5,988 matches
-
2006 (25 Dec.) Toronto, Blog Valeriu Gafencu). Despre idilica viață de până în 1940 a familiei Gafencu, fiica Eleonora își amintea cu nostalgie: „Tata era țărănist. Era prieten cu Erhan, pe care probabil îl cunoașteți, care ne era consătean. Iar Valeriu - legionar. Deseori aveau discuții despre politică. Odată tata a vrut să-l pedepsească pe Valeriu, însă se iubeau prea mult. Tată mai bun ca al nostru nu era, și frate la fel.” În urma ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940, Basarabia urma
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
e cazul unei sentințe de achitare dată de o instanță judecătorească din România în prag de aderare la UE în favoarea unui membru al Mișcării Legionare. La proces s-a prezentat, în cămașă verde cu diagonală, însuși marele șef al noilor legionari români. Tribunalul a decis că Mișcarea fiind legal înscrisă, a te revendica de la doctrina ei nu este nepotrivit. Așa că, în numele dreptului la opinie, se calcă legea care interzice orice promovare a ideilor fasciste, antisemite, discriminante etc. Lege pe care instanța
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
Rebreanu în Jurnalul său că "a plâns în neștire și s-a zvârcolit până dimineața". După abdicarea lui Carol II, la 6 septembrie 1940, P. M. e de părere că "România a scăpat de un escroc". O vreme are iluzia că legionarii, ajunși la putere, vor aduce o reală schimbare, dar văzându-le metodele, constată plin de dezamăgire foarte curând: Mișcarea legionară va fi cel mai penibil faliment politic din țara noastră chiar decât cele de până acum." El e pur și
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
o reală schimbare, dar văzându-le metodele, constată plin de dezamăgire foarte curând: Mișcarea legionară va fi cel mai penibil faliment politic din țara noastră chiar decât cele de până acum." El e pur și simplu indignat de ceea ce fac legionarii în țară, de măsurile rasiale luate contra evreilor, de fanatismul orb și de faptul că au distrus valoarea ideilor. Ei, "nu se ocupă decât cu cântece (jalnice sau amenințătoare), de ridicole funeralii naționale, ca cel al lui Ion Moța, de
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
orb și de faptul că au distrus valoarea ideilor. Ei, "nu se ocupă decât cu cântece (jalnice sau amenințătoare), de ridicole funeralii naționale, ca cel al lui Ion Moța, de procesiuni și de vânarea de posturi grase", puși pe jafuri: "Legionari de 19, 20, 21 de ani dispun de viața și de avutul oamenilor, cum ar dispune de a lor însiși. în virtutea unui proces-verbal, semnat cu revolverul în piept, tinerii aceștia, care vor regreta mai târziu tot ce fac acum, nenorocesc
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
mai târziu tot ce fac acum, nenorocesc oameni - fie că sunt evrei sau nu - își bat joc de lume, ne sfidează pe toți." Și mai grav, ei sunt însetați de sânge, săvârșind crime abominabile. Iată, spre pildă, asasinatele de la Jilava: Legionari care lucrau la dezgroparea "sfintelor oseminte ale Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor au pătruns în închisoare și au ucis 72 de persoane, foști miniștri și demnitari din trecut." Vestea a produs consternare în tot orașul. Oamenii "par înspăimântați și buimăciți, ca și cum
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
de rând." "Iorga înmormântat ca un căruțaș." "Asta întrece orice închipuire", izbucnește revoltat P. M. La Universitate, rectorul P. P. Panaitescu și decanul Alexandru Marcu au avut curajul să arboreze un steag îndoliat, dar foarte repede a fost smuls de studenții legionari, în locul lui, fiind pus un steag verde. Autorul jurnalului nu s-ar mira prea tare, dacă flamura Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituindu-se tricolorului. Pericle Martinescu nu uită să-i menționeze pe unii scriitori convertiți, ca Horia
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
ne arată cu totul altceva: ,Antonescu venise la Berlin nu ca să-i țină piept mîniosului Cancelar, nu prevedea nici o încleștare a forțelor. El năzuise să-i mărturisească lealitatea și spera să obțină sprijinul prețios al unui complice în coliziunea cu legionarii, care era inevitabilă. Preopinentul său nu-l trata ca pe un inamic, aprecia devotamentul și avea la rîndul său nevoie de concursul României, furnizoare de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
detaliu, în care, moșierii au luat drumul închisorilor comuniste, iar țăranii înstăriți, numiți chiaburi, erau executați pe loc sau li se asigura pe viitor o sărăcie lucie. În tranziția care a debutat în primăvara anului 1945, comuniștii au preluat de la legionari, principiul Omul Nou, căruia i-au adăugat sloganul demagogic: Omul este cel mai prețios capital. În realitate, omul prețios a devenit obiectul muncii pentru organele de represiune comuniste, tocat mă runt la malaxorul purificării noii societăți românești, a cărei ideologie
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
Lucreția Berzintu: Stimate domnule Solo Juster, a trebuit să întrerupeți cursurile liceale pentru a pleca cu familia la Silistra. De ce la Silistra? Solo Juster: Silistra era un oraș cosmopolit în care legionarii n-au avut acces, niciodată. Au încercat o dată, au venit călări de la sate dar populația i-a izgonit din oraș. “SUB BULGARI, CA EVREI, AM DUS-O FOARTE BINE” Cum a fost la Silistra? Aveam 12-13 ani, m-am văzut
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
de Legio Nova Invicta, bastion legendar al romanității întru apărarea lui Romulus Augustus, un băiețaș de 13 ani, ultimul împărat roman din Apus. Dar n-au murit toți cei de acolo. Din tabăra masacrată scapă cu viață o mână de legionari. Valerio Massimo Manfredi: Ultima legiune. Editura Allfa, București, 2003. Preț: 229 000 lei.
Agenda2003-51-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281863_a_283192]
-
inaugurarea noului club muncitoresc al minerilor din Anina. La festivitatea inaugurală au participat peste 600 oameni ai muncii“. (Drapelul Roșu din 2 martie 1954). „La Timișoara, în fața unui Complet de judecată... s-a început ieri judecarea procesului grupului de criminali legionari, care în octombrie 1940, în incinta Chesturei Poliției Arad, au asasinat în mod odios pe luptătoarea comunistă Ocskó Terezia din Timișoara“. (Drapelul Roșu din 3 martie 1954). 25 ani „Entuziastă ștafetă a muncii patriotice. Ieri, la Casa Tineretului din Timișoara
Agenda2004-9-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282116_a_283445]
-
pe Bulevardul Ion Gheorge Duca (actualul Bulevard al Republicii) se afla bustul marelui om de stat care, promovând din postura de ministru și mai apoi premier o politică orientată spre cercurile financiare și politice franco-britanice, fusese asasinat în 1933 de legionarii Gărzii de Fier. „Orient-Expres“ în Gara Iosefin Să rămânem în aceași zonă a Parcului Central, îndreptându-ne însă spre centru. Aproximativ pe locul unde se află în prezent Catedrala Mitropolitană se înălța, în ultimul sfert al veacului al XIX-lea
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
Magazin nr. 8, cu un fragment dintr-o discuție pe care o bănuim mai amplă (poate e vorba de un serial sau de o carte), în care un ziarist pe nume Viorel Patrichi - autor și al unor interviuri cu bătrîni legionari, împreună cu care făcea apologia "mișcării" - îi ridică mingile la plasă, fiind întru totul de acord chiar cu minciunile cele mai nerușinate. Tip de securist de carieră, grobian, incult, viclean și foarte sigur pe șine, generalul Plesită face evident parte din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
s-ar duce de rîpă.) * Dar să vedem ce susține în "Lumea" Nicolae Plesită. În primul rînd - ca și Vadim, Dumitru Dragomir, Adrian Păunescu și ceilalți "colegi" - adevăratul patriotism al comuniștilor, al lui Ceaușescu în special, comparabil cu acela al legionarilor. Ceaușescu "Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag în aceeași oală, dar s-au întîlnit. Din punct de vedere al romanismului e foarte greu de făcut o delimitare între cele două comportamente." De altfel, cu legionarii, șeful Securității declară că a avut relații destul de bune: Am colaborat bine cu unele căpetenii". * "Român adevărat" a fost, susține N. Plesită, și prietenul lui, Emil Bodnăras: nu e adevărat că a fost omul NKVD-ului, că el l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
în urmă nu a reușit să-și asocieze pe nimeni, în mod real". Astfel încît, acum, după pierderea Ardealului de nord toată jalea și împotrivirea se îndreptau direct asupra sa. Se cerea, fățiș, abdicarea să. Și Maniu, Brătianu, ca și legionarii lui Horia Sima, incluși în guvernul Gigurtu erau unanimi în această revendicare. Regele mai credea că va găsi o formulă salvatoare. Pop i-a cerut, repede, o audiență. Nu a primit-o decît peste cîteva zile. Între timp, foarte întreprinzător
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
regelui să renunțe la Elenă Lupescu. În aceeași zi, la prînz, Antonescu i-a comunicat, telefonic, lui Pop că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Pop s-a oferit să-i acorde sprijin pentru constituirea guvernului, mai ales pe lînga legionari, semn că era mai demult în bune relații cu ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
nouă convorbire cu Fabricius îi verifica opinia că Germania cere încredințarea deplinelor puteri generalului Antonescu, similare celor dictatoriale. Antonescu a renunțat la depunerea mandatului și de coniventa cu Sima au hotărît că acesta să continue de forma manifestațiile anticarliste ale legionarilor pentru a forța abdicarea regelui. Pop participa, la Palat, la redactarea de către Antonescu, inclusiv limitarea prerogativelor regale. "La orele 4 dimineața coborîm cu toții în sala tronului, unde generalul Antonescu depune jurămîntul" față de regele Carol al doilea. Pop cerea pentru sine
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
confruntarea dintre mișcarea legionara și statul român. Pagini impresionante sunt consacrate reconstituirii circumstanțelor în care au avut loc asasinate politice, cărora le-au căzut victimă I.G. Ducă, Armând Călinescu, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga și, de cealaltă parte a baricadei, numeroși legionari, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. În mod special, asasinarea lui Nicolae Iorga constituie subiectul unui "român" bine scris, succint și dramatic. Z. Ornea respinge ideea, avansată de alții, că mișcarea legionara n-a practicat de la inceput violență și că
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
reprezentanți ai mai multor partide - țărănist, liberal, social-democrat - care, fiecare au susținut că partidul "lui" a dat mai multe victime, ca ei au avut o purtare exemplara. Au uitat însă cu desăvîrșire să vorbească despre exemplul dat în închisoare de legionari, care s-au prezentat, uniform, cel mai bine, cu toate categoriile lor: intelectuali, țărani, muncitori... Cel mai impresionant caz însă, a fost cazul celor de la Pitești. Nu o dată am ascultat, cutremurați, mărturisiri îngrozitoare. Cel care ne povestea simțea nevoia să
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Mihail Stelescu, redactor fiind, de la început, chiar Alexandru Talex. Era o revistă de dizidenta legionara, unde au apărut cîteva texte anticodreniste semnate de Mihail Stelescu, ceea ce, finalmente, în 1936, avea să-i aducă acestuia asasinarea de către un comando de zece legionari ("decemvirii"), ucigîndu-l pe dizident, sălbatic, cu toporișca, pe patul sau de suferință la Spitalul Brîncovenesc. De la numărul 5 al revistei - număr de Crăciun - apare, aici, si Panait Istrati, cu o "Scrisoare către dragoste", în care, ce-i drept, condamnă antisemitismul
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
această irecuperabilă absență". Cenaclul, deși funcționa, începuse să deranjeze pe cei ce pregăteau ineficientul realism socialist. Pînă la urmă a încetat să existe "cu toate că ne aflam încă în anticamera comunismului. Ceea ce, cît trăise E. Lovinescu, nu se întîmplase nici sub legionari (e drept că nu stătuseră la putere decît cîteva luni), și cu atît mai puțin sub Antonescu, deși tata era atacat în presa de extrema dreaptă drept "iudeo-cosmopolit" iar cenaclul ca fiind frecventat doar de "jidovi" sau "jidoviți". Într-adevăr
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]