3,597 matches
-
în mâinile duhului curviei dacă n a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii ale lor<footnote Evagrie Ponticul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
numaidecât În viață neînfrânată; și cel ce s-a scârbit de viața necurată a dobândit, prin Întoarcerea de la patimă, neîntinarea. Așa și În toate celelalte: smeritul s-a despărțit de mândrie, și cel ce s-a umflat de Îngâmfare a lepădat smerita cugetare. ... Precum, În cele ce sunt potrivnice prin fire, depărtarea unuia e una cu arătarea celuilalt, așa, dat fiind că alegerea noastră e astfel că are puterea să se modeleze după ceea ce voiește ...”<footnote Ibidem, col. 832D-833AB; PSB 29
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Ia uite, 45 de minute... atât... cum o să filmez eu scena de Început a filmului În 45 de minute cu actorul ăla?” m-a Întrebat ludic, dar și retoric, tânărul meu prieten debutant, uimit de iuțeala cu care noaptea Își lepăda veșmântul În aceste zile de toamnă. Apoi, ca la un semn al vreunui regizor de culise, din toate gurile de metrou pe care le vedeam prin fereastra cafenelei unde ne oprisem pentru prima cafea a lungii zile care ne aștepta
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84A. footnote> și să fie început de viață pentru cei ce primesc Taina<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84B. footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos al renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
obște și pentru viața veșnică (Rom. 6, 22-23; In. 6, 40 și 47). Precum am observat și în capitolele anterioare, Sfântul Grigorie al Nyssei subliniază că cel care a trecut prin apă, ieșind din ea, trebuie să scoată sau să lepede o dată cu sine din ea și patimile de mai înainte. Prin primirea harului dumnezeiesc în noi este absolut necesar să se producă o schimbare și în viața noastră, căci „ce altceva este să fii creștin, dacă nu să te faci asemenea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
zile obișnuite, de cele mai multe ori, însă, în deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă a mai rămas ceva din Eminescu în ea și dacă nu ne-am lepădat de el, așa cum ucenicii s-au lepădat de Hristos. (...) Ce folos că-l pomenim cu atâta drag pe Marele Poet, dacă îl răstignim zilnic cu faptele noastre prin lepădarea de trecut, istorie și limbă în școli, în unele lăcașe de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă a mai rămas ceva din Eminescu în ea și dacă nu ne-am lepădat de el, așa cum ucenicii s-au lepădat de Hristos. (...) Ce folos că-l pomenim cu atâta drag pe Marele Poet, dacă îl răstignim zilnic cu faptele noastre prin lepădarea de trecut, istorie și limbă în școli, în unele lăcașe de cult, uitând că Eminescu a numit Biserica
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu sudoare și sacrificii’’ (p. 9), până la barmani și chelneri de gară, leneși și somnoroși și care, în preajma Festivalului Internațional al Tineretului și Studenților (1953), deveniseră brusc plini de amabilitate, schimbau fețele de masă, zâmbeau cu gura până la urechi și lepădau vestele pătate cu muștar, pentru a-și pune altele albe, deoarece ,,prestigiul țării e în joc la orice colț de stradă și zâmbetul este sarcină de partid. Și pentru că românul are mândrie națională, toată lumea s-a conformat’’ (p. 16), de la
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
a fost atât de mult de făcut în România când am fost tânără. Dacă Dumnezeu voiește să fie aceasta, El îmi va da putere cât și mijloace fizice să-mi îndeplinesc datoria. Ca un vapor ce navighează pe mare, am lepădat vechile obligații, poveri, bucurii și dureri, aparținnând celei ce fusesem odată. Cu ajutorul Domnului am găsit echilibrul fără a fi neloială trecutului. Am fost capabilă să ascult chemarea lui Dumnezeu și statornică în alegerea cursei care mi-a fost pusă înainte
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
intrînd, dar picioarele lui nu se opriră la masă, ci trecură cu aspră delicatețe peste covor. chiar și costumele osteniseră și nu mai păreau atît de tăioase pe el ca afară. în camera din fund, unde era mereu răcoare, le lepădă și se întinse-n leagăn zgribulit, cu mari cearcăne la ochi și cute la gură. și-n timp ce se micșora și se-alinta, pe pîntece i se zburli iar părul, iar ghearele îi țîșniră din piciorușele mici - bun prilej
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
ce urlau război până deunăzi, mă întristez și mai mult. Căci asta înseamnă lipsă de tărie sufletească rușinoasă. Să nu te miri dacă am să devin francofil înflăcărat acuma, fie și numai pentru rușinea celor ce au fost și se leapădă așa de repede” (18 nov. 1916). În două rânduri, apare și câte un ecou despre opera literară. Mai întâi, își exprimă neliniștea pe care o încearcă înainte de apariția romanului Ion: „Mare și grea emoție mă roade cu romanul ăsta! De
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
le mouvement qui déplace les lignes et jamais je ne pleure, et jamais je ne ris" Ch. Baubelaire în oglinzile convexe - tu mi-ai lotruit, alexe ca să nu se-ntulbure - inimile. tulbure? în oglinzile concave - cînd știutu-le-ai lingave ca să nu se lepede - dragostile. repede? să nu se-ntulbure - inima tulbure să nu se lepede - dragostea repede cînd fu de plecat - n-am nechezat? *** eurydike/ cuvînt împreună eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în moarte și pierdută în viață: necîntătoare sunt astăzi adevărurile mele de
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
et jamais je ne ris" Ch. Baubelaire în oglinzile convexe - tu mi-ai lotruit, alexe ca să nu se-ntulbure - inimile. tulbure? în oglinzile concave - cînd știutu-le-ai lingave ca să nu se lepede - dragostile. repede? să nu se-ntulbure - inima tulbure să nu se lepede - dragostea repede cînd fu de plecat - n-am nechezat? *** eurydike/ cuvînt împreună eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în moarte și pierdută în viață: necîntătoare sunt astăzi adevărurile mele de ieri și alt zeu doarme în vorbele care mișcaseră pietrele și
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
atenție cărții mele în raft se sărută își recită versuri schimbă câte un poem între ele doar așa să dea de furcă cetitorului uneori cartea ta se uită după cele din raftul vecin lucioase violete zvelte atunci cartea mea își leapădă câte o pagină se face broscuță solniță avion coperta întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini aurii mersul trenurilor s-o răsfoiești în fiecare zi între două anotimpuri mamei mele, Cornelia cineva a închis
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
dictează o conduită etică de o incontestabilă fermitate. Tocmai de aceea, frivolitatea, aservirea, comerțul cu conștiințele umane, "schimbările la față" - sunt doar unele dintre tarele morale pe care le denunță, cu luciditate deplină, Virgil Ierunca, scriitor ce nu s-a lepădat niciodată de sine, ce nu și-a prostituat conștiința în împrejurările pe care i le-a rezervat o istorie ieșită din matcă. In eseurile critice ori în însemnările preponderent politice ale sale, stau față în față două ipostaze, două roluri
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
firul despicat în patru sau, la nevoie, în patruzeci și patru. Egoismul lui Caragiale și lipsa lui de scrupul în a pune mîna pe averea Momuloaiei sînt reduse la ironia vecină cu disprețul: "într-un singur proces, Caragiale s-a lepădat întîi de mama lui și apoi de tatăl său". Și dacă Arghezi, stihuitorul, îi ridică în lumină "structura secretă a duhului poetic, care e frăgezime, înminunare, farmec și în ultimă analiză - mister", prozatorul este executat scurt pe doi: Inaptitudinea epică
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
în părți componente, de-abia cu acestea din urmă alcătuindu-se topuri. Putem avea “cei mai mai mari sâni din Mizil”, dar și “cei mai mici sâni din Mizil”, după cum nici “cei mai potriviți sâni din Mizil” nu sunt de lepădat. Dacă e nevoie, se poate merge și mai departe. Una e “cei mai mari sâni din Mizil”, alta e, de exemplu, “cei mai mari sâni în formă de pară din Mizil”. O femeie e ca un dulap Ikea, din punctul
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
are în continuare și pe domnul Andrei Pleșu, si pe Regele Mihai, chiar și pe doctorul Arafat ale cărui merite sunt incontestabile. Nu suntem Bangladesh. Poate că nu ne-ar strică să fim, un Nobel în economie nu-i de lepădat. :)...Muhammad Yunus și-a creat singur deservicii din momentul în care s-a angajat serios în politică. (știm cu toții că ăsta nu e cel mai curat joc iar dânsul nu pare obișnuit să trișeze) Președintele nostru nu dă cu barda
România lui Traian Băsescu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82427_a_83752]
-
a plecat de lângă chilie , Părintele a mai stat mult timp la ușă privind la toți cei din curtea mănăstirii și zâmbind. Acest stâlp al României , care a fost martirizat în temnițele comuniste în perioada de influență rusească nu s-a lepădat niciodată de această țară , cu vorbele lui “Dumnezeu ne iubește mai mult decât ne urăște dracul” sau “Nimic nu este pierdut atât timp cât credință este în picioare, cât sufletul nu abdica și capul se ridică din nou” el ar trebui să
Hai la voluntariat pentru un Grătar Curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82476_a_83801]
-
cappuccino din partea casei, deși eram într-o stare de beatitudine în care aș fi făcut cinste cu cappuccino întregului Starbucks. “Nu-i pui zahăr?”, mi-a șoptit îmbietor pe urmă, asemenea strămoașei ei din Grădina Edenului. “Niciodată!”, am răspuns hotărât, lepădându-mă pe veci de Satana zahărului în cafea. “Niciodată.” cafeaua este elixirul meu ,te rog să să îmi dai voi vitual să stau alături de tine și să sorbim romantic cafeaua cu aromă de trăncăneala:)) Învățătură de minte e asta..! I-
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
simplu, să-i ocolească, să-i refuze, dacă ar deveni insistenți. De fapt, ei nu erau interesați de realitatea altei țări, ci voiau s-o prezinte pe a lor, mult îmbunătățită, pentru a trezi interesul și altora de a se lepăda de o politică falimentară, impusă într-o mare parte a lumii de tancurile bolșevice. Revenită în Marconia, prezenta un reportaj în care strecura, voalat, informațiile despre cuibul supraveghetorilor din spatele vitrinei cu păsări împăiate. După publicarea riscantă a acelui text, reușea
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
în afară. Perseu împăratul pășește Pe Calea Laptelui în lumina ei Capul său e împodobit cu coif Aripi are la glezne. Ca Mielul ce-i vrednic să rupă Cele șapte sigilii Ca cel ce vine asupra Popoarelor ce s-au lepădat de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată datu-v-am vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
astea, ca să întrețină futilitatea asta își consumase ea toată bruma de minte. O prostie, o mare prostie aprecia ea acum. Cum o uriașă prostie fusese și fuga ei de trecutul său românesc, dorința ei să-și ascundă numele, să se lepede de ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită, în care ai cunoscut umilințe fără număr. (Mereu folosea comparația asta când voia să exprime raporturile ei cu patria-mamă și cu sine însăși cea de atunci!...). Toată
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
bruma de minte. O prostie, o mare prostie aprecia ea acum. Cum o uriașă prostie fusese și fuga ei de trecutul său românesc, dorința ei să-și ascundă numele, să se lepede de ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită, în care ai cunoscut umilințe fără număr. (Mereu folosea comparația asta când voia să exprime raporturile ei cu patria-mamă și cu sine însăși cea de atunci!...). Toată această încercare nefericită constituia al doilea mare eșec al
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]