2,139 matches
-
sprayuri ucigașe, ca să-l curmi, acum ți se pare, și el, tot un zvon de primăvară, ca și zborul săgetat al rândunelelor și ciripitul gureș al vrăbiilor multe, ce răzbate din sat până aici, și-l accepți, surâzând cu bunăvoință. Lene moale, catifelată, de april. Broaștele, încălzite în mâlul aurit de soare, au început să se deștepte, și orăcăitul lor ajunge, probabil, până în sat și trece mai departe și în sus, până cine știe unde. "Gâturile lor scârțâi..." Iarba e nouă și-nrourată
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
alb peretele din dreapta măcelarului este alb mîinile subțiri ale măcelarului sunt albe ca varul. măcelarul poartă, spre seară, la centură, bebeluși de oțel în loc de breloc. *** Neconsolate de pierderea unui anumit fel de a fi fetele-femei se aruncă în brațele deznădejdii, lenei și plictiselii și, în serile ude și adînci își vor păstra hymenul intact în cap și vor mesteca un vierme ce crește din ele și numai din ele și viermele va crește și-l vor mesteca pînă vor obosi de
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
nu scriu nimic, sînt iar bolnav (vă promit că n-o să mă mai vait, gata, o trag pe propria mea piele) și citesc mereu 7 poeme și Visele trimise de Marina (sora mea de caritate!). Pisicele dorm interminabil, e-o lene, o tihnă, un godin, o descompunere a tuturor iluziilor mele de adolescent! Simt cum mă pierd, țip către voi, dați-mi cărți, dați-mi dragoste; iar am devenit idiot și patetic. Iar tu scrii ca un disperat, ca o mașină
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise Aproape miraculos, Ștergînd astfel Semnul oricărei înrudiri divine. * Tipar de turtă dulce în care odihnesc Un an întreg Niște petale, Cîte o aripă ruptă De albină Și îndestulătoare miresme. O lene desăvîrșită umple Adînciturile Felurit cioplite în lemnul palid Pînă vine vremea coptului Și-n toate freamătă O uitată hărnicie: A scorțișoarei Să împodobească Aerul, A mierii, Să încurce ițele Mirosului, A nucilor să-și jelească Surghiunul din grădină, Cu lacrimi
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Deschid Reasece-ul și citesc: “Criza cuvintelor nu trebuie în nici un caz să legitimeze inerția spiritului nostru în raport cu ele, incapacitatea au lenea de-a le trezi din somnul banalității s.n.). Și mai departe: ...tensiunea zmulgerii cuvintelor din anonimatul conversației diurne... (s.n.)” Și încă: “vorbim și scriem prea mult...” Și iar, fericit, fericit de exactitatea flăcării subțiri ce dansează ca deasupra comorilor: “Poezia
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
umăr la umăr cu-n fluture veșted. Cînd aș înțelege că-i seară, că-s singur și că a mai scăzut o zi, m-aș bucura de cea care-o să vină, iar și iar, mereu în lumină, mereu în lene, mereu în surîs și-n suspin. Și iată c-am terminat și scrisoarea asta, rugăciunea mea din zori. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 5.IX.1980
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
împrăștiat pe acoperișurile și pereții caselor zărite prin geamul zgîriat fin! Aș umbla-n neștire pe străzi, aud un fel de murmur fără cuvinte-n mine, ceva ca un plîns ce nu știe cum să-nceapă. Ascut creioanele c-o lene încîlcită-n melancolie, frazele se încheagă greu. Să nu faci nimic, să privești la infinit lumina, doar atît, ca o rugăciune. Îmi aduc aminte. Dar pînă și a-mi aminti mi se pare un sacrilegiu. Da, să nu faci nimic! Să
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
zăcea ca un hamlet fricos. Eu mă adăposteam în tranșeele nopții. E dragostea mea un osuar pentru combatanții lucizi. Poem de dragoste Și atunci, la ce bun să mă zbat, dacă ea e prinsă în odgonul liniștitoarelor obișnuințe casnice? Copioasă lenea asta erotică, îmi zic, iar comparația cu o reptilă nu e deloc deplasată: citind versul ăsta ea va râde (cu delicatețe, va hohoti o oră întreagă) de toată zarva pe care o fac, fără ca măcar să știe totul - fără să
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
fără să-i pese, în orice caz -, sub ferestrele acoperite cu draperii de culoarea purpurei. Adică, fiindcă eu stau acum în ploaie, în fața căsoaiei unde probabil candelabrul aurit s-a aprins deja, și aștept doar un semn, cu gândul la lenea ei sălbatică și la ritualul nostru zilnic de așteptare, cu încercuiri și ocoluri furișate, asta nu mă face mai bun decât ceilalți, cu care își va petrece seara în continuare? Adică de ce devotamentul meu valorează mai puțin decât gesturile lor
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
îmbrățișarea cuiva Îndepărtat și drag. * Palme iubitoare Cu linii strânse în buchete, În torenți, în poteci Neștiute vânătorilor Și păstorilor, Poteci bătute de inorogi Și de alte făpturi Veșnic măiestre. Vâltoare în care se curăță Postav Ca și păstrăvii De lenea lui iulie. Același greiere Desenat de o mie de ori; Un gest de adorație A liniei, Detalii aproape perfecte, Înclinarea frunzei Nimbul lunii Într-o ceață de sidef, Istoria în care Ard cele o mie de pagini Într-o noapte
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
așa, urmele genunchilor lor se mai văd și acum în adânciturile pietrei. Lipsa mea era un lucru "palpabil", de vreme ce literele numelui meu se conturaseră și ele sub genunchii lor. Așa puteam să disting lealitatea, mai ceva ca în haruspicii. Dar lenea mea de a domni, și măcar în lipsă, făcu din mine un paria, fugărit de credința supușilor. Era o poveste frumoasă la care participam cu jocul meu. Îmi dovedisem notorietatea și, exilat de bună voie în teritoriul nimănui, nici n-
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
poate și vrea să facă asta, cu convingerea că de undeva trebuie început. A fost, dacă vreți, un exercițiu de dezmorțire. Un fel de “ Ia uite, frate, putem să ne ridicăm și să ne deplasăm pân-acolo. Nu ne e lene, nu ne e lehamite. Ne intereseză și ne pasă. Și, culmea, nici nu doare”. Din păcate, am fost foarte puțini ăia cărora nu ne-a fost lene. Ionuț e foarte optimist. El crede că data viitoare ar putea fi și
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
putem să ne ridicăm și să ne deplasăm pân-acolo. Nu ne e lene, nu ne e lehamite. Ne intereseză și ne pasă. Și, culmea, nici nu doare”. Din păcate, am fost foarte puțini ăia cărora nu ne-a fost lene. Ionuț e foarte optimist. El crede că data viitoare ar putea fi și mai bine. Eu sunt dezamăgită. Când am scris textul în care îndemnam la acțiune, foarte mulți oameni au fost entuziasmați de ideea de a nu mai sta
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
VĂ PUTEM SPUNE ACESTE LUCRURI PRIN TELEFON!”. WTF????????????????????????????????????? Mi se pare absolut halucinant. Încă mai sper că a fost doar un accident și că s-a nimerit la telefon vreun angajat mai sărăcuț cu duhul sau vreunul căruia îi era lene să caute un preț în calculator. Nu poate fi atât de imbecilă politica firmei. Cum să pui oamenii să bată drumul pentru că nu vrei tu să dai un preț???? Și de ce să nu dai prețuri la telefon????? DE CE???????????? Unde sunt
Baumax refuză să dea informaţii la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21273_a_22598]
-
era important să-i zic și lui, ca să fiu sigură că măcar unul dintre noi n-o să uite, m-am apucat să-i dau mail. Puteam să mă ridic și să mă duc să-i spun, dar mi-a fost lene, plus că ar fi trebuit să-i zic și detalii și... în fine, era prea complicat. Mi s-a părut mult mai simplu să-i scriu: “tre’ sa-i viram lui stefan in contul de mai jos 85,7 RON
Culmea, culmilor, culmilor internetului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21290_a_22615]
-
subiectivă și anti, este demolatoare ca să cazi (așa pare citind textul, nu înseamnă că asta ai vrut să spui) în picioare; ori ambele atitudini mi se par sănătoase în contextul actual din România atâta timp cât nu vin din dezinteres, neinformare sau lene; pentru că oamenii ăia nu votează dar nu pentru că merg la grătar, ci vor să spună ceva cu asta, ceva civic, ies în stradă (și dă, democrația se face în stradă, în Agora) cu niste cerințe, vor să arate că nu
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
noaptea pe drumul vechi spre mare, prin sudul Dobrogei, sau când te întorci de la Tulcea, prin Capidava și Cernavoda. Priveliștea mântuitoare că o rugăciune a pelicanilor, lebedelor, stârcilor și cormoranilor care se trezesc alene la cinci dimineață pe meleaua Sahalinului. Lenea crepusculara care te face să adormi cu o carte pe fata pe o bucată pustie de plajă la Sfântu Gheorghe sau la Vadu. Mângâierile calde ale soarelui care-ți lichefiază pielea, mușchii și oasele după o baie în apă limpede
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
mea decît pentru sinucidere sau pentru o plecare definitivă, undeva în singurătate." 9 Februarie 1939: ,încolo totul cum știi. Adică absurd, umilitor și de nesuportat. De unde iau puterea de a tîrî după mine traiul ăsta nefericit, nu știu. Probabil din lene - singura mea forță". 11 Februarie 1939 : ,Lucrînd, pot regăsi - cel puțin pentru cîtăva vreme - un sens vieții ăsteia destrămate. Măcar atîta lucru să rămînă scrisul pentru mine: un refugiu". 27 Iunie 1939 : , Mi-a telefonat azi dimineață (Zoe, n.n.) dar
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
sărutându-mă apoi își duce lucrul mai departe zidindu-mi fiecare încheietură până ajunge să-mi zidească și aerul cu gura lui amară Stau stau așa pierdută ca un obiect pe care nu-l caută nimeni stau stau contemplându-mi lenea de la un gest la altul aud plângând o păpușă văd un copil lovind-o cu palma peste gură apoi ducând-o la piept într-un gest de mângâiere Am sărit peste gardul de sârmă ghimpată am mai surprins o vietate
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
socialiști, comuniști, fasciști, leniniști, troțkiști, hitleriști... A adera la marxism însemna, cu evidență, a te subordona unei politici, nu a subscrie unei gîndiri. O dată pasul făcut, gîndirea era dată în lături, în locul ei instalîndu-se dogma. Caracterul reductiv al marxismului încurajează lenea intelectuală; este sursa principală a succesului său. Totul se explică într-un singur mod, toate merg într-o singură direcție. Nu te mai bîntuie nici o migrenă, lucrurile sînt lămurite o dată pentru totdeauna. Munți de volume și tone de broșuri răspîndesc
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
destul de serios, de asta mă și retrag acum din ce în ce mai frecvent pe patul de suferință. Nevoit să-mi petrec aproape doi ani în pat, mi-am întrerupt studiile liceale și, stînd așa, tatăl meu, care nu era obișnuit să-mi menajeze lenea, a încercat să mă învețe englezește." ,Să citiți niște lucruri pe care eu nu le-am citit niciodată, după cum se vede din cultura scrisului meu, adică, critică aplicată, istorie literară, cărți bune, nu fleacuri cu care mi-am pierdut eu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
el strânge prea rar - și la figurat vorbind - pumnul în aceste versuri ce compun un unic și lung discurs. Abulia personajului (tânărul din Lipova părăsit de iubita plecată la mai bine, în Austria, împreună cu un perfid proprietar de Mercedes) și "lenea" creativă a poetului ajung să facă una. Identitățile lor tind să se confunde, lumea de hârtie fiind inundată de o apatie fără leac. Și fără V. Leac, amicul arădean, membru al grupării Celebrul animal. Nici reperele locale, regionale (malul Mureșului
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
M-am întrebat dacă aveam căderea să judec o operă etc." Sau: Aș vrea să înving simpatia ca să văd adevărul". Nu e simplă abilitate, căci părerea e ca deobicei netă: D. Lovinescu e un spirit minor. Dacă prin grație înțelegem lenea sufletului care nu zboară și nu se afundă, d. Lovinescu e un grațios". Nu mai ține de critica, dar de psihologia criticului, felul în care, după portretul departe de a fi elogios, totuși plin de intuiții extraordinare din Istorie, Călinescu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]