159 matches
-
de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
garnițe cu două funduri. Deasupra era petrolul, iar în fund spirtul, romul sau coniacul. Geamgiii: Punătorii de geamuri aveau cutiile lor măsluite. În peretele de jos era practicată o deschizătură în care era introdus un tub de tinichea conținând spirt. Lemnarii: Căruțele cu lemne de la pădure treceau bariera încărcate ca de obicei. Dar printre aceste lemne ereau câteva trunchiuri mai groase, scobite în tot lungul lor, iar înăuntru iarăși tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
direct în antreu. A luat bobocul, i-a dat repede apă, l-a pălmuit, dar în zadar. Închidea ochii, gata să-și dea duhul. Fără să stea mult pe gânduri mama l-a dus în șopron, l-a pus pe lemnar și mi-a zis: Ține-l bine de cioc! Să nu-l scapi! Dintr-o singură lovitură, i-a zburat capul peste lemne. Eu cu ochii închiși nedumerită de cele întâmplate, m-am repezit la el și am început să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria de vară și-o așeza pe două lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai putenic! Uitam, la intrarea în Boghicea, obiectivul final al plimbării, noroc de o fântână cu cumpănă la care ne-am spălat cu apă rece. Apoi, ne-am odihnit la umbră, lângă un gard. De acolo începură investigațiile despre meșterul lemnar. Așa am aflat despre acel Poșoarcă, un tip șiret și la casa lui. Bicicletele au rămas la umbră, pe malul de vizavi, aproape de localul cu bere și sucuri, lângă curtea omului nostru. George a strigat, după ce-a bătut în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ale unui „industrii” ieșene pot fi plasate abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i lipsec brutarii, croitorii, cavafii, cizmarii, lemnarii, berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se duse la intrarea porturilor și pe o limbă de pământ găsi două bârne de dimensiuni mari, una mai lungă decât cealaltă și suprapusă peste ea în chip de cruce într-un mod atât de desăvârșit încât el spune, un lemnar cu greu ar fi putut să le potrivească mai bine. După ce a folosit această cruce, din același lemn făcu o alta foarte mare și înaltă" (op.cit., p.85). Crucea respectivă a fost găsită de guvernatorul Diego Velazquez, fiind singura păstrată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
februarie 1924, n-avu nici timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe oameni, decât poate numai cu prea gingășia și cu feblețea feminității ei. Plutôt souffrir que mourir... - Încheie le bonhomme La Fontaine fabula lemnarului din pădure stând la tocmeală cu Moartea. Dar până la această simplă și Înțeleaptă regulă a fabulistului nu ajunsese Cora Irineu, care făcuse totuși filozofia, apă rând În redacția noastră nu atât ca scriitoare, ci ca o cunoștință și colegă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată prispa sau terasa din jurul școlii, în lungime totală de 56 m. liniari, precum și parmaclâcul pe aceeași lungime, pentru ca să protejez pereții școlii de ploile și zăpezile care umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea școlii. Bușteanul de stejar din curtea școlii trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai recent într-un bazin din beton cu latura de 2 m și adâncimea de 4 m (la Recea). În cazul Dealului Buda ar mai putea fi vorba și de o "cocioabă de lemn în vechea pădure, în care locuiau lemnarii"; Toponime specifice învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: - dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și - dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii), fierarii, potcovarii și frizerii. 6. - Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce au fost repartizați pentru lucrări, să nu li se dea altă întrebuințare decât aceea pentru care au fost destinați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreg botul dealului ce domina orașul, modul cum era asigurată apărarea ei, relațiile comerciale stabilite în acea vreme cu vecinii dar și cu târgurile din interior sunt dovezi ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii) fierarii, potcovarii și frizerii. 6. Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce au fost repartizați pentru lucrări, să nu li se dea altă întrebuințare decât aceea pentru care au fost destinați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
intendenți de bord, șeful mecanic, ofițerii mecanici, piloții fluviali, mecanicii de elevator și orice alte persoane ambarcate, care figurează în rolul de echipaj cu funcția de ofițeri și elevi ofițeri; i) Maiștrii și anume: ... Șeful de echipaj, șeful timonier, maistru lemnar, ajutorul mecanic (maistru la mașinile cu aburi, motoare, turbine, instalațiuni și mașini electrice, maiștrii, șefi de pompe la vasele petrolifere maritime, strungari), maistrul dragor, conducătorul dragor, manipulantul de elevator, cambuzier, șeful steward, bucătarul șef, agentul sanitar, infirmierul; j) Restul oamenilor
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. (Cod civil 1000). Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 și 5, 1742). ---------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
categorii de locuitori rurali cu îndeletniciri speciale (forestiere, miniere, pescari etc.), în cazurile cînd asemenea colonizări ar fi socotite necesare în raport cu caracterul economic al regiunii, se pot constitui și loturi mai mici de 10 ha. Pentru meseriașii rurali: fierari, rotari, lemnari, mecanici, se vor face loturi de 3 ha. Se pot atribui loturi mai mari de 10 ha pînă la maximum 50 de ha, iar în jurul conacelor mai importante ale moșiilor destinate colonizării chiar pînă la 100 ha, coloniștilor care își
LEGE nr. 1.430 din 22 aprilie 1940 asupra colonizărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216290_a_217619]
-
următorul cuprins: "Str. Târgului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Produlești. Lungime - 1.350 m" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 4/23.03.2009"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Lemnari", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Produlești. Lungime - 250 m" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 4/23.03.2009"; - la poziția nr. 11, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Bisericii", coloana 3 va avea
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
1000).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
întreprindere. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. (Cod civil 1000). Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 și 5, 1742). ---------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]