8,005 matches
-
adică amortizoare de sunet) și nu fără folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de protoni pentru gastrinoame, diazoxid pentru insulinoame. PROGNOSTIC În prezent cel mai important factor de prognostic, la pacienții cu TNE, este considerat prezența sau absența bolii metastatice. Deoarece neoplasmele neuroendocrine pancreatice, chiar și cele cu diseminare metastatică au o creștere lentă, prognosticul acestor pacienți este mai bun comparativ cu pacienții cu tumori pancreatice nonendocrine, insulinoamele sunt benigne în proporție de 90%, rezecția chirurgicală fiind soluția terapeutică optimă în 97% dintre aceste cazuri. Pacienții cu gastrinoame au un prognostic nefavorabil, 60% dintre
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
Elevii, studenții și grupurile organizate beneficiază de reduceri speciale la achiziționarea biletelor. Detalii la contact@lectiidedans.ro Feel&Dance Feel&Dance este o școală de dans ce și-a început activitatea în 2005, unde se predau dansuri de Societate (Vals lent și Vienez, Foxtrot, Cha cha, Jive, Samba), Latino (Salsa & Bachata), Tango Argentinian. În 2014 a obținut certificarea de club sportiv de la Ministerul Tineretului și Sportului și de la Federația Română de Dans Sportiv. Ioana Lupescu, Președintele și Antrenorul principal al clubului
History of a lost Love – la prima ediţie în România [Corola-blog/BlogPost/93817_a_95109]
-
întorcîndu-te înspre scară, învins de irecuperabil Lebede de-o parte și de alta a insulei. hanul și castanii de-a lungul malului în tăcerea ursuză a nopții, apele abia bănuite. obscur. nu auzi curgerea. doar frunzele căzute o fac vizibilă, lent alunecînd de-o parte și de alta a insulei în tăcerea cernită a zorilor. Există un cuvînt oricît de mult traversat, oricît de mulți l-ar rosti, mereu ca întîia oară este, însă afară huiá máșter pădurea în vîntul rece
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
degeaba, e munca mea fericită, e viața mea... cu zilele ei zdrențuite, tîrîte prin prafurile străzilor întortochiate, în pantă lină, pietruite , nesfîrșite, străzi dezolante de provincie fără nimic la capăt... poate doar cu o cișmea picurînd lent, veșnic... clipa cea lentă.. sau mint?... mă înșel?... da... acolo voi atinge cerul cu pieptul, ca în adolescență, îmi voi mîngîia, îmi voi îndulci carnea trupului, mi-o voi însîngera pios într-un gard de sîrmă subțire, ruginită, ghimpată... opreliște feciorelnică, duioasă, așteptată timid
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
va lăsa chiar, în straturi groase, ca să-i admire catifelarea, "iubindu-l adânc"". Se poate spune, cu deplin temei, că Emil Brumaru este un poet ce-și structurează viziunile sub spectrul grației imagistice, al suavității și delicateții, în gesturi lirice lente, somnolente, circumscrise într-un cadru poetic specific, al interiorului somptuos, ce favorizează visarea leneșă, reveria contemplativă: "în edificii vechi de cărămidă/ Pe canapele moi, ca pe ciuperci/ De aur matlasat, mă lăfăi dulce./ Oh, pe plafoane sunt serafi cu vergi
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
din tine luminà, el era focul ce ardea în măruntaiele tale ca o comoară îngropată de barbari. Acum nu mai e nimic de spus cineva continuă să te iubească să legene cuvinte să le adoarmă să tămăduiască spaima. O spaimă lentă hipnotică o cămașă de jar ce arde pieptul și umerii. Ce departe erai ce departe și cum vorbeam singuri ca două felinare mișcate de vânt ca două mierle pe care doar cântecul le mai ține în viață. Loc luminat De
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
seama cît de mult am de citit. Și e vorba doar de cîțiva, maximum zece autori, pe care deja i-am trecut de cel puțin două ori prin sita sufletului. Dar pun filtre tot mai dese, recitirile sînt tot mai lente, mai atente, mai pline de neprevăzut. Adevărul e că atît timp cît scriam versuri, lectura nu era de adîncimea și intensitatea de acum. Uneori pîndeam, literalmente, zile întregi cîte un ajdectiv, neputînd face nimic altceva. De cîte ori nu am
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
ca pentru desemnarea cîștigătorilor să fie luate în calcul doar producții realizate la fața locului. În felul acesta avantajați au fost poeții spontani, cei care pot crea oricînd și în orice condiții, în detrimentul celor cu o fază de elaborare mai lentă. Principala probă a concursului a constat în redactarea de către concurenți a cîte unui poem care se cuprindă în mod obligatoriu patru din următoarele șase cuvinte: „sîrmă", „doagă", „clopot", „imponderabilitate", „dragoste" și „obrăznicie". În plus, fiecare concurent a trebuit să-și
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
este încă limitată. Dar în fața acestei oferte, omul se simte pentru prima oară liber. Ca să citească, nu depinde de o altă persoană, nu i se impune programul unei biblioteci și a regimului ei de împrumuturi, nu e restrâns la ritmul lent al lecturii pe casetă magnetică, nici la ipostaza de cărăuș cu rucsacul al opulentelor volume Braille. Și, la urma urmei, ce i se propune cititorului ocular pe Internet, i se livrează și celui auricular. Și toate astea în condițiile în
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
lumina: "Tea!?" Și-am bătut ritmuri fierbinți pe masă până s-a stricat radioul. Ori de la second-hand, ori de la vreme. Și-am prins doar un post bruiat cu șlagăre flamanade. Așa că ne-am îmbrățișat cu toții și-am învârtit o horă lentă, cu frunțile împreunate. Iar când am amețit, am plecat să petrecem în oraș. Peste 30: douăzeci de spanioli (care au cântat "mi amor, escucha me bien!" pe două voci - una lângă șofer iar alta mai răgușită - în spate), cele două
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
luminile din reflectoare și s-au înmulțit penele de curent. Și m-am oprit, i-am ars un pumn în burtă unui bărbat în mantie neagră de Halloween, care mă urmărise tot timpul. Și pe urmă am învârtit o horă lentă cu spanioloaicele și ne-am pupat pe obraji, pe frunte, pe gât, în păr. Iar Jana plângea pe umărul unui belgian chel. Și pe urmă s-a făcut totul clei, mi s-a scurs machiajul și-am dormit în metrou
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
bage scrisori, cu adresantul necunoscut, în cutiile blindate ale blocurilor, anunțînd în fiece apartament situațiunea anormală: toamna!!! Afară se topeau untos, frișcant, acoperișurile caselor, într-o căldură groasă, înecăcioasă, de untdelemn încins pe carton gudronat și țiglă țiuită de raze lente. Se încleiau zidurile, cărămidă în cărămidă, precum zahărul ars, verandele curgeau la deal, hîrbuind glastre văduvite de flori mașcate-n iubiri licențioase. Cădeau crestele cocoșilor, danturile dulăilor, potcoavele cailor ajunși în centrul urbei, la piață, cu tomate tîrîte clandestin întru
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]
-
câtă poftă joacă larvele morții-n plămâni dar tot te găsesc în clipele de răgaz duhnind și mirosul amărui de cheag, de puroi și gudron care-ți iese din carne tot timpul e pentru mine parfumul tristeții și-al descompunerii lente. Așteptându-ți sfârșitul, semănăm tot mai bine cu o familie de șoareci dintr-o casă cuprinsă de flăcări. Când nu ne rugăm și nu plângem, izbim tencuiala, înnebuniți de nerăbdare și groază. Dar să știi: când moartea vine și-ți
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
rămas mîhnirea - un ecou din adînc al umbrelor noastre, întrezărite pesemne încă de pe atunci, el deslușindu-mi urma din zeci de altele, însoțindu-mă în secundele desfrunzite de puls, un timp la fel de unic/ șerpuind prin vremuri tulburi. întreaga istorie o lentă și treptată dezumbrire de inimă și se va ști doar, cînd se va deschide ultima ușă, cînd ne vom agăța de clipă ca de mînerul plumbuit de oprire al trenului ce acum ne poartă bătînd sacadat în șine, ritmul emigrării
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
cu el, care i-a distrus viața, iar Humbert Humbert nu va găsi altceva mai bun de făcut decît să-l omoare pe monstruosul său rival. Un artist și el, care în anumite privințe îi semăna. Uciderea acestuia va fi lentă, ca execuția unui scriitor pentru care trebuie căutate mijloacele adecvate. În ultimă instanță, ea va avea și ceva dintr-o sinucidere. Fiindcă autorul crimei va fi urmărit și va trebui să se predea, iar procesul în care va fi implicat
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
Știute. Nu la fel stau lucrurile cu netrăitele, Niciodată, niciodată după, nu printre ci înaintea trăitelor netrăitele sunt. * Dumnezeiesc de vii, nu mă îndur să le ating, Nu ajung să o fac. înaintez cu Totul, Ca o piramidă în expansiune lent intrând în Cer, ca însuși sufletul meu în Sufletul, Spre a-mi recunoaște și aduna în El, Laolaltă secretele. De nenumărat, necontenind A se înmulți prin cele ce se scad, necontenind A se împuțina prin cele ce se adaugă, A
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
noastre; șarjează copios, ironic și cu intenția vădită de a plăti niște polițe celor care l-au făcut părtaș la situații incomode, de disconfort al comunicării prin limba de lemn a cazărmii, cu stereotipiile arogante, rigide și ridicole ale căprarilor, ‘lenților și ‘gealilor împopoțonați cu aere de Moș Teacă: Aliniați în fața caporalilor, soldații se antrenau: „- Bună ziua, soldați! - Să trăiți, taș’tan! Strigau scurt soldații - Mai tare! - Să trăiți, taș’tan! (...tovarășe căpitan...) - Bună ziua, soldați! Să trăiți, taș’lent..., taș’lent’major
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
pe fondul neputinței omului de a înțelege misterele „facerii lumii”: „împreună cu tristeți acceptate/ și cu bucurii amestecate/ în toxinele spaimei”, totul eșuat într-o „filosofie” a neputinței și a neantului: „Adevărul fiecăruia, spart din întreg,/ sporește deșertul care ne acoperă lent/ amintirile) (Ibidem). Pe ritualica unui sindrom al spaimei venită din necunoaștere, din imposibila explicație a inexplicabilului: „Cred că până în ultima clipă/ voi respira la subțioara fricii/ ca puiul sub cloșcă/ sau ca animalul care se retrage din fața pericolului” („Ultima clipă
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
și panică", el își rezolvă problemele sentimentale și socio-profesionale exclusiv în cheie imaginară. Dar și aceste vise par unele kitsch, episoade ale unui siropos film hollywoodian, iar nu expresii exaltate ale personalității. Autentică e în schimb ratarea personajului, scufundarea lui lentă într-o mediocritate angoasantă: "am făcut față", "încerc să înving", "încerc să rezist" sunt tot atâtea trepte ale (acceptării) eșecului. Îi rămân lecturile din Robert Lowell (maestrul lui T.S. Khasis), la care, tot astfel, desfășurătorul liric apare ca reportaj al
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
sută mai puțin. Dar să vezi ce tratament! Ce politețe! Ce servicii! Deja mi-am făcut rezervarea și pentru la anul!" Faptul că istoria noastră a fost mereu brăzdată de evenimente dure, că n-am avut niciodată timp de acumulări lente, dar sigure, ne-a transformat într-un fel de micro-căpcăuni obișnuiți să înhațe prada pe loc, cu gesturi brutale și rapide. Grecul, care e stăpân pe mare de mii de ani, a învățat s-o exploateze rațional: câștiguri mici, dar
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
a activităților similare efectuate de femei și bărbați într-un domeniu; coordonarea mai nesigură a activităților de către femei; nivelul mai scăzut de relații parteneriale dezvoltat de persoanele de gen feminin. Toate aceste cauze au avut ca efect o promovare mai lentă a persoanelor de sex feminin, atât pe linie clinică, didactica sau de cercetare. Deși nu s-au găsit suficiente explicații ale fenomenului, s-a menționat că femeile au negociat într-o proporție mult mai mică de situatii diferite avantaje salariale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se manifestă și ea în conscecință: adică între o stilistică a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericescă spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan elemente din ambele direcții, între civilizația icoanei, însetată de absolut și de transparențele dumnezeirii, și imperativul pășirii în
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
bătaie până la leșin, chiar în subsolul propriei case. Sunt multe de spus despre Craiova, oraș al amintirilor. Deocamdată, ghearele rapacității au cuprins întreaga țară. Nu se mai împușca în stradă. S-a găsit formulă prin înfometare, care generează o moarte lentă. Văzând anarhia jafului generalizat, din tranziția care a debutat după 1990, actorul Florin Zamfirescu, sătul de democrația oferită de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății și a adevărului! 24. Gabriel Constantinescu Evreii din România, Editura Fundației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]