450 matches
-
rostul parlamentului. Pornind de la aceste considerente, socot drept o necesitate urgentă și imperioasă modificarea dispozițiilor din Codul Civil, care privesc incapacitatea juridică a femeii măritate. Modificarea este cu atât mai justificată cu cât dispozițiile respective nu mai corespund cu diferitele legiuiri mai recente, prin care s-a derogat de la principiul incapacității femeii măritate. Astfel «Legea pentru organizarea corpului de avocați», în art. 4, spune: Femeia avocat care se căsătorește păstrează capacitatea deplină în exercițiul profesiunii. Femeia avocat, care întrunește condițiunile art.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de-a lungul anilor în domeniul moral și economic al țării. Nu se poate îngădui ca femeile din vechiul regat să continuie a trăi sub regimul unei complete incapacități civile în timp ce surorile noastre din teritoriile alipite beneficiază de drepturi civile legiuirilor din timpul dominațiilor străine. II. Introducerea acordării de drepturi politice femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală, care urmează a fi luată în discuție de actualul parlament. Un elementar sentiment de dreptate cere ca și femeile române, care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
feministe și reflectează tendința hotărâtă de unificare legislativă. Starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui multă vreme. Trebuia să trecem la realitate principiul egalității sexelor, în ce privește drepturile civile înscrise în Constituție. Incapacitatea civilă a femeii, consfințită de legiuirile de până acum în vigoare, constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei. Femeia are un rol social evident, înzestrată de natură cu darul de a crea viața. Ea tinde să justifice și aspirațiunea de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
necesar, impus de spiritul timpului. D-l Sandor declară, în numele partidului maghiar, că votează legea. După cuvântarea d-lui ministru de justiție proiectul a fost votat. Iată textul definitiv al legii, așa cum a fost votată: Art. Unic. - Se abrogă din legiuirile în vigoare în vechiul regat: Art. 197-208 inclusiv, 687 al. 1, 950 punct 3 și art. 1879 din codul civil, 15 și 16 din codul comercial; și art. 624-626 inclusiv din procedura civilă. Articolele: 194, 952 și 1285 din codul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra proiectului de cod penal care prevede înăsprirea pedepselor pentru avort. Credeam că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal - cu atât mai mult cu cât țara noastră este una dintre țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii - tocmai ca o urmare directă a acestei natalități și a lipsei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu potențări mistice aproape, au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu potențări mistice aproape, au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în imitatori fideli - l-am copiat în legiuirile noastre, a îngropat prin prestigiul său de marmoră funerară, timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care n-are nici dreptul să protesteze. Arată mizeria femeilor de la periferie sau a celora de la țară, care batjocorite, rămân epave în timp ce pentru burgheze există avortul sau căsătoria de circumstanță. Termină cerând o lege pentru cercetarea paternității, aducând exemplul unei legiuiri germane, care, acolo unde femeia cu mai mulți amanți în caz de naștere nu identifică pe tatăl copilului, obligă pe toți să ofere o pensie alimentară mamei. În aceeași chestiune a mai luat cuvântul d-na Dimitriu-Castano, care combate sistemul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-se de la Geneva, unde a luat parte la lucrările Comisiei Sociale, ne-am prezentat la d-sa pentru a o felicita de izbânzile dobândite de România și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for social, care întocmește legiuiri și în care toate țările sunt reprezentate prin personalități eminente și tehnicieni de seamă. Doamna Cantacuzino ne arată ordinea de zi care cuprindea: Plasamentul familial, Legiuirile asupra copiilor ilegitimi, Salvarea minorelor și Reeducarea prostituatelor majore, Serviciul social, Rapoartele Guvernelor asupra
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for social, care întocmește legiuiri și în care toate țările sunt reprezentate prin personalități eminente și tehnicieni de seamă. Doamna Cantacuzino ne arată ordinea de zi care cuprindea: Plasamentul familial, Legiuirile asupra copiilor ilegitimi, Salvarea minorelor și Reeducarea prostituatelor majore, Serviciul social, Rapoartele Guvernelor asupra Protecției Copilului. În chestia Plasamentului Familial, România s-a prezentat foarte bine, căci organizarea ei în această privință este una din cele mai bine întocmite, iar
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
izbândă pentru România, care de ani de zile lupta să facă să triumfe punerea la ordinea de zi a problemei: Părăsirea Familiei, care este punctul nevralgic al căminului, rechemarea părinților la datorie, sancționarea delictului de părăsire a familiei printr-o legiuire internațională, care să pedepsească pe cei ce nu-și înțeleg prima și cea mai sfântă datorie. Astăzi când așa de ușor se trece dintr-o țară într-alta, dintr-un continent într-altul, de câte ori nu am văzut cu durere, părinți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dintr-un continent într-altul, de câte ori nu am văzut cu durere, părinți care au plecat în altă țară, părăsind familia și nu se putea lua nici o măsură în această privință. Astăzi situația se schimbă, căci se prevăd sancțiuni grave prin legiuirea internațională pe care d-l Ministru Pella a întocmit-o împreună cu Biroul de Codificare Internațională și care va fi prezentată cu toată cercetarea științifică a situației acestei probleme în 40 de țări din diferite continente, la sesiunea din aprilie 1939
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fiece țară unde s-ar evacua copiii, a dezlănțuit discuții înverșunate și a fost totuși admis de majoritatea națiunilor. Nu se poate ca acum, când martirajul atâtor copii rămâne o rușine a vremurilor noastre, să nu se găsească mijlocul unei legiuiri consimțită de toate statele, care să asigure ocrotirea nevinovaților, în special a copiilor, comoară neprețuită ce trebuie salvată. Un congres în aceste clipe când femei, mame, se întrunesc copleșite de răspunderile lor ca străjere de căminuri, de familie, ca îngeri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui (1873-1885). Debutează cu piesa Fata subt epitrop, publicată în 1855, o comedie cu un conflict facil și personaje inconsistente, dar cu un dialog plin de vervă. Comedia Cuconu Zamfirache, în care câteva situații și personaje
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
și pusă în lucrare cu inteligență și energie va fi mănoasă în rezultate binefăcătoare pentru noua noastră provincie. Pe lângă acaestă lege, întemeierea școalelor în toate orașele și satele din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în fine, legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în fine, legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
condițiunile nouei provincii s-au îmbunătățit. În realitate puțin s-a făcut. Ba chiar legile votate, fără excepțiune pentru toată România, în Dobrogea nu se aplică cu sinceritate. Voesc a vorbi de noua lege comunală, care negreșit că a desființat legiuirile de mai înainte, însă, peste Dunăre, tot se ține de legea excepțională a Dobrogei, care în întâii ani ai ocupațiunei putea să fie necesară, dar astăzi nu-și mai are rațiunea de a fi. Ei bine, astăzi prefectul se socotește
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi taie capul. Rezultă astfel, de un secol și jumătate încoace, gospodării cu o medie de aproximativ
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Nicolae I (1825-1855). Cu două luni înaintea izbucnirii unui nou război ruso-turc, Așezământul a fost înlocuit, în februarie 1828, cu Regulamentul lui Voronțov, care desființa autonomia Basarabiei, introducea obligativitatea limbii ruse în actele publice, înlocuirea obiceiurilor și legislației românești cu legiuirile rusești etc. Limba română s-a mai utilizat în administrație din ce în ce mai puțin până către mijlocul secolului. Procesul de rusificare devenea tot mai intens. Războiul din 1828-1829 s-a încheiat cu îngrângerea Turciei și încheierea Tratatului de pace de la Adrianopol, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fericită. Aceia care, prin mijlocirea însușirilor lor deosebite, ajung să fie principi, asemenea celor de mai sus, obțin principatul cu greutate, dar îl stăpânesc apoi cu ușurință; iar greutățile pe care le întâmpină în cucerirea lui decurg, în parte, din legiuirile și orânduirile noi pe care sunt nevoiți să le introducă pentru a-și întări statul și a-și asigura stăpânirea. Și să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic că reușită, și nici mai primejdios
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să-și câștige prieteni, să învingă fie prin forță, fie prin înșelăciune, să se facă iubit și temut de popor, urmat și respectat de soldați, să-i nimicească pe aceia care pot sau trebuie să-i dăuneze, să înnoiască prin legiuiri noi vechile orânduiri, să fie sever și recunoscător, mărinimos și darnic, să nimicească armata necredincioasă, să-și alcătuiască o alta, să-și păstreze prietenia regilor și a principilor în așa fel încât aceștia să-i facă bucuroși favoruri sau să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
morții ce va să vină sau fermecați de astrul nopții și inepuizabila iubire, cu preoți mângâietori de suflete, învățători luminători de minți necoapte, scormonitori în tainele științei, apărători ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească cu țărani robiți, cu țărani mai înstăriți (după mintea fiecăruia), cu țărani împușcați, cu arendași haini și boieri patrioți, cu oameni de bine cu gândul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
istorice ale Vasluiului, personalități, fapte mărețe, monumente, ci și la surprinderea atmosferei unor timpuri despre care generațiile de astăzi nu știu nimic și nici nu se îngrămădesc prin biblioteci și prin arhive să le afle. Microportrete, lupte electorale, guvernanți celebri, legiuiri progresiste, efervescența culturală și științifică, începuturile învățământului românesc, a organizării administrativ-teritoriale, toponimia vremii, sugestivă pentru originea străinilor naturalizați, viața grea a țărănimii, eforturile politicienilor pentru emanciparea ei și multe alte aspecte ce ne îmbogățesc cunoștințele despre un trecut ce merită
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
Vă alăturăm un proiect de programă a serbarei, pentru ea, citindu-l, să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am zis, nu e decât un proiect, la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimile voastre. Președintele Comitetului Central Conte E. Logothetty
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]