141 matches
-
Aristotel Ivașcu și Gheorghe Vlădeanu), susținuți de directorul Toader Jacotă, au mers pe ulițele satului, strângând semnături de la țărani sub pretextul înființării unei parohii în sat. Abia în decembrie 1999, Căminul de bătrâni cu handicap a fost transferat în comuna Leorda, într-un local nou amenajat prin grija mitropolitului Daniel Ciobotea. În prezent, Mănăstirea Agafton se află într-un amplu proces de restaurare. Peste drum de poarta de intrare în curtea mănăstirii se află o tabără de copii. Când a construit
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (face parte din familia orhideelor, se
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află , datând din secolul al XIX-lea (ansamblu format din
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
Rieni, Sălacea, Sâmbăta, Sântandrei, Șoimi, Țețchea, Uileacu de Beiuș. BISTRIȚA- Municipii Bistrița NĂSĂUD Orașe Beclean Comune Budacu de Jos, Cetate, Dumitra, Galații Bistriței, Livezile, Mărișelu, Milaș, Șieu-Măgheruș, Șieu-Odorhei, Teaca. BOTOȘANI Municipii Botoșani, Dorohoi Comune Bălușeni, Brăești, Bucecea, Corni, Curtești, Frumușica, Leorda, Mihai Eminescu, Mitoc, Ripiceni, Văculești, Vârfu Câmpului, Vlădeni. BRAȘOV Municipii Brașov, Făgăraș Orașe Codlea, Râșnov, Rupea, Săcele, Zărnești Comune Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
FLORICA (n. 1935) Str. Negustori nr. 20 ap. 1 sector 2 țel. 3144854 15785 GEORGESCU AURELIAN (n. 1950) Str. Toporași nr. 31 bl. 1, sc. C, et. 7, ap. 108 sector 5 țel. 6851351 4584 GEORGESCU IULIAN (n. 1924) Aleea Leorda nr. 5 bl. N21, sc. A, et. 3, ap. 8 sector 3 țel. 6307997 5395 GEORGESCU MARIUS LUCIAN (n. 1936) Str. Pravăț nr. 8 bl. P5, sc. B, et. 2, ap. 31 sector 6 țel. 7461041 5397 GEORGESCU NICOLAE (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
A39, sc. D, et. 3, ap. 55 sector 6 țel. 7780057 5796 OPREA MIHAELA TEODORA (n. 1954) Sos. Colentina nr. 26 bl. 64, sc. C2, et. 7, ap. 229 sector 2 țel. 3277709 5798 OPREA NICOLETA PETRONELA (n. 1951) Aleea Leorda nr. 3 bl. MP10, sc. D, et. 3, ap. 38 sector 3 țel. 3451565 12063 PANGHE ELENĂ LILIANA (n. 1965) Str. Ana Davila nr. 6 bl. B2, sc. B, et. 1, ap. 33 sector 5 țel. 4108572 15498 PAP ELENĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Piscului nr. 13 bl. 77 ap. 58 sector 4 țel. 6751441 0996 SC EMY CONT 2001 SRL Str. Valea Ialomiței nr. 13, bl. A32, sc. B, et. 3, ap. 27, sector 6 țel. 7785146 0649 SC ENIDRAS CONSULTING SRL Aleea Leorda nr. 3, bl. MP1A, sc. D, et. 3, apt. 38, sector 3 țel. 3451565 fax: 3451565 e-mail: enidras@fx.ro 0881 SC ERO CONTEXPERT SRL Str. Verzișori nr. 74, bl. 3A, sc. 2, et. 5, ap. 43, sector 4 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ȘTEFANACHI, Aurel (28.VIII.1951, Costuleni, j. Iași), poet, prozator și publicist. Este fiul Anicăi (n. Leordă) și al lui Costachi Ștefanachi, țărani, Urmează școala generală în localitatea natală (1959-1967), apoi Liceul Industrial nr. 5 din Iași. Își va completa studiile mult mai târziu, după 1989, la Facultatea de Drept a Universității „Dimitrie Cantemir” din Iași. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
trei căruțe cu inimă lungă, țiganul pe hățuri cu pieptar negru, mîneci albe, timpi ținuți pe vorbe schimbate cîte una, shi nhe înhîlhnim înh Burdhuhenhi, limită cu seducția fonfăielii, halta Bănești cîmpuri ondulate, Verești fier ruginit pe cer rambleul de Leorda, personalul Verești Botoșani n-a plecat, plugul locomotivei brăzdar în iarbă, traversele în penumbră, capricii să-ți inventezi receptori cînd ești soare, rozul din tencuială schimbă soarele în el, sora lui Eugen și cu Romică Stan, nu sînteți cinci educatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mateieni licită conștiință de sine, Carasa "Mișcare", clădirea părăsită lizieră de nori, coasta de sat cu turla bisericii albă, școala albă tumuli de cultura Kurgan, pe la Movileni se mai umflă gorganele pe care le-au înlocuit, Dorohoi km 21 de la Leorda, km 21+3. Ora 11,20, în autobuzul Dorohoi Rădăuți, pe strada George Enescu nu trece muzică, decît Literatură pe coasta prelucrată centru civic,11,30 ora trecută la autogara din vale, "Dorohoi Rădăuți-Bucovina", este și Rădăuți-Prut dar și mîndria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lângă atelierul mecanic - unde se executa repararea și construirea de piese pentru funcționarea minei înființate. Era construită și o turbină care producea curentul electric necesar funcționării atât a minei cât și a atelierului. Dar pentru că stratul de cărbune la mina Leorda era din ce în ce mai subțire - ajunsese la 40 cm. - și cheltuielile de exploatare depășeau veniturile realizate, ce s-a gândit patronul?, a închis mina Leorda, iar capitalul l-a investit în sondarea unui puț la o distanță paralelă cu mina Asău și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
electric necesar funcționării atât a minei cât și a atelierului. Dar pentru că stratul de cărbune la mina Leorda era din ce în ce mai subțire - ajunsese la 40 cm. - și cheltuielile de exploatare depășeau veniturile realizate, ce s-a gândit patronul?, a închis mina Leorda, iar capitalul l-a investit în sondarea unui puț la o distanță paralelă cu mina Asău și cam la aceeași depărtare de localitate numind-o Lumina. Aici, minerii se deplasau pe jos să ajungă la m ină și lucrau în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și așezarea minei, de aceea îi și acordase minei denumirea de Lumina. Descoperit, stratul de cărbune, mai gros și la o adâncime mai mică decât de la minele din jur, patronii societății miniere erau mulțumiți. Exploatarea ei și închiderea celei de la Leorda le creșteau profitur ile, ceea ce i-a făcut să înceapă lucrările pentru deschiderea unei noi mine, numai doar la un kilometru distanță de comună prin săparea unei galerii orizontale - cu denumirea de mina Rafira. Pentru transportul cărbunelui trecea funicularul - AsăuĂRafira
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
formată din Ipotești, Cătămărăști Deal și Cătămărăști Vale, dându-se denumirea de parohia Mihai Eminescu 129. În anul următor, chiar de la început, preotul Scobai îl informează în scris pe protoiereul Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Concești 5. Mileanca 2. Coțușca 6. Păltiniș 3. Havîrna 7. Rădăuți-Prut 4. Hudești 8. Suharău 9. Viișoara 3. JUDECĂTORIA DOROHOI cu sediul în orașul Dorohoi ORAȘE 1. Dorohoi COMUNE 1. Brăești 8. Hilișeu-Horia 2. Broșcăuți 9. Ibănești 3. Cordăreni 10. Leorda 4. Corlățeni 11. Mihăileni 5. Cristinești 12. Pomîrla 6. Dresca 13. Șendriceni 7. George Enescu 14. Văculești 15. Vîrfu Cîmpului 4. JUDECĂTORIA SĂVENI cu sediul în orașul Săveni ORAȘE 1. Săveni COMUNE 1. Avrămeni 8. Mihălășeni 2. Dîngeni 9. Mitoc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
de trenuri sunt anulate. Potrivit situației centralizate până la ora 08.00, circulația este restricționată, din cauza sulurilor de zăpadă, pe opt linii, respectiv Brăila - Făurei-Buzău, București Nord - Urziceni, Golești - Chitila, Mărășești - Tecuci-Barbosi, Ploiești - Râmnicu Sărat-Adjud, Ploiești Sud-Armășești, Urziceni - Slobozia și Verești - Leorda. Pe aceste linii este interzisă circulația trenurilor formate din automotoare, echipele de intervenție acționând cu utilaje. Traficul feroviar este deschis pe toate magistralele de cale ferată, dar circulația trenurilor este adaptată la condiții meteo nefavorabile, Comandamentul de Iarnă instituit fiind
Restricţii de trafic feroviar. Vezi ce rute sunt afectate () [Corola-journal/Journalistic/47398_a_48723]
-
Curtești ridicat ● - 194. Dangeni ridicat ● - 195. Dersca ridicat ● - 196. Dobarceni ridicat ● - 197. Drăgușeni ridicat ● - 198. Durnești ridicat ● - 199. George Enescu ridicat ● - 200. Gorbănești ridicat ● - 201. Hănești ridicat ● - 202. Hilișeu-Horia ridicat ● - 203. Hlipiceni ridicat ● - 204. Hudești ridicat ● - 205. Ibănești ridicat ● - 206. Leorda ridicat ● - 207. Lunca ridicat ● - 208. Manoleasa ridicat ● - 209. Mihai Eminescu ridicat ● - 210. Mihălășeni ridicat ● - 211. Mitoc ridicat ● - 212. Nicșeni ridicat ● - 213. Păltiniș ridicat ● - 214. Pomarla ridicat ● - 215. Răchiți ridicat ● - 216. Rădăuți-Prut ridicat ● - 217. Raușeni ridicat ● - 218. Ripiceni ridicat ● - 219. Romă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stația Dângeni și de acolo voi ajunge la Ripiceni. Scot hârtia din buzunar, o citesc și constat că sunt repartizat în comuna Hlipiceni și nu la Ripiceni. Plătesc biletul pentru stația Todireni, mă îmbarc și trenul pornește oprindu-se la Leorda, unde locomotiva s-a decuplat și s-a deplasat la celălalt capăt de tren pentru a merge la Dorohoi. În acest timp sunt frământat de schimbarea din mintea mea și privesc cu nostalgie dealurile printre care trec, gândindu-mă la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost proiectate în anul 1880 și date în exploatare în anul 1896. Primele gări au fost gata în anul 1871 pe distanța Verești-Botoșani construite prin înțelegere între „Societatea Lemberg -Cernăuți” și statul român și „Concesiunea Offenheim”, dând gările: Verești, Bucecea, Leorda și Botoșani. În genere, o gară avea un șef de gară, doi-trei impegați de mișcare, care trebuiau să cunoască și aparatul morse, un casier de bilete, doi magazionieri, doi oameni de serviciu și trei-șase acari. Halta avea un om permanent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
stația Dângeni și de acolo voi ajunge la Ripiceni. Scot hârtia din buzunar, o citesc și constat că sunt repartizat în comuna Hlipiceni și nu la Ripiceni. Plătesc biletul pentru stația Todireni, mă îmbarc și trenul pornește oprindu-se la Leorda, unde locomotiva s-a decuplat și s-a deplasat la celălalt capăt de tren pentru a merge la Dorohoi. În acest timp sunt frământat de schimbarea din mintea mea și privesc cu nostalgie dealurile printre care trec, gândindu-mă la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost proiectate în anul 1880 și date în exploatare în anul 1896. Primele gări au fost gata în anul 1871 pe distanța Verești-Botoșani construite prin înțelegere între „Societatea Lemberg -Cernăuți” și statul român și „Concesiunea Offenheim”, dând gările: Verești, Bucecea, Leorda și Botoșani. În genere, o gară avea un șef de gară, doi-trei impegați de mișcare, care trebuiau să cunoască și aparatul morse, un casier de bilete, doi magazionieri, doi oameni de serviciu și trei-șase acari. Halta avea un om permanent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]