220 matches
-
pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
față, cu toate condițiile cuprinsă în toată a lor întindere și glăsuire, va rămânea pentru ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea împosesuirii, de vânzare și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1. Obiecții numeroase pot și trebuie aduse împotriva acestei orientări a discuțiilor. Tonul său moralizator, chiar autoritar, ascunde cu greu faptul că ea reprezintă o tautologie elaborată ce amintește de concepția premodernă asupra societății civile, privită ca o comunitate politică legiuită și ordonată. Shils și alți critici conservatori ai societății civile scot totuși în evidență o anumită idee: susținătorii de astăzi ai societății civile au prostul obicei de a idealiza promovarea nestingherită a libertății cetățenilor, trecînd cu vederea ceea ce eu am
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
iunie obține adeverința care-i permite să se înscrie la clasa a II-a a Seminarului de la Socola. 1858. La 28 iunie moare tatăl său. Toamna absolvă cursul inferior al seminarului, dar nu primește „atestat formalnic” deoarece nu avea „vârsta legiuită” pentru hirotonire. De acum începe să-și dea o vârstă mai mare decât cea reală. 1859. La 23 august se căsătorește cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la Biserica „Patruzeci de Sfinți” din Iași. La 27 decembrie primește hirotonirea ca
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cetății sale, Lirnesos, și după ce Ahile, omorându i bărbatul și frații, o luase ca pradă, Patrocles a fost acela care a încercat s-o mângâie, spunându-i să nu plângă și că el, Patrocles, i o va da de soție legiuită lui Ahile, care o va duce acasă la el, în Ftia, unde va fi nuntă mare în casa lui Peleu. Spre deosebire de celelalte captive, Briseis îl jelește nu pentru ea, ci pentru el, ca pe unul dintre ai săi, și i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și ochi de perle albe, un giuvaier al mării. Cântecul acesta este mai sus de sfera omenescului și a pieirii, străbate în el închipuirea cosmică a acelui duh neîngrădit și, nu mai puțin, libertatea elementelor, ruperea lor din cătușele constrângerilor legiuite. * Elementele în care se întoarce, slobod, Ariel: then to the elements Be free, „apoi fii liber să te-ntorci în 197 elemente“ („Te-ntorci apoi, copile, -ntre-ale tale - / Ești liber“ în traducerea consacrată, mai liberă). My Ariel, chick, „Dragul meu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cetății sale, Lirnesos, și după ce Ahile, omorându i bărbatul și frații, o luase ca pradă, Patrocles a fost acela care a încercat s-o mângâie, spunându-i să nu plângă și că el, Patrocles, i o va da de soție legiuită lui Ahile, care o va duce acasă la el, în Ftia, unde va fi nuntă mare în casa lui Peleu. Spre deosebire de celelalte captive, Briseis îl jelește nu pentru ea, ci pentru el, ca pe unul dintre ai săi, și i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și ochi de perle albe, un giuvaier al mării. Cântecul acesta este mai sus de sfera omenescului și a pieirii, străbate în el închipuirea cosmică a acelui duh neîngrădit și, nu mai puțin, libertatea elementelor, ruperea lor din cătușele constrângerilor legiuite. * Elementele în care se întoarce, slobod, Ariel: then to the elements Be free, „apoi fii liber să te-ntorci în elemente“ („Te-ntorci apoi, copile, -ntre-ale tale - / Ești liber“ în traducerea consacrată, mai liberă). My Ariel, chick, „Dragul meu Ariel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tai bărbile de țapi impenitenți pentru ștergerea Încălțărilor mele Aud cum sirenele cântă-n culise la siluirea fecioarei din gânduri Fauni și satiri de marmoră aleargă nimfele-n crânguri mallarmeene Omule, ce tot țopăi În mine și-ți ceri Împliniri legiuite? Am să te schingiui pentru toate ticăloșiile neînfăptuite de oameni Jucând pe tine hora de flăcări Îmbrățișate de vânturi Când surlele zbârnâie la o Înmormântare nesfințită Oricât se vor ruga moaștele tale, fii sigur că nu ești tu; Mai pâlpâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și solemn prin decret public și consacrat printr-un număr legiuit de Episcopi, va lua pe drept locul Episcopului decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine și judecata vor confirma ceea ce a fost îndeplinit într-o manieră atît de legiuită și reglementară de către Biserica lui Dumnezeu; aceste lucruri sînt stabilite de Conciliile Părinților și prin decretele Pontifilor Scaunului apostolic și sînt susținute încă de la început de Biserica lui Cristos." Ca dovadă a acestei doctrine vin cuvintele Sfîntului Ciprian, care într-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fandosit, ca un om trecut prin multe în viață: Cunoaștem și noi și de unele și de altele: cei din cinul domniei tale, cică, sunt jurați, ca și monahii de la noi, să-și petreacă viața numai holtei. Adică, fără de muiere legiuită, cum s-ar zice. Iov sări, ca fript cu un tăciune: N-are a face, bade Vartolomei! Știi cât e de la el, de acasă, până în poarta Mai-marelui lor? Ca o fugă de cal, na! Atâta de aproape!... Toți cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știe dacă ar mai conținea aceleași puncte sau și altele. Dar, dacă ea s-ar repeta, o spunem de mai-nainte, că aceasta s-ar întîmpla numai în vreme de pace și, de voim o schimbare, e numai urmând calea legiuită. Sîntem contra lovirilor de stat, pentru că ele împuținează conștiința de drept a poporului, ba o nimicesc chiar. Această conștiință, atât de rău încurcată prin introducerea a sute de legi traduse din franțuzește, nu trebuie nimicită prin răsturnarea de legi fundamentale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rem. Daca pe de o parte nu e vorba de a introduce spoielele noastre franțuzești în Dobrogea, pe de alta oamenii aceștia - de se vor învoi a trăi alături cu noi - vor trebui neapărat să trăiască în raporturi bine hotărâte, legiuite, drepte. A stabili aceste raporturi însă nu e treaba unei Camere ordinare și încă foarte ordinare, ci a unei Constituante. Camera de astăzi a fost aleasă sub alte împrejurări, alegătorii aveau în vedere cu totul alte chestiuni, nu cesiunea unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rosetti, care cutează a le răpi pământuri ce sânt cu bună-credință a lor; și în orice caz, chiar daca locuitorii n-ar {EminescuOpX 123} fi avut dreptate, pământurile nu li se puteau lua decât în urma unei hotărâri judecătorești și pe calea legiuită, nicidecum însă prin bunul plac al unui prefect sau al unui ministru. Chiar o posesiune uzurpată nu se poate lua așa ca din senin și fără știrea lui Dumnezeu din mâinile unui om ce o posede cu bună-credință. [23 septembrie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Salut Public. Astfel statul român devine în mâna așa-numiților liberali o unealtă pentru ca indivizi obscuri să-și realizeze urele și dușmăniile, să-și sature lăcomia, pentru a da vânt în sus nulităților, iar, spre a scăpa de urmările legiuite a unor asemenea turpitudini, tot guvernul, de la ministru până la copist, se ascund îndărătul unei majorități care ca mâni ți se va părea că n-au existat de când lumea. Și toate acestea se acopăr cu fraza că între guvern și Camera
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i tare, nobil, sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câștig e bun, cel fără de scrupul față cu concetățenii săi, cel pentru care orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna pe cale legiuită sau pe cale piezișă. Iată rezultatul strălucit, falimentul cu care se încheie socotelele liberalismului american din România. Nu ne facem nici o iluzie nici în privirea rezultatului revizuirii, nici în privirea viitorului în genere. Se constată numai pentru a suta oara că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liniște în toată Europa și pe când nu era nici vorbă ca străinii să se folosească de mișcările din țară. Ea, bună-rea cum o fi fost, căci n-o judecăm, pentru că n-o admitem, avea să meargă calea tuturor drepților, calea legiuită pe care s-a și înfundat, soartă pe care, în treacăt vorbind, o merita în mare parte. Republica de la Ploiești însă, aruncarea cu pietre în capul consulului german, încercările de revoltă de uliță înscenate de frații liberali pentru a sili
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românească pentru a se apăra contra invaziei evreiești rămâne la discreția ei; piedeca religioasă însă cată să dispară, rămâind a se pune în locu-i ceea ce se va socoti mai bine. Merită acum ca această condiție să fie comunicată țării pe cale legiuită, merită ca ea să se pronunțe de e cu cale a se revizui Constituția? D. Docan răspunde că Tractatul de la Berlin nu merită această onoare. O0 părere onorabilă, dar a căreia răspundere e prea grea pentru oricine din noi, judecând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românești. Venind apoi în țară, Domnul înde obște nu înapoia banii, ci lua cu sine pe membrii companiei și le da funcțiuni înalte, din care să-și poată scoate capetele cu camete cu tot. Aceștia, la rândul lor, luau biruri legiuite și nelegiuite, vindeau funcțiunile și făceau negoț cu posturile atârnate de dânșii. Acest sistem s-a păstrat în Țările românești aproape una sută și cincizeci de ani. După documentele istorice cari ne sânt cunoscute, la companiile de exploatare ale fanarioților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu asemenea procedări de codru sîntem deprinși. Ne aducem aminte de ciudata întîmplare când majoritatea actuală s-a constituit în colegiu electoral al județului Suceava, alegând deputat pe d. Morțun, care n-avea nici voturile alegătorilor, nici mandatul biuroului electoral legiuit. Așteptăm încă multe asemenea minuni din partea actualei majorități a Adunării, așteptăm ca la ocazie ca să se constituie în sinod și să aleagă pe d. Sihleanu mitropolit al Ungro-Vlahiei. [1 decembrie 1879] UNITATEA DE VEDERI ÎN CABINETUL ACTUAL Nefiind oameni de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și nelegiuite, își cumpără numaidecât cai și trăsură și, din om fără de căpătâi ce era, începe a-și da aerul de boier. El se simte stăpân pe plasa în care se află. Primarii și notarii nu pot face nici o treabă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceilalți liberali îl dau în judecată, îl trimit la pușcărie, dar peste câteva luni pun la cale grațiarea lui. "Formele" sunt împlinite și de aici înainte toate sunt bine. Pe ceilalți "liberali" îi va scăpa, tot după "formele" constituționale și legiuite, votul celor jăfuiți, căci românului i s-a dat votul pentru ca să aleagă însuși pe impilătorii săi: Aceasta e "libertatea". Sărmanul țăran romîn! Sărmana țară romînească! [19 aprilie 1879] O SERATĂ LITERARĂ. DESPOT VODĂ Vineri seara, la d. Titu Maiorescu, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
colo... ce să vezi? Iese frumușel cu capul pe tipsie înaintea împăratului rusesc, oferindu-i pîne și sare. Părintele d-sale n-a știut desigur să-i spună că pîne și sare nu se cade a se oferi decât Domnului legiuit al tării, zicîndu-i-se oarecum "din pînea și sarea Ta mâncăm Doamne, în zilele Măriei Tale, ale Tale dintru ale Tale", o străveche rămășiță din principiul juridic că "dintru început tot pământul țării domnesc au fost", o amintire din veacul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]