158 matches
-
Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria de vară și-o așeza pe două lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii să fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri, alții să duc într-alte părți.” Tăranii însă au spus că ei nu sunt poslușnicii mănăstirii „ce sânt oameni de moșie și au moșiile sale și acmu pe aiurea.” Vodă însă nu s-a lăsat dus cu vorba
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toată prispa sau terasa din jurul școlii, în lungime totală de 56 m. liniari, precum și parmaclâcul pe aceeași lungime, pentru ca să protejez pereții școlii de ploile și zăpezile care umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea școlii. Bușteanul de stejar din curtea școlii trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele răzășești pânăă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nevoia i-a învățat pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma, care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Pictura, executată de un meșter necunoscut, de la începutul 240 secolului trecut, se subordonează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
azi Căminul Cultural)” - zice el greșind! Era prin 1962-1964, după câte îmi amintesc, biblioteca comunală, Căminul Cultural era în clădirea alăturată, construită după primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ctitorul așeza datorii religioase și culturale importante - armonizează câteva grupuri arhitectonice, cu individualități ce pot fi distinse: mănăstirea propriu-zisă, cu biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu forme diferite ale aceluiași substantiv (copacul,, (de) copac, copacului), substantivul să fie la început, mii locul său sfârșitul propoziției; să analizeze substantivele dintr-un text dat; să completeze un text dat cu substantivele potrivite; să explice scrierea: croitor, Croitoru, lemnar, str. Lemnarului; să scrie corect după dictare un scurt text ce conține substantive în care întâlnim oa, ie, îi, mp, substantive proprii. 3) Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor de gramatică Prin repetarea cunoștințelor se urmărește sporirea caracterului conștient
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
diferite ale aceluiași substantiv (copacul,, (de) copac, copacului), substantivul să fie la început, mii locul său sfârșitul propoziției; să analizeze substantivele dintr-un text dat; să completeze un text dat cu substantivele potrivite; să explice scrierea: croitor, Croitoru, lemnar, str. Lemnarului; să scrie corect după dictare un scurt text ce conține substantive în care întâlnim oa, ie, îi, mp, substantive proprii. 3) Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor de gramatică Prin repetarea cunoștințelor se urmărește sporirea caracterului conștient al însușirii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
6); cabană (5); de foc (5); mare (5); mobilier (5); putred (5); ușă (5); cald (4); fag (4); maro (4); sobă (4); tărie (4); topor (4); arbore (3); așchie (3); construcție (3); cruce (3); dulap (3); greu (3); iarnă (3); lemnar (3); miros (3); nuc (3); Pinochio (3); putere (3); scoarță (3); barcă (2); băț (2); birou (2); bun (2); carte (2); codru (2); corabie (2); durabil (2); moale (2); natura (2); pădurar (2); piatră (2); sculptură (2); ușor (2); verde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iscusit(20); bun(19); faur (19); tîmplar(19); zidar(15); meserie(14); harnic(12); meseriaș(12); casă (9); iscusință(9); talent(9); făurar(8); lucrător(8); deștept(7); lemn(7); lucru(7); descurcăreț(6); om(6); zugrav(6); constructor(5); lemnar(5); maistru(5); muncă(5); profesionist(5); sculptor(5); specialist(5); ciocan(4); creație(4); olar(4); popular(4); profesie(4); artist(3); bărbat(3); expert(3); gospodar(3); inginer(3); înțelept(3); lucrare(3); meșteșugar(3); talentat(3); abilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drăguț; drept, stîng; elegantă; energie; esențial; estetic; extremitate; febră; femeie; feminitate; fesă; fin; finețe; fiu; flexibil; cu fracție de lemn; folos; fotbalist; fracturat; frig; fundament; fustă; gambe; ghips; gips; indiferență; iute; încălțat; încordare; îngrijire; jogging; jos; laba piciorului; leg; legat; lemnar; locomoție; lovitură; lucrat; luxație; masă; măreț; mărime mică; mărime; membră; mergi; merișor; al mesei; metropolă; al meu; miros; mîine; mîini; mobilitate; natura; oase; obosit; occident; operație; palmă; pantaloni; par; paralizie; parte a omului; parte a organismului; parte corporală; pasăre; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deschide-ți; deschisă e bine; deschizătură; dor; drept; drum, cale; drum; dublă; ermetic; etape; evadare; exterior; familie; din fier; fizic; gigantă; greu; gri; hol; ieși; spre ieșire; ignoranță; a intra; intrare/ieșire; a închide; închidere; închina; încuietoare; labirint; lăcată; lată; lemnar; lemnoasă; libertate; liniște; loc; lucruri; lume; mama; maro; masă; masiv; mergi mai departe; mister; mînă; moarte; mort; musafir; negru; nimic; noroc; nou început; oaspeți; ocazie; odaie; opreliște; păpușă; părăsire; pauză; permisiune; perspectivă; piedică; plec; pleca; a pleca; plimbare; poc-poc; portiță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Verne, Demetrescu, Cantului, Turda, Ștrandului, Glinka, Calea Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Rozelor, Zimnicea, Cometei, Romul Ladea, Moldovei, Aleea Ghirodei, Garofiței, Cerbului), Dumbrăvița - străzile Szabo Arpad, Gh. Doja, Petőfi; Ghiroda Nouă - străzile Luncani, Vălișoara, Flacăra, Țiteica, Aleea Ghirodei, Fuior, Spartachiadei, Caprei, Lemnarilor, Cocostârcului, Cărăbuș, Mătrăgunei, Lăptarilor, Bobâlna, Țepeș Vodă, Pelican; Sânnicolau Mare - Piața 30 Decembrie, str. 16 Decembrie; Foeni - Vama, Compresoare, U.M. , Vama Cruceni, Șarlota, Moșnița Veche - forajele 13 și 14, SP Moravița, Gottlob (p), Sandra (p). MARȚI: Timișoara (străzile Brândușei nr.
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
14, sc. A, B, Barițiu (p), Gării (p)), Lugoj - Zona Cotul Mic (p); Buziaș (p), Sălbăgel (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Beregsău Mare (p), Jimbolia (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari. MARȚI: Timișoara (străzile Tușnad nr. 8, 12, Cozia (p), Aron Pumnul (p), Salcâmilor (p), Cazane (p), Diaconu Coresi (p), Eneas (p), Feldioara (p), Dropiei nr. 12, sc. A, Virtuții (p), Înfrățirii, Drăgășani), Sălbăgel (p), Lugoj - Zona Cotul Mic (p), străzile
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
Lugoj - Zona Cotul Mic (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Buziaș (p), Moșnița Veche, Beregsău Mare (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Brateș, Moldovei, Cimbrului, Furnicii. MIERCURI: Timișoara (Bd. Republicii (p), străzile Sailer, Virtuții (p), Aida), Lugoj - Micro 5 (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Banloc (p), Beregsău Mare (p), Sânmihaiu Român (p), Cheglevici (p), Boldur
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
avionul, cât am mers pe munte. Tare mă bucur că i-am salvat și că azi am putut să ne revedem sănătoși", a mai spus Gheorghe Giurgiu. Revederea moților salvatori și a victimelor accidentului aviatic a avut loc în cadrul "Zilelor lemnarului", manifestare care are loc la acest sfârșit de săptămână în comuna Horea. La locul tragediei a urcat și o fanfară de tineri din județul Neamț, care au intonat, printre altele, și imnul național. Medicii Radu Zamfir și Sorin Ianceu și
Salvatorii şi medicii răniţi în Apuseni s-au întâlnit la locul prăbuşirii avionului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21801_a_23126]
-
Vând casă în localitatea Parța, compusă din 4 camere, baie, pivniță, anexe, curte și grădină în suprafață de 3 400 mp, cu 22 000 euro, negociabil. Tel. 392061, după ora 19,00. Vând teren în Ghiroda Nouă, la capătul străzii Lemnari, suprafața 6 500 mp, apă, curent, gaz, preț 6 USD/mp. Telefon 202185. Ocazie! Vând teren intravilan (loc de casă) în Timișoara, Calea Buziașului, 27 000 mp. Rog doar oferte foarte serioase, preț negociabil. Tel. 0740236323 (după prânz). Persoană fizică
Agenda2003-11-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280809_a_282138]
-
un club“. (Temesvarer Zeitung din 14 ianuarie 1903). „Un jubileu meritat. După succesele obținute cu producțiunea arangiată, reuniunea noastră de cânt din Recița ne-a surprins cu un nou manifest de însuflețire și bucurie. Veteranul Vasile Cioran, maestru la branșa lemnarilor, și-a serbat adecă jubileul de 50 de ani, de când stă în serviciul societății, și fiind membru al Reuniunii noastre“. (Controla din 18 ianuarie 1903). 75 ani „Sărbătoarea ziarului. Publicația de limbă maghiară «Krassószörényi Lapok» și-a serbat jubileul de
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
luna septembrie 2003, se va începe execuția unei fântâni publice în cartierul Crișan, pe amplasamentul situat la intersecția străzii Țepeș Vodă cu strada Țițeica. La rețeaua de iluminat public din zona Crișan-Ghiroda, pe străzile Furnicii, Vălișoara, Flacăra, Bobâlna, Luncani, Spartacus, Lemnari, Aleea Ghirodei, Brumărele, N. Ursu, în acest an au fost înlocuite 10 lămpi de 110 W și 10 lămpi de 220 W. Pentru anul 2004, au fost prevăzute lucrări de întreținere și modernizare a rețelei de iluminat public pe străzile
Agenda2003-30-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281274_a_282603]
-
ne-a declarat dl Viorel Popescu, directorul muzeului. „Vor fi alături de noi meșteri din Horezu, de pe lângă București, din Vâlcea și Târgu Lăpuș, din Negrești-Oaș și Baia Mare, de la Hunedoara și de la Suceava, vor face demonstrații, la fel ca la edițiile precedente, lemnarul Alexandru Perța Cuza și olarul Ionică Stepan, bunii noștri prieteni, pe durata celor trei zile de festival. Târgul de artă populară va ține de dimineața până seara, respectiv între orele 10-20. O dezbatere cu tema Sarcinile muzeului privind promovarea meșterilor
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]