2,543 matches
-
mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“. ... 60. În raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea reține că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența reglementării art. V
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 prin prisma lipsei avizului CSM, Curtea reține că, așa cum a stabilit în jurisprudența sa, pentru ca solicitarea avizului unei instituții în cadrul procesului de legiferare să reprezinte un standard de constituționalitate, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: (i) instituția de la care se solicită avizul să fie o instituție fundamentală a statului, în sensul de a fi reglementată prin Constituție și (ii) obligativitatea solicitării
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
Referitor la pretinsa încălcare a art. 124 din Constituție privind independența justiției, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a fixat reperele de natură constituțională în materia pensiei de serviciu a magistraților, limitând marja de apreciere a legiuitorului în procesul de legiferare: principiul independenței justiției, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la nivel constituțional, de statutul magistraților, dezvoltat prin lege organică, care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestei
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
leza», «a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). Cu alte cuvinte, Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. ... 92. Or, având în vedere că, analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
reținut că scopul reglementării îl constituie „promovarea unei corecte interpretări a normelor juridice în vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme“, astfel că „nu se poate considera că deciziile pronunțate (...) în asemenea recursuri ar reprezenta o atribuție care vizează domeniul legiferării. (...) Prin textul de lege criticat de autorul excepției, legiuitorul, având în vedere poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în sistemul instanțelor judecătorești, precum și rolul său prevăzut în art. 329 (în prezent, art. 514) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. ... 8. Totodată, Președintele României susține că acceptarea ideii potrivit căreia
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. ... 30. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, aduce atingere art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție, deoarece Parlamentul, care ar trebui să adopte legi aplicabile unui număr nedeterminat de cazuri concrete, își arogă competența de legiferare cu caracter individual pentru bunuri determinate ut singuli, în mod discreționar, oricând și în orice condiții. Folosind în mod nediferențiat termenul „lege“, în condițiile în care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, numai bunurile care fac obiect exclusiv al proprietății publice pot
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
la latitudinea autorităților publice implicate în emiterea actelor normative care să transpună efectiv aceste dispoziții legale, conform art. 77 din Legea nr. 24/2000, iar prevederile art. 11, 60, 61, 68 și 69 din Codul de procedură fiscală au determinat necesitatea legiferării unor aspecte cu privire la funcționarea sistemului informatic PatrimVen prin intermediul căruia urmează a se realiza schimbul de informații, iar dacă pârâtul nu ar fi emis acest ordin, autoritățile publice, inclusiv MFP și ANAF, s-ar fi aflat în imposibilitatea
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
pe baza și în executarea cărora actul a fost emis“. Instanța de control judiciar constată că sunt nefondate și alegațiile recurentului-pârât în sensul că prevederile art. 11, 60, 61, 68 și 69 din Codul de procedură fiscală au determinat necesitatea legiferării unor aspecte cu privire la funcționarea sistemului informatic PatrimVen prin intermediul căruia urmează a se realiza schimbul de informații, iar dacă pârâtul nu ar fi emis acest ordin, autoritățile publice, inclusiv MFP și ANAF, s-ar fi aflat în imposibilitatea
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
noua reglementare trebuie să se supună, asemenea oricărei legi, exigențelor impuse de principiul neretroactivității legii civile, întrucât, potrivit art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, „Legea dispune numai pentru viitor (...)“. De aceea, legiuitorul este obligat ca, în activitatea de legiferare, să respecte principiul neretroactivității legii (cu singura excepție permisă, cea a legii penale sau contravenționale mai favorabile). La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
privind anularea unui certificat de încadrare în grad de handicap. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că modificarea unei legi prin ordonanță de urgență este contrară prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituție privind competența de legiferare a Parlamentului. Se susține, în acest sens, că ordonanța de urgență este un instrument pus la dispoziția Guvernului pentru a-și îndeplini atribuțiile administrative, dar modificarea legilor pe calea ordonanțelor încalcă prevederile constituționale referitoare la legiferare, prin subrogarea în drepturile
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
Constituție privind competența de legiferare a Parlamentului. Se susține, în acest sens, că ordonanța de urgență este un instrument pus la dispoziția Guvernului pentru a-și îndeplini atribuțiile administrative, dar modificarea legilor pe calea ordonanțelor încalcă prevederile constituționale referitoare la legiferare, prin subrogarea în drepturile Parlamentului. ... 6. Se mai invocă și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4) privind competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență, cu motivarea că nu este întrunită condiția existenței unei situații extraordinare, a
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
României, Partea I, dacă în conținutul lor nu este prevăzută o altă dată ulterioară. Criteriul material are în vedere conținutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relațiilor sociale reglementate, sub acest aspect Parlamentul având plenitudine de legiferare. ... 15. Curtea a mai reținut că în sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie, prin
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
art. 115 alin. (1)-(3), competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. ... 16. De asemenea, sub aspectul legiferării, Curtea a reținut competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. ... 16. De asemenea, sub aspectul legiferării, Curtea a reținut competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență este actul normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
scopul asigurării unei protecții mai ridicate a persoanelor și a bunurilor în interiorul Uniunii Europene prin împiedicarea actelor de intervenție ilicită îndreptate împotriva aeronavelor civile care pun în pericol securitatea aviației civile, întrucât neadoptarea măsurilor propuse prin utilizarea procedurii de legiferare pe calea ordonanței de urgență și, implicit, întârzierea adoptării cadrului legal necesar pentru aplicarea dispozițiilor privind verificarea aprofundată a antecedentelor vor determina o blocare a procesului de recrutare a personalului cu atribuții în securitatea aviației, fapt ce: a) poate avea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 7 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251726]
-
unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află, întrucât atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a legiuitorului. ... 26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
anuală a bugetului. Totodată, Curtea constată că legea ce face obiectul controlului de constituționalitate, prin care sunt alocate, distinct și direct, resurse bugetare către COSR și CNP, a fost inițiată și adoptată anterior aprobării Legii nr. 317/2021 (procedura parlamentară de legiferare a legii examinate derulându-se în perioada 17 mai-9 noiembrie 2021, iar Legea nr. 317/2021 a fost adoptată în ședința comună din 23 decembrie 2021 a celor două Camere ale Parlamentului, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
penale ce reglementează recursul în interesul legii și ale art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exercitat atribuția constituțională de unificare a aplicării legii, însă aceasta nu poate fi echivalată cu activitatea de legiferare, așa cum susține autorul excepției. În acest sens, se arată că, prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nu a făcut decât să aducă lămuriri
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
alin. (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe ex nunc. ... 22. Atribuția Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa recursuri în interesul legii este însă diferită de activitatea de legiferare, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, aparține exclusiv Parlamentului, acestea neputând fi confundate. Această concluzie se impune având în vedere rolul diferit al instituțiilor anterior menționate în cadrul celor două funcții - judecătorească și legislativă - ale statului, procedura diferită
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
diminuării acesteia în ceea ce privește cercetarea infracțiunilor comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum și a celor comise de alte persoane alături de magistrați, Curtea a apreciat că „opțiunea legiuitorului corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
ceea ce duce la concluzia că textul criticat nu are legătură cu obiectul ordonanței de urgență aprobate, reglementând un aspect neavut în vedere, distonant și diferit de aceasta. Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, însă, în procedura specială
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
reglementând un aspect neavut în vedere, distonant și diferit de aceasta. Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, însă, în procedura specială de aprobare a ordonanțelor, emise în baza unei legi de abilitare, sau a ordonanțelor de urgență, Parlamentul
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]