118 matches
-
ed. 1998, p. 149; Gh. Beleiu, Actul juridic civil, în Tratat de drept civil, vol. I, Partea generală (coordonator P. M. Cosmovici), Editura Academiei București, 1989, p. 180. 230 D. Alexandresco, Drept civil român în comparațiune cu vechile legi și principalele legislațiuni străine, vol V, Iași, 1900, p. 58; I. Rucăreanu, Viciile de consimțământ, în Tratat de drept civil, vol. I; Partea generală de Tr. Ionașcu, Drept civil, Partea generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 86; B. Starck, Droit civil
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
abrogând legile în ființă așa cum, vorba lui Caragiale, interesele partidului o cer. De la pilda anulării în bloc a operei Parlamentului marghilomanist, anulare dictată de superioare rațiuni de stat, s-au inspirat aproape toate guvernele pentru a trece cu buretele peste legislațiunile care nu le aparțin, dovedind cu acest sistem că preocuparea de căpetenie este "răfuiala" cu adversarii și nicidecum apărarea instituțiilor stabilite pe cale de lege.[...] Și ce anarhie se produce în mentalitatea cetățenilor prin ordinele și contraordinele unui guvern care ezită
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unui minim de existență [....] Comisiunea juridică și legislativă. Raportor profesor universitar Petre Dragomirescu Unificarea legislativă PNL a hotărât în contra proiectului de a se extinde legislația din vechiul regat în teritoriile unite. El înțelege să realizeze unificarea legislativă prin alcătuirea unei legislațiuni superioare tuturor celor existente, luându-se din fiecare dispozițiunile cele mai bune. Procedura de reglementare a raporturilor dintre creditori și debitori [...]. Procedura de judecată și fiscalitatea judiciară [...]. Reorganizarea Ministerului de Justiție [...]. Cultura. Raportor C.C. Giurescu PNL își propune: 1. Înființarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numai spre a fi consecuent, se jertfește cu mare abnegațiune pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (când noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat sensul, ceea ce dovedim prin următorul silogism: Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
radicală"399; "Partidul nostru este revoluționar după natura lui, dar revoluționar în sensul că încercăm să dăm întregei ordini sociale o nouă bază. Nu e necesar ca această țintă s-o ajungem pe cale violentă. Din contra, dorim calea reformei, calea legislațiunii și dv. singuri sunteți de vină daca această cale se părăsește"400. 5.2.3. Categorii semantice Valorificând codul limbii române din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Eminescu pune în circulație semnificații relativ "fixe", dar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În ordinea judecătorească reforme însemnate sunt încă de îndeplinit. Noul cod de comerț, înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de Senat este așteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerțului fiind strâns legate de o bună legislațiune nu Mă îndoiesc că veți grăbi a înzestra țara cu această nouă legiuire. Pentru a putea urma și duce la bun sfârșit opera începută a reviziunii codurilor și a introduce totodată în procedura și organizarea noastră judecătorească toate îmbunătățirile de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că acest text constituie o legislațiune întreagă ce nu se poate accepta în detaliele sale la prima lectură. Excelența Sa consideră cestiunea ca foarte importantă și ar dori să fie discutată de Congres, dară într-o ședință ulterioară. Președintele crede că numeroasele detalii atinse de propunerea citită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea Austro-Ungariei singure a lucrărilor de făcut la Porțile-de-Fier. Comitele Șuvaloff consideră ca și președintele că această legislațiune nu ar putea fi discutată de Congres în detaliele sale, dară el crede că trebuie a semnala de acum că nu înțelege ideea capitală: ce trebuie să se înțeleagă prin neutralizare? care-i va fi întinderea și în ce scop
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și mai la obiect necesitatea publicației: „o atare revistă corespunde de fapt unei vădite necesități , căci în circumscripția Curții de Cernăuți se aplică în Bucovina vechea legislație bucovineană, iar în județele Hotin și Dorohoi legislația din Vechiul Regat, deci două legislațiuni diferite. Câte ocazii deci ne sunt date pentru studiile practice comparate asupra ambelor acestor legislații și la cât material valoros și necesar dau naștere pentru studiu, pentru pregătirea unificării legislative ce se pierde în necunoscut fără o revistă...” Pagini de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care să fi Încercat măcar, de a contesta capacitatea succesorală a străinilor”. Carp aducea ca exemplu cazul Angliei unde, de la 1870 „orice străin poate poseda.....cu singura condițiune să nu aparție unei țări care e În dușmănie cu Anglia”. Nici legislațiunea din Suedia care Împiedica pe străini de a poseda, nu a putut să legifereze contra capacitații succesorale a străinilor; ci a zis: „ai dreptul de a moșteni, dar Îți Împiedic exercițiul, și te oblig să vinzi”. Aceeași situație era și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care crede, că odată ce burghezia europeană a căpătat toate libertățile, toate privilegiile, toate foloasele, nu mai este nimic de făcut, și că Într-o societate, nu mai este nici o clasă care să aibă nevoie de solicitudinea noastră, de o legislațiune prin care să-i dăm drepturi de care să se poată bucura, prin care să-i dăm bunul trai”. Ideea avea să fie enunțată și În discursul din 14 aprilie 1895, când a declarat, completând cele spuse anterior „casele acestea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
economică este parțial rezolvată, ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului românesc au fost necesare și s’au făcut într’un tempo rapid. Astfel: B. Prin Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940 (Monitorul Oficial din 9 August 1940) se reglementează sub guvernul Gigurtu situația juridică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
turismelor persoanelor de origine etnică evrei, chiar dacă acestea sunt proprietatea vreunei întreprinderi sau societăți. Din expunerea celor arătate mai sus și ca încheiere a acestui capitol, se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Se poate ușor constata că suntem în fața unei legislațiuni pentru care imperativul ceasului în care s’a elaborat, a cerut o redactare în pripă. De aceea, această legislație este incompletă, lipsită de preocupări juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și plutitoarelor evreești trecute în patrimoniul Statului - din 7 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 32) și - Decretul-Lege referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale - din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
economică este parțial rezolvată, ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului românesc au fost necesare și s'au făcut într'un tempo rapid. Astfel: B. Prin Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940 (Monitorul Oficial din 9 August 1940)538 se reglementează sub guvernul Gigurtu situația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
turismelor persoanelor de origine etnică evrei, chiar dacă acestea sunt proprietatea vreunei întreprinderi sau societăți. Din expunerea celor arătate mai sus și ca încheiere a acestui capitol, se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Se poate ușor constata că suntem în fața unei legislațiuni pentru care imperativul ceasului în care s'a elaborat, a cerut o redactare în pripă. De aceea, această legislație este incompletă, lipsită de preocupări juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
plutitoarelor evreești trecute în patrimoniul Statului din 7 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 32)576 și Decretul-Lege referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). * * * În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legii de organizare a comunelor rurale din 1908, dobândesc stabilitatea ca pretori dacă au vechimea prevăzută în statut și numai în urma rapoartelor de inspecțiune și a avizului favorabil al Consiliului administrativ superior. Articolul 394 În mod transitoriu și până la unificarea legislațiunilor de organizare judecătorească, pretorii confirmați sau numiți în baza legii de față din Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, vor păstra și competința stabilită prin legea XX din 1901, iar apelurile și contestațiunile în contra hotărârilor lor se vor judeca de judecătoriile de
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]