2,072 matches
-
ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! Muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc., ce emblemă, zic, pentru democratica noua instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei. Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
ce receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în cinstirea cuvenită. Iată un ton ce ni-l reamintește, în structura-i eliptică, sincopată, pe Ion Barbu: "Cu luare-aminte (pe cînd, seara,/ iatacele-n eșarfe-ncep;/ ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte) (pe cînd seara// alb astru-n cearcăn vînăt, ori/ mărgea-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
acestea sunt cele mai evidente caracteristici ale textelor. Li se adaugă o revărsare de cuvinte licențioase și expresii argotice, folosite însă nu provocator și viril, ca în proza lui Henry Miller, de exemplu, ci tot dintr-un fel de dezmăț leneș, din plăcerea de a renunța la orice efort intelectual și de a atinge (cu mâna, pe sub plapumă!) zone lingvistice erogene: "Beau bere, cânt, lălăi, hăhăi"... "îmi spui că ești mangă"... "am vomitat în Grozăvești la petreceri murdare"... "din contraceptivele înghițite
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
toți. fiecare poartă în sine o unicitate productivă, ca sâmbure al ființei sale; și dacă devine conștient de această unicitate, o aură stranie, acea a omului neobișnuit, apare în juriul sau. Pentru cei mai multi lucrul acesta este insuportabil: Pentru că ei sunt leneși,...și fiindcă acea unicitate atârnă de un lanț de osteneli și poveri. Fără îndoială că pentru omul obișnuit, care se împovărează cu lanțul acesta, viața pierde tot ceea ce așteptăm de la ea în tinerețe, seninătate, siguranța, lejeritate, onoare; destinul însingurării e
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cuvinte sau chiar posibilitatea de a face, din anumite sintagme, noi sintagme, prin redistribuirea pauzelor dintre cuvinte: "Alb astru,-n cearcăn vânat, oare,/ acolo, rană și-a deschis?.../ ...A colora-n așa deschis/ albastru,-ncearcă,-n vânătoare,// os orb de leneș Inorog,/ gri-galben-roz, cu luare-aminte;/ gri, galben, roz: culoarea minte./ O sorb. De lene. Și n-o rog." (A II-a "tautotofonie" din vol. Salul, eșarpele Isadorei). Toată această jonglerie lingvistică poetul nu o face numai dintr-un surplus de dexteritate
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
subțiri.// Soarele-lemn/ Avea iubirea mea întreaga/ an nucleu:/ Au uitat îngerii/ Să-i aștearnă patul/ și a adormit pe mâna mea.// ămi aminteam/ Cum mai semăna soarele/ Cu părul meu:/ Parcă se revărsau peste umerii mei/ Ape adânci, nisipoase.// Culcat leneș pe o parte,/ Soarele adormise peste/ Mâna mea/ Cu vene subțiri." (Erupții solare) Scrisul că jucărie Această a fost vestea bună. Vestea mai puțin bună este că în volumele Adinei Huiban există și poeme compuse neglijent. Că un fiu de
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
să revin asupra pistei analitice pe care, în studiul introductiv dedicat Cronicii de familie, criticul o dezvoltă numai parțial (din „lipsă de probe”). De astă dată, cu ultima piesă găsită, tabloul e întreg. Iar prefața, intitulată Vameșul, fariseii și „critica leneșă”, ni-l oferă în integralitatea lui. Evident, n-avem de-a face, aici, cu un text descriptiv (cum, prin forța lucrurilor, sunt de-atâtea ori așa-numitele texte de escortă), ci cu o nouă demonstrație. Iar Non credo, oro e
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
din holul tăcut, până când se strângea în trupul îmbătrânit, din toată puterea trupului istovit de drum. Simțea, cum ca mercurul într-un termometru rece. Viața se scurgea în ghearele nevăzute-i pătrund tot mai adânc în trup, casă cu pași leneși, făcându-le trupul tot mai străin, mai sugrumându-i orice speranță de salvare. aproape de pământul din care s-au hrănit atâta vreme. De jos, Pepita surprinsă ea însăși de atacul păsării, Apoi deznodământul și neputința de a înfrunzi. se porni
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
e, pe simularea decenței și mimarea respectului pentru morală, isihasmul, chemat să salveze lumea de la descompunere, are proprii săi fanfaroni, proprii săi farseuri, proprii săi șarlatani.“ (p. 331) După lectură ți se face poftă de cadențe moi și de ritmuri leneșe, cu respingerea agitației urbane. Ba chiar ți se face dor de timpi morți și de retrageri din lume, semn că ceva din vibrația înaltă a acestui volum trece în sufletul cititorului.
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
pustie; Acolo doarme , neântrerupt , Cenușă lor ,pe veșnicie . La poarta stau de straja drept , Nalți , steii de granit , alături , Cu mantii lucii de omături Și-n loc de platoși ,pe piept , Strălucitor jucindu-și față , Sclipește de când lumea gheață . Iar norii leneși trec grămadă , Se-opresc pe culmi ,pe-albastrul cer , De parcă-n drumu-i o cascadă A-ncremenit de aprig ger . Furtună peste cruci s-alungă Izbind în zid din răsputeri , Cănd murmura -o cantare lungă , Si cand da glas după străjeri ; Și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
amîndoi odată, acolo, la locul actului care le-a pecetluit unirea. "Se priveau cu ochii pe jumătate închiși, cu acei ochi pasionați de nebunie senzuală. Nu mai puteau să vorbească. Veneau apoi melancolii și tristeți de moarte, somnolențe dulci și leneșe, pline de visuri... Totul lua forma de iluzie a vieții". Și gîndeau mereu nu la însoțire ci la moarte, viața distrugîndu-i lent. Plecară în Italia unde Alexe cunoștea un bătrîn sculptor căruia, firește, i-a comandat o statuie înfățișînd-o pe
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
am spune, ghidîndu-ne după doza de umor ce intră în descrierea sa, apreciat, în pofida distincției între mahala și "centru" (distincție atît de relativă în lumea Miticilor omniprezenți!), pentru "dulceața vieții" și "pitorescul promiscuităților": "Viața în Bucureștiul de atunci era patriarhală, leneșă, de trai bun și lesnicioasă pentru toată lumea, iar orașul avea fața unui tîrg mai procopsit, infestat de venetici și, de aceea, mult colorat; și cu două lumi deosebite, care se ignorau reciproc și de departe: una, similievropenească prin gusturi, lux
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu la "și alții
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește a contraria, "poetul leneș" face loc unui spirit inconformist, acid. "Prea reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel în planul unor observații
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
prin prețuri de achiziție cît de cît rezonabile. Cît o să mai dureze oare situația asta?". Absurdul socialismului real e sesizat și transcris cu o temerară fidelitate. Asemenea lui I. D. Sărbu și în mai mare măsură decît Mircea Zaciu, "poetul leneș" se arată apt a fixa atmosfera de "mistificare și totalitarism", de impostură și dispreț comunist față de omul simplu, față de individul care nu deține puterea. Figura lui Caliban devine emblematică: "Caliban s-a prefăcut că merge la școală, și-a dat
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
unei satrapii orientale, prezentate sub o înfățișare modernă". E retrospectiv încurajator faptul că, sub amenințarea Securității, un autor român a putut scrie astfel despre o epocă de întuneric, în chiar miezul ei. Nici împrejurările postdecembriste n-au scăpat analizei "poetului leneș", o analiză pornind din dezgustul provocat de deșănțatul spectacol neocomunist: În acest moment Ion Iliescu (tătucul națiunii) e prezent pe micul ecran spre a expune oamenilor țării minunatele sale activități prezidențiale și pentru a le explica dificultățile prin care trecem
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
sticlă al orgoliului său, al egotismului său artistic. Ne vedem prin acest perete dar pentru că nu ne putem atinge nu putem să ne transmitem nici căldura". Rînduri pilduitoare asupra probității autorului lor. De unde rezultă conștiința de sine veritabilă a "poetului leneș", trucată pînă la un punct de bizara voință de-a fi reprezentat prin mijlocirea personajului "de planul doi", a "tăcutului intratabil", nedispus a se angaja în vreo polemică, pe care l-a făurit cu o voință moral-estetică. Acesta din urmă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
dezvăluindu-ne reactivitatea sa reală, opiniile sale nereținute. Redus la o scară a lipsei de inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere a lui Victor Felea. Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, București, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere a lui Victor Felea. Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, București, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
mai există în Occident și altă revistă de românistică în afară de a mea. Ce mă necăjește e că "Románia Orientale" e prea puțin difuzată și am decis să mă ocup de acum înainte și cu treaba asta, fiindcă editorul e cam leneș și e păcat ca revista să nu fie cunoscută de toți cei interesați. Cititoarea avizată Luisa Valmarin are scriitori preferați în literatura contemporană, i-a atras atenția vreun nume nou pentru dînsa în ultimul deceniu? Răspund întîi la cea de-
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt altceva, într-un plan cultural propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe în speranța unor compensații prin milostivenia transcendentă. Alexandra Nechita, pe care Președinetele României a păstorit-o personal, cu un amestec de evlavie și paternalism, este întruparea contextuală a acestui suflet de rentier pe care românii, într-un procentaj care ar
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
mine de feminitatea pseudo-fatală a Fatmei, furie pe care, la sfârșitul mesei, mă duc să o calmez în umbra liniștitoare a terasei rustice, să o sting în recea lumină a stelelor. Iași, Vila Neuschatz 12 Februarie 1918 Plimbare cu pași leneși, în această după amiază, în partea de jos a parcului, alături de Pynx. Cer plumburiu, cer difuz de Februarie. Copaci, carpeni, crâng, încă triști și goi, dar sub scoarța copacilor înviorați de dezgheț, urcă și pulsează deja seva nouă. Liniște întinsă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
și fenomenologia a toate cîte sînt: Era război de candele aprinse/ Roze mureau pe trotuar prelinse/ Lăsînd în aer ochi de carnavale/ Și-n pasageri bătrîni uimiri ovale// Și biata mea, fireasca întrebare/ Se preschimba încet în cerșetoare/ Răzbind mulțimea leneș, vinovat/ Cum un copil de mult întunecat// Un cîine am zărit, cu ochi de cîine,/ Mi-am amînat ființa, deci, pe mîine./ Adulmecînd dulceaga lui sminteală/ M-am potrivit spre dulce hoinăreală// Foșneau gingașe silfe sub veșminte/ Pămîntul mirosea a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
și mine? Constat că, între 1970 și 1973, confratele mai vârstnic cu 16 ani s-a defulat, în caietele sale de taină, contra mea - nu o dată, ci în câteva rânduri... La pagina 195 a masivei sale cărți Jurnalul unui poet leneș (Editura Albatros, 2000), el mă face zob ca traducător de poezie. "(...) Mă întristează că poeți ca Montale și Saba au nimerit sub un condei neinspirat. Zelosul traducător e, cred, robul convingerii sale despre necesitatea de a fi cât mai fidel
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]