543 matches
-
să fi trecut cercetătorul britanic pentru a gîndi evoluția vieții ca fiind ruptă de providența divină (Dumnezeu nu intervine în lume, cel puțin nu în forma creării separate a speciilor, așa cum reiese din Biblie) nu vor fi fost ușoare. Urmarea lepădării treptate de dogma creației în variantă biologică avea să-l ducă pe Darwin la formularea celei mai influente teorii din istoria omenirii. În al doilea rînd, sunt trei poziții științifice care combat darwinismul în numele unor probe concrete: ortogeneza (care susține
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
cernite, veșnic încruntate, neostenit ceremonioase a medievalității noastre târzii, au lipsit, multă vreme, gratuitatea, savoarea, bucuria vieții. Când putem semnala, în literatura noastră, apariția, în poezie, a voluptății și a râsului, cam de când se poate vorbi de descrețirea frunților, de lepădarea veșmintelor popești? Când s-a făcut pasul de la smerenie la delectare, și mai ales când au început a fi cântate femeia și vinul”. Și Eugen Negrici practică într- adevăr ceea ce predică. În comentarea actualității literare (ba chiar sociale) postdecembriste, el
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
miracolul sau dezastrul unui concert, adică starea lui de excepție, și indiferent că e bun sau rău, un concert e un episod irepetabil, o liturghie ireversibilă, al cărei sens stă în comuniunea publicului cu orchestra. Izbînda unui concert stă în lepădarea participanților de ego-ul personal, într-o topire de care își vor aduce apoi aminte ca de un deliciu colectiv. Pentru Celibidache, conștiința cu care trăiești un concert e aceeași cu cea cu care participi la un mister divin. De aceea
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
a asculta un disc ar însemna să asiste la o înmormînare. Ce anume se îngroapă? Tocmai posibilitatea de a trăi sunetul adevărat, ceea ce e de neînlocuit și de nescris.“ (p. 115) Viziunea e curat mistică, cu tente schopenhaueriene, pledoaria pentru lepădarea de sine îmbinînduse cu invocarea esenței iraționale a muzicii, iar respingerea intelectului culminînd într-un catharsis colectiv pe care îl trăiești fără ambiția de a explica altuia ce ai trăit. „Cînd ești saturat de noțiuni intelectuale, nici nu mai poți
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
mai rămas și-un ram de tei./ Îl vrei, stăpâna mea, îl vrei, / aici, pe câmpul unde în vechime zeii/ n-au trecut decât călări,/ unde pietrele-și arată colții albi, și iarba/ fuge speriată-n verzuiele zări?...” (Amfion constructorul). Lepădarea naturii de îndrăgostit, și a îndrăgostitului de toate posesiunile lui ia dimensiunile unui joc cvasi-cosmogonic, în care toate se reașază sau, mai curând, își caută locul, deranjat prin căderea dintr-o stare zeiască, de început. În zămislirea poeziei se amestecă
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
acea iubire-atât de mare/ Ce-a fost odată între noi./ Rămâi tu, dar rămâi cu bine,/ Rămâi cu suflet liniștit.../ Un dor se duce și-altul vine/ Și vei uita că te-am iubit.” (Nu plânge). Pe alocuri, simplificarea, lepădarea de retorica romantică aduce adieri de modernitate, de elegie dintre războaie. Iată, în registru diminuat și ad hominem, motivul suferinței fără obiect: „Nu ești tu acela care mi-ai dat inimei mâhnire;/ Nu te măguli cu gândul că te-am
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
să mintă. Cu toată remarca Bellei, „Doamne, ce s-au mai sălbăticit oamenii!”, războiul lui Alioșa e unul elegant, ca din Tolstoi. Tălmaciul trăiește ecourile altor războaie, interoghează ceceni fugari, ascultă amintiri despre torturi, e martor la tot mai apăsata lepădare a omului de omenesc. Bella pleacă din Rusia, ajunge la Paris, trăiește, în anii ‘20, relativa așezare a lucrurilor, se bucură de o iubire burgheză, ca mai apoi să cunoască din nou disperarea, moartea copilului abia născut, dorința de a
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
primul pas pe un drum lung care să ducă spre normalizarea României. Justiția poate să fie liberă, dar ea va opera cu un sistem legislativ care este construit în Parlament de către actuala clasă politică. (...) Refuz să discut în termeni de lepădare sau nu în raport cu Traian Băsescu. Zece ani de zile, admiratorii și dușmanii lui Traian Băsescu s-au raportat la el ca și când e fie intangibil, fie răulabsolut. E o greșeală fundamentală din partea ambelor tabere. Am lucrat cu Traian Băsescu șieste cât
MRU explică de ce s-a "lepădat" de Traian Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28988_a_30313]
-
cele ale Arei: regenerarea artei prin patriotism și simțământ moral. Când idealul vieții lui era pe cale să se realizeze printr-un organism recunoscut de stat, alții mai interesați și mai șireți trecuseră peste dânsul, cu tot trecutul lui plin de lepădare de sine pentru înălțarea culturală a neamului. Dacă cei ce-l văzuseră la lucru îl putuseră călca în picioare, ce mai avea de așteptat de la posteritate? Totul plângea în el: glasul, ochii, barba rară și putredă, cravata ca o funie
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Ascultă-mi corpul: alfabetul acestei biblii circulă prin sânge. Curând voi fi stăpân pe vidu-acesta, și sclav al lui. O, numai dacă pulsul mi s-ar preface într-o vâlvătaie sălbatică, aș învia în limba unui popor de zei... Doar lepădarea de mica mare lașitate mă va spăla: o propoziție cu gheare se va forma din ce-am răcnit - săgeata unei vocabule o să străpungă tăcerea - și mă voi salva salvând-o. Sonetul II Nu scormoni în infinit cu ochii! Sub omoplatul
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
versete în hittită. Pierdu-i samariteanca/ cea dogită Ca muntele din care scoți uraniu Seismele și inspirata lavă: Moldava miazănoapte/ transfocare. În flama unghiului o piatră sclavă Îndepărtându-se de lege speră Din forme de asceză efemeră A trupurilor meta/ lepădare.
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
cazul în Bisericile greacă, rusă, antiohiană..., din păcate, mai puțin, în Biserica română). Spovedania nu este legată totuși în mod necesar de Împărtășanie. Ea este legată de păcatele săvârșite. Obiectul spovedaniei îl formează deci păcatele, îndeosebi cele grave, cum sunt: lepădarea de Iisus Hristos, crima (inclusiv avortul sau împiedicarea de a naște copii prin medicamente „anticoncepționale” care provoacă avort timpuriu), adulterul, desfrânarea, trăirea în concubinaj, ura, asuprirea semenilor..., care ne despart de Iisus Hristos și de Biserică cu care Iisus Hristos
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
primei Biserici Creștine (Fapte - cap. II). Cu alte cuvinte, Părinții și Scriitorii bisericești au văzut cum se adeveresc pe Muntele Sion cuvintele proorocului Miheia despre Învățătura Domnului. Mai târziu, în sec. V - VI, Sionul era raportat la alte evenimente ca: - Lepădarea lui Petru, Adormirea Maicii Domnului, Înmormântarea lui Iacov fratele Domnului, Înmormântarea Regelui biblic David. Cel mai important și mai vechi lăcaș de închinare din Țara Sfântă este Foișorul Cinei de Taină, (sec. II d.Hr.) - o construcție cu etaj în
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
15-19 sunt date primele cuvinte ale Înviatului, care ne transmite mesajul cel mai clar al sărbătorii Sf. Paști. „Pace vouă! Pentru sufletele răscolite și tulburate ale ucenicilor era uimitor acest salut. Era firească tragerea la răspundere pentru lașitatea lor, pentru lepădare, părăsire, ascundere. În inimile lor palpitau aceste gânduri, iar Hristos le-a dat ceva ce ei nu aveau: pace și liniște sufletească. Conflicte, războaie pot fi create cu o rapiditate de neînchipuit. Cine poate, însă, prin două cuvinte să ofere
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
trupul acestor pătimitori, semne foarte precise. Căutați pe internet și veți găsi mai multe mărturii și amănunte despre aceste Sfinte Moaște. Dumnezeu S-a preamărit în acești Sfinți, în acești noi Mucenici care n-au cedat presiunilor de apostazie, de lepădare de credință. Părintele Adrian Făgețeanu povestea că, în cadrul bătăilor de la Aiud, la un moment dat a venit un ofițer care nici nu l-a întrebat cum îl cheamă și l-a luat la bătaie. L-a culcat la pământ și
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar explica atâtea moduri aberante, deviații de la normalitate despre care auzim că se petrec zilnic, decât printr-o depărtare sau chiar lepădare de Dumnezeu ? Totodată - cum se întâmplă în perioadele de criză morală - sunt din ce în ce mai mulți cei care se află la polul opus, cei care conștientizează această decădere, caută și încearcă să se apropie de acea forță a Universului care asigură ordinea
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
Să. ● Rugăciunea nu este o corvoadă în plus, este o sărbătoare a făpturii chemată la ospățul divin, onoarea și privilegiul de a întâlni, de a vorbi cu Însuși Mirele. ● “Crezul” este rugăciunea de hotărâre și de luminare a minții, de lepădare de iluzii deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox al înțelegerii rugăciunii: Ne rugăm lui Dumnezeu să facă Voia Să, dar practic noi așteptăm că Dumnezeu să ne între în voie, să autentifice, să pună pecete
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
el de la sine, pretutindeni, mereu” - conform relatărilor din cartea „Povestea unui Pelerin”. „Doamne Iisuse Hristoase” sau „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu”, se spune odată cu inspirația. „Miluiește-mă” sau „Miluiește-mă pe mine, păcătosul” o dată cu expirația. Aceasta se face odată cu lepădarea de sine, din dragoste. Astfel vom ajunge a vorbi de rugăciunea neîntreruptă. La unii mari Părinți Duhovnicești rugăciunea lui Iisus devine „spontană”, „neîncetată”. Chemarea Numelui Său se identifică cu bătăile inimii. Ritmul însuși al vieții, respirația, bătaia inimii, este ceea ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
Ritmul însuși al vieții, respirația, bătaia inimii, este ceea ce se roagă în ei sau, mai curând, în perspectiva începutului și sfârșitului, se recunoaște ca fiind rugăciune. Dar, îndeosebi în zilele noastre, aceasta nu trebuie voit, ci descoperit printr-o smerită lepădare de sine, într-o încredere deplină, prin har. „Atunci când Duhul Se sălășluiește în cineva, acesta nu se mai poate opri din rugăciune, căci Duhul nu încetează de a Se ruga în el. Fie că doarme sau este treaz, rugăciunea nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
ei prieteni, făpturi ale lui Dumnezeu” - După cum aflăm consemnat în aceeași carte a lui Olivier Clement. Drept măritorii noștri Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea inima omului ca loc în care binele și răul, Dumnezeu și diavolul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
preot, mai nou acasă la părinți (se evită scufundarea în apa rece din cristelniță), în prezența cel puțin a moașei și a nașilor, sau a unuia dintre ei. La ceremonie puteau asista, bineînțeles, părinții, rudele, prietenii, dându-se actului încreștinării „lepădării de satana”, o amploare mai mare. În mod obișnuit, sâmbăta seara are loc botezul la preot, și nașul suport cheltuiala. Tot în seara de sâmbătă se făcea cumetria, când se dădeau daruri pentru copil. Cumetria este o petrecere cu mâncare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mie nu-mi mai spun nimic, astăzi n-am timp să le văd, nici să le mai înțeleg nu vreau. Nu mai vreau. Blestematul ăsta de Paradis, băga-l-aș în pizda mă-sii!, mă lipsesc de Rai, ca Adam. Lepădarea de Rai. Ce chin, prin ce-o fi trecut Adam în paradisul ăla al lui, ce munci au urmat după, câte mii de ani a trudit el pământul! Nu mă interesează secretele toposului inițial (așa-i zicea taică-meu, topos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Împărăția cerurilor, adică, să nu mai aibă o legătură cu Dumnezeu, încrezându-se în forțele proprii, ignorând mâna divină care binecuvântează munca fiecăruia. Interese personale și numai interese personale! Asta e rădăcina tuturor acțiunilor izvorâte dintr-un egocetrism feroce. Ah! Lepădarea de sine! Grea hotărâre, nu-i așa? Nu putem accepta pe aproapele nostru, să-l apreciem ca ceva mai presus decât noi! Sau nici măcar la egalitate! Și atunci unii se miră că apar conflicte ireparabile, când nici dintr-o parte
DESPRE COMPARAŢIE ŞI COMPETIŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364318_a_365647]
-
trecând pin neaflare Aflarea Unei căi de înălțare lângă zeu Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați și preoți preamăritori Beție, transă, potire,libație Revelație Tetrada și octogonul devenit apoi stelara cristelniță pentru noi Jurământ ritual Deprivare senzorială,izolare Lepădare de inutilul exercițiu al nimicniciei Purificare Înălțare Din peșteri, bordeie pe căile oculte ale Căii Lactee. către Suprem. HISTRIA Cetate de piatră, drum de piatră Neam de piatră Tăria pietrei spre nemurire revărsată Foșnet îmbătat de gânduri line Alunecă spre altar
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
încercat se roagă lui Dumnezeu ca un străin, dar, pe măsura răbdării lor se apropie de Dumnezeu, devenindu-i fiu adevărat”7. Calea apropierii de Dumnezeu nu poate fi alta, pentru Părinții filocalici, decât cea a încercărilor, a luptei, a lepădării și biruirii vrășmașului. Referindu-ne la cauzele încercărilor trebuie să menționăm faptul că există o pedagogie divină, în baza căreia încercările sunt necesare tuturor, pentru exercițiul duhovnicesc. „Încercarea - spune Sfântul Isaac Sirul - este de folos oricărui om... Cei ce se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]