
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tulburările sociale (nouă ocurențe). Dacă indicatorii politici tradiționali, ce reflectau atenția față de mișcarea lui O’Connel, sunt acum În scădere, crește, În schimb, interesul față de aripa radicală, al cărei ascendent e firesc În noile condiții, tot mai improprii pentru demersul legalist și moderat. La sfârșitul anului, În mod semnificativ, după ce luni de zile sosiseră din Irlanda doar vești despre foamete, prima știre politică se referă la aripa radicală: Dezunirea Între O’Connel și partida ce se numește „Tânăra Irlandie” se mărește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publică ardeleană, În anii 1843-1844) vor reprezenta, În mod similar, o masă de manevră esențială pentru liderii revoluției românești din Transilvania. Din punct de vedere ideologic, modelul irlandez venea În primul rând cu lecția marilor succese dobândite printr-un demers legalist și pașnic, În tradiția iluminismului. Acțiunea lui O’Connel rezona perfect cu sensibilitatea politică ardeleană, Îngemănând revendicările de factură politico-națională cu loialismul dinastic, cu reținerea față de acțiunea violentă, necontrolată, a mulțimilor. În același timp Însă, pentru generațiile mai tinere, radicale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exploatau proprietățile prin sistemul arendărilor și subarendărilor În loturi infime și În condiții oneroase, erau cu precădere englezi protestanți. Scena politică irlandeză era ocupată de o puternică mișcare națională, condusă de Daniel O’Connel, a cărei orientare ideologică, moderată și legalistă, evolua Între reformismul din descendența gândirii lui Edmund Burke XE "Burke" și un liberalism de coloratură națională, asociat catolicismului progresist. Anii 1843-1844 vor Înregistra apogeul acestei mișcări, al cărei țel era desfacerea uniunii cu Anglia (Repeal of Union) și dobândirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spectrul primului război mondial prin pulverizarea noțiunii iluzorii conform căreia armonizarea intereselor statelor participante poate avea loc de la sine (pe cale naturală). Dimpotrivă, această armonizare trebuie construită, iar pentru realizarea acestei construcții este împrumutată varianta lockeană a contractului social în maniera legalistă ce a condus la nașterea proiectului Ligii Națiunilor. 1. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei Relațiilor Internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent structură în favoarea agenției (advocates of the agency in the
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
apare în cazul acelor actanți sociali ale căror libertăți trebuie să coexiste reciproc. Jean Jeaques Rousseau nu prezenta o concepție nouă despre libertate. Îi făcea plăcere să își contrazică în toate aspectele contemporanii, dar nu și în acest punct: concepția legalistă asupra libertății care își găsise noi resurse și sprijin în drepturile naturale ale revirimentului legii naturale din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Rousseau nu se gândise niciodată la eliberarea omului prin intermediul suveranității poporului, așa cum afirmă mulți dintre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Anglia sau Rusia ar mișca vreun deget pentru apărarea neutralității Belgiei, în timp ce dacă neutralitatea ar fi încălcată de Germania, probabil s-ar întâmpla contrariul”. La care sir Edward Grey a replicat: „Aici este esența”. Dar s-ar putea adopta poziția legalistă și moralistă potrivit căreia cel care încalcă neutralitatea Belgiei per se, din cauza defectelor sale legale și morale și indiferent de interesele aflate în joc și de identitatea agresorului, justifică intervenția britanică și, dacă tot a venit vorba, pe cea americană
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei politici de statu-quo. Astfel, când a fost înființată o organizație internațională precum Liga Națiunilor pentru a se menține un anumit statu-quo, sprijinul acordat acesteia devine echivalentul sprijinului pentru acel statu-quo specific. De la sfârșitul primului război mondial, invocarea acestor ideologii legaliste în sprijinul politicii externe a devenit ceva obișnuit. Alianțele epocilor precedente nu au dispărut însă; ele tind să devină „aranjamente regionale” într-o organizare legală generală. „Menținerea statu-quoului” se înclină în fața „menținerii păcii și a securității internaționale”. Statele care au
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu vor găsi tot timpul un ecou favorabil în mentalitatea populară. El trebuie să gândească în termenii interesului național, conceput ca putere între alte puteri. Nerealizând distincția subtilă a gândirii decidentului, mentalitatea populară gândește deseori în termenii simpliști, moraliști și legaliști, ai binelui și răului absolut. Omul de stat trebuie să aibă în vedere perspectiva pe termen lung, acționând încet și indirect, plătind cu mici pierderi obținerea marelui avantaj; trebuie să fie capabil să temporizeze, să ajungă la compromisuri, să câștige
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Parte a marii migrații intelectuale către Statele Unite de dinaintea celui de-al doilea război mondial, intrarea lui Morgenthau pe scena americană l-a implicat imediat în marile dezbateri purtate în acea perioadă între cercetătorii și practicienii din domeniul politicii externe. Tradiția legalistă încercase să definească scopurile politicii externe americane în termenii creării unei societăți internaționale armonioase, bazată pe căutarea și acceptarea unor principii morale universale 2. În centrul acestui obiectiv stătea filosofia liberală a Iluminismului, cu convingerea sa că: ...o ordine politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a naturii umane și atribuia eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale absenței cunoașterii și a înțelegerii, instituțiilor sociale depășite sau depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri 3. Pornind de la premisa unei armonii eterne a intereselor, tradiția legalistă a perceput conflictul internațional ca fiind un produs al înțelegerii greșite a unor aspecte politice și al consecințelor neintenționate. Astfel, concretizată în „educație, reformă și în utilizarea sporadică a forței”4, Rațiunea a fost oferită ca o soluție prin care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-i așa? - artistice; nu i-au displăcut câtuși de puțin contractele avantajoase de editare și traducere; și s-a arătat literalmente revoltat atunci când cineva l-a plagiat sau l-a preluat fără copyright. Sărind ca ars, a devenit deodată foarte legalist și cât se poate de burghez... Spuneți-mi cu mâna pe inimă: chiar nu vă interesează ca arta pe care o faceți să circule și să se vândă, să ajungă la un public cât mai larg, nu numai la unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Comisiei de cenzori la CUASC. Oameni foarte serioși, practic își făceau meseria în CUASC. S. B.: Ajungem și acolo. De Gavriliță Lorica ce ne puteți spune? D. T.: O doamnă cu care m-am înțeles foarte bine. "Doamna de fier", legalistă, "dintr-o bucată", dar nu punea pumnul în gura ASC-ului, cuvântul nostru era ascultat. Și fetele mele de la UMF s-au înțeles cu ea. Era o femeie care colabora bine cu ASC-ul. O femeie fermă, drăcoasă, chiar zbir
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în formarea unui dualism irlandezo-britanic. În concepția lui, Irlanda ar fi fost complet independența, păstrînd în mod formal că suveran regele sau regina Mării Britanii. Ideile sale au devenit o alternativă atît la violențele republicane radicale, cît și la autonomismul legaliștilor irlandezi, fapt ce a determinat transformarea mișcării conduse de A. Griffith în partidul Sinn Fein. Prima convenție a acestui nou partid a avut loc în anul 1905, moment în care i s-au alăturat și alte cîteva organizații, precum Cumann
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de revoluționarii din Țara Românească 19. Remarcabili deveneau cei care-și desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, de formație liberală, și care din perspectiva mentalității lor, a modului în care vedeau raportarea la marile provocări ale perioadei puteau fi numiți legaliști. Printre ei se aflau Ion Ghica, Vasile Boerescu, Gh. Costaforu, Constantin Bosianu, Constantin Crețulescu, A.G. Golescu, Ch. Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de revoluționarii din Țara Românească 19. Remarcabili deveneau cei care-și desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, de formație liberală, și care din perspectiva mentalității lor, a modului în care vedeau raportarea la marile provocări ale perioadei puteau fi numiți legaliști. Printre ei se aflau Ion Ghica, Vasile Boerescu, Gh. Costaforu, Constantin Bosianu, Constantin Crețulescu, A.G. Golescu, Ch. Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
trebui băgat la închisoare pentru deturnare de fonduri, ar trebui să fie Ministerul Finanțelor. Poate face acest lucru Justiția Română? Evident că Justiția Română nu o poate face, înainte de a ajunge să fie independentă față de politic. O consecință a curentului „legalist” este adoptarea de către medici a unei „medicini defensive” (28), care evită procedurile medicale majore (cu avantajele lor) în favoarea procedurilor minore, acoperitoare legal, dar cu eficiență scăzută. Costurile medicale cresc, pacientul pierde, medicul pierde. Cei mai onești dintre ei ajung să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
odată nivelul tradiției evreiești a fost mult mai ridicat la Tg. Neamț decât puteam visa eu în adolescență. Mi-a spus odată fostul rabin-șef al României, Alexandru Șafran, XE "Șafran, Alexandru" că tatăl lui - unul dintre cei mai importanți legaliști evrei din lume, nu doar din România - venea la Tg. Neamț să studieze Talmudul de la Ierusalim cu cineva a cărui familie o cunosc foarte bine (omul acela a murit înainte de război). Dar Talmudul de la Ierusalim este lucrul cel mai greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
omul acela a murit înainte de război). Dar Talmudul de la Ierusalim este lucrul cel mai greu care există în cultura ebraică! Mult mai greu decât Talmudul babilonian, acesta e un text pe care nu-l pot studia decât geniile. Dacă genialul legalist venea la Tg. Neamț să studieze o carte pe care cei mai mulți - savanți, nu oameni simpli - nici n-o deschid vreodată, nici măcar n-o au, n-o văd, atunci îți dai seama ce carte știa omul acela din micul meu oraș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se consumă și de caracteristicile consumatorilor; * poziția moderată, conform căreia drogurile legale, dacă sunt consumate în mod adecvat, au chiar efecte pozitive, în schimb drogurile ilegale au efecte negative asupra organismului, folosirea acestora fiind echivalentă cu abuzul de droguri; * poziția legalistă conform căreia drogurile legale, așa cum sunt medicamentele, nu sunt considerate droguri, și legea trebuie să fie cea care stabilește ce este un drog. Julian, J. și Kornblum, W. (1983, pp. 120-121) subliniază că, deși percepțiile subiective (modul în care populația
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
uitarea; nimeni nu vrea să-și mai amintească de trecutul său. Un altul, destul de obișnuit, este un amestec foarte specific de cinism și resemnare, de raționament istoric și invocare a necesității. Cei mai (aparent) fanatizați recurg la alibiul și argumentul legalist patriotic: nu și-au făcut decât datoria; au executat ordine; au aplicat și apărat legi și regulamente; s-au luptat pentru interesele culturii românești și ale statului (argument des invocat și de foștii securiști). La nivelul de jos, în genere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
legală dictaturii pe care vrea să o instaureze, așa cum făcuse cu zece ani în urmă "Ducele" fascismului, Hitler încearcă să liniștească la început forțele conservatoare. Plasîndu-și guvernul în care naziștii sînt minoritari sub semnul "reabilitării naționale", el își înmulțește declarațiile legaliste și se prezintă drept omul care va reconcilia tradiția istorică a Reichului imperial cu forțele noii Germanii. Dar, în același timp, el pregătește cu grija instaurarea puterii sale personale. Incendierea Reichstagului (27 februarie 1933), provocată de naziști dar pusă pe seama
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
392 Privire de ansamblu / 395 Bibliografie suplimentară / 396 Bibliografie / 397 Indice / 415 Prefață la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistem politic, definit ca mecanismul prin care sunt alocate valorile în societate într-o manieră autoritară. Conceptul de sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul de luare a deciziilor. În timp ce instituțiile sunt elemente cheie, activitățile lor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
m-am documentat, calculul electoral a contat mai mult decât sumbrul machiavelism. Majoritari în oraș, musulmanii au mai multe voturi de negociat decât creștinii. În privința celui de-al doilea, decisiv a fost rolul diplomației Vaticanului. În ce privește situația de ansamblu, edilul legalist și ponderat nu-și face iluzii: nu va exista niciun stat binațional, iar el personal, chiar dacă are un unchi în Gaza și verișori în Iordania, n-ar dori să se instaleze într-o eventuală Palestină independentă. Este din Nazaret își
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]