395 matches
-
de o floare galbenă-mohorîtă. Dar chiliuțele sânt încă bune ca să se clocească în ele generații nouă, cari toate își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
niște modalități de intervenție vechi de secole 552), fierturi sau infuzii din ierburi contraceptive („băuturi stricăciose fătului din lăuntru”), administrate uneori în cadrul unor ritualuri tainice (ele își făceau datoria și omorau fătul în pântecele mamei - „uciderea fătului în pântece” -, provocau lepădatul ori chiar sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fericită, ca în Spiru Călin. Preocupat de realitățile sociale ardelenești, S. a ilustrat, în câteva nuvele, modul de formare și caracteristicile intelectualității românești din Transilvania. Elocventă este Budulea Taichii, în care se imaginează o biografie a lui Mihai, fiul lui Lepădat Budulea, lăutarul satului. Provenit din țărănime, răzbind în viață nu prea ușor, el își găsește un ideal în seriozitatea cu care își îndrumă poporănii, la fel ca și Popa Tanda din nuvela cu același titlu, a cărui mulțumire sufletească este
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
închisorii, destăinuite într-un lamento: „Dormiți temnicerilor, dormiți,/ Lăsați-ne dracului un ceas./ De chinul lanțurilor ne izbăviți/ Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas”. Instrumentul izbăvirii sale, ca și a patronului serafimilor osândiți, e spânzurătoarea: „«Vagabonzi, hoți, nebuni. Lepădații noroadelor./ Casa lor e temnița. Puneți lacăte bune fiarelor»./ Odată-poate cu înfriguratele zori vom sângera/ Și spânzurătorile ne vor ridica la cer”. Cântăreț al propriului martiriu, S. a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să dea accent liric și unor notații inspirate
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
celor șaptesprezece ani de existență N. iese sub îngrijirea unui comitet de redacție. Funcția de director au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan Mităr, Traian Petrică, Traian Mucuceanu, Cuzman Lăpădat, Adam Bulić. Temporar, funcția de secretar de redacție au îndeplinit-o Nicolae Roman și Cuzman Lăpădat. Revista are o pagină culturală care propune mai cu seamă scrieri literare (fie culte, fie populare), „completându-se” astfel golul produs de absența unei
NADEJDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan Mităr, Traian Petrică, Traian Mucuceanu, Cuzman Lăpădat, Adam Bulić. Temporar, funcția de secretar de redacție au îndeplinit-o Nicolae Roman și Cuzman Lăpădat. Revista are o pagină culturală care propune mai cu seamă scrieri literare (fie culte, fie populare), „completându-se” astfel golul produs de absența unei publicații literare propriu-zise. Nu există un articol-program din care să rezulte scopurile publicației. La capitolul poezie
NADEJDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
largă muncă de lămurire, atât cu fiecare om În parte, cât și prin ședințe, luminând problemele legate de noul fel de viață obștesc. (Ă). Petru Dumitriu sublinează stăruitor rolul de Îndrumător și sfătuitor al partidului, iar reprezentanții - Ion al lui Lepădat, Oprea sau Sârbu - sunt figuri deosebit de realizate. Iată Însă un amănunt a cărui dezlegare superficială constituie o scădere a nuvelei: la ședința de citire a proiectului de statut al gospodăriei colective, oamenii pun o serie de Întrebări (Ă). Acestor Întrebări
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Kant, J. Vrin, Paris, 1993, pp. 111-113. 25. Ibidem, p. 118. 26. Ibidem, pp. 119-121. 27. Ibidem, p. 124. Pentru o argumentare asemănătoare, vezi și Reiner Wimmer, „Funcția dublă a imperativului categoric în etica lui Kant”, traducere de G. Lepădat, în M. Flonta, H.-K. Keul, Filosofia practică a lui Kant, Polirom, Iași, 2000, pp. 174-189. 28. Vezi Ralf Ludwig, Der kategorische Imperativ. Eine Lese-Einführung, Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 1995, pp. 73-85, cu această concluzie la p. 85. 29. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să le cercetezi calea. 28. Toți sunt niște răzvrătiți, niște bîrfitori, aramă și fier, toți sunt niște stricați. 29. Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește." 30. "De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat." $7 1. Iată cuvîntul vorbit lui Ieremia din partea Domnului. 2. "Șezi la poarta Casei Domnului, vestește acolo cuvîntul acesta, și spune: "Ascultați Cuvîntul Domnului, toți bărbații lui Iuda, care intrați pe aceste porți, ca să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de câtva timp asupra lui o putere străină. Fără pricină îi făcuse fărâme, ca pe o oglindă, prezentul, toate fericirile de care se bucurase, dragostea cu ființa aceasta care se deșertase de viață și zăcea acuma ca o haină veche lepădată. Nici Ana nu fusese vinovată decât că l-a avut drag, și l-a desmierdat, și s-a bucurat de soare, de pădure, de toată lumea asta care, uneori, a fost așa de plină și de frumoasă. Înțelesese el că, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este folosit; În locul său călătorii preferă traversele de cale ferată, liniile mai dosnice și trenurile rămase În parcare. Nu e de mirare, deci, că Întreaga gară arată ca un câmp de luptă abandonat În grabă de infanteriști, cu mulți epoleți lepădați fie pe traverse, fie pe peron. Duhoarea pe care o degajă „epoleții” e atât de consistentă, Încât trece mult dincolo de perimetrul gării, ajungând la Râpa Galbenă, Piața Sfântul Spiridon, unde, Înconjurând măreața statuie a Independenței, cu steagul de bronz desfășurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
trag nădejde că veți recunoaște că noi nu suntem lepădați. 7. Totuși, ne rugăm lui Dumnezeu să nu faceți nimic rău, nu pentru ca să ne putem arăta noi înșine primiți, ci ca să faceți ce este bine, chiar dacă noi am trece drept lepădați. 8. Căci n-avem nici o putere împotriva adevărului, ci pentru adevăr. 9. În adevăr, ne bucurăm cînd noi suntem slabi, iar voi sunteți tari; și ne rugăm pentru desăvîrșirea voastră. 10. Tocmai de aceea vă scriu aceste lucruri, cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vînt; 27. ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpînire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. $10 1. Fraților, nu vreau să nu știți că părinții noștri toți au fost sub nor, toți au trecut prin mare, 2. toți au fost botezați în nor și în mare, pentru Moise; 3. toți au mîncat aceeași mîncare duhovnicească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
s-o știe tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfățișează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți. 11. El este "piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului." 12. În nimeni altul nu este mîntuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mîntuiți." 13. Cînd au văzut ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
spălat În multe ape... De acolo poate să-și rotească privirea, să mă caute. Nu mă vede, dar mă știe prin apropiere - așa-i Nora, ai zice că-i o soacră; cea cu ochi de acră. Iau din troscot morcovul lepădat și-l azvârl - am o precizie la chitit... Cade În ligheanul cu apă chiar În clipa În care femeia s-a Întors cu spatele. Nora simte, știe, mă știe. Se răsucește Încet, Încet, ar putea ține ochii Închiși, când ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine cunoscut, și aceea, a scăpat o întrebare alarmantă: dar, ce cauți, mata, la ora asta, printre noi? Nu știu. Atunci, de ce ai venit? N-am venit eu. Am fost sechestrat, din garaj, luat pe sus, dus în dubă și lepădat, aici, la ușa spitalului. Mi-au spus că sunt înghețat și beat. Dar, din câte văd, nu ești. Desigur că nu sunt. Suflă la mine. Lasă-ți ochii așa și privește încotro îți arăt eu. Îl pipăi pe la picioare, pe la
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se lipise în țurțuri de perii fluierelor. Sudoarea, îngroșată cu colb, îi brobona fruntea adăpostită sub o pălărie mică, ardelenească, foarte unsuroasă, și semănând cu tichia lui Mercur. Părea Hermes însuși, rătăcit prin nămoluri, cu caduceul rupt. - Tu ești, măi Lepădat! zise Pascalopol. Unde îi duceți? - D-apăi îi mânăm mai sus, la jgheaburi! - N-ați pierdut nici unul? - Ba nu, numai pe doi i-am lăsat la ocol, că-s răi tare, tunedracu-n pielea lor. Nu trag deloc la jug! - Să-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Spectacole a Universului, scârțâiau ușa de la intrarea în clădire grupuri din ce în ce mai subțiate de invitați întîrziați, desfășurîndu-se din fularele albe de mătase, cu capete prelungi și transparente ca sticla, refrișîndu-și florile de la butoniere, căpătând gaj, în schimbul pardesiilor lepădate, cîte-un jeton de culoarea tapetului parterului sau a celor două balcoane către care rulau deja imagini ale călătoriei întreprinse de Calomniator întru cutreierarea Pământului și în plimbarea ce-o avea de făcut pe el. La auzul celei de-a doua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru a căuta toaleta, părăsesc fotoliile și se trezesc blocați 40 DANIEL BĂNULESCU de obstacolul zidurilor transparente. Îi văd cum își presează nasurile de suprafața lor răcoroasă, aruncîndu-și în sus, către noi, cei rămași în afară, privirile lor de regn lepădat. În exteriorul cubului, necuprinși sub norul lui de cleștar, ne-am regăsit, nediminuați eu, terchea-berchea (adică invocatorul), prietena mea și necunoscuta lui. Prin pereții lipsă - de fapt, doar smulși și comprimați - ai fostei Săli de Cenaclu, zăresc, în exteriorul clădirii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
le întroneze în cerc. Păstrând deoparte cartea de neant sau lamele pentru surpriză, manevrîndu-le cu viteză variabilă, potrivită întețirii sau deșirării povestirii străinului. - ...În loc de asta - își reluă firul istorisirii necunoscutul -, m-am deșteptat într-un oraș București pândit, înjunghiat și lepădat pe marginea unui câmp cu mortăciuni... Dincolo de Hala Traian... Mai încoace de Institutul de Medicină Legală. Dublu dezorientat, cu privire la adresele la care îmi încredințasem colecțiile... Și într-un perimetru unde nu mai m-aș fi mirat să întîlnesc, galopând, sălbăticiuni
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
arheologic, formidabila sa dotare naturală, tenacitatea, intuiția artistică, înclinarea către răbdare, precum și frica de-a mai dormi noaptea, singur, în baracă, într-un loc reperabil adică, îl conduc spre minuni realizate în lucrul său. Din depozitul de sfărâmături împrăștiate și lepădate parcă în dușmănie pe câmp, Ulpiu reconstituie, lucrând noapte de noapte, o colecție nemaiîntîlnită de 29 de vase de cult, pentru care până și infatigabila Cosiția înțelege că va obține, pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
samănă întrucîtva cu cea a "Presei" din București - dar limba e îngrijită și înainte de toate foaia conține mai mult articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
locotenent-colonelul Traian Borcescu; acesta a fost menținut în funcție și după 23 august 1944. Biroul Personal a fost transformat în Secția a VII-a Personal, măsură justificată de mărirea numărului personalului și a lucrărilor lui. A fost condusă de Dumitru Lepădat, „un funcționar onest, care nu s-a compromis cu nimic în abuzurile lui Moruzov, păstrându-se tot timpul într-o rezervă demnă și cuminte”. Cu aceleași misiuni ca ale fostului birou, dar cu un volum de muncă mult mai mare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lor cu tot, fără să lase nici un fel de urme, exact ca frunza asta, nu am auzit decât foșnetul ei ca un țipăt imediat potolit, ca apoi să dispară privirilor noastre, amestecată cu lutul de pe talpă, ca să fie până la urmă lepădată undeva în noroiul greu al drumurilor, putrezind neștiută, îngroșând pământul acesta nesimțitor la asemenea lucruri, de parcă menirea lui este aceea de a aștepta mereu și mereu o altă primăvară, o altă înnoire a frunzelor. Oftă șuierător de parcă povara dealului care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la Al. Philippide. Infern în toate și pretutindeni: "Cât infern e în fiecare cuvânt / Îmi crapă zmalțul de pe dinți de fierbințeala lor, / Cât miraj / Cenușa Domnului e ghemuită / lângă fiecare" (Cât infern). Până și "în inima Ardealului", "îngeri negri plutesc lepădați", mișună "fluturi negri"; năuc, un câine negru aleargă pe "cumpăna dealului", pe "deasupra pământului", după "urma lui necunoscută"; "pământul e cu râie-n rădăcină", dealul "un pustiu de piatră". Nici urmă de mioritism! Neașteptată la vitalistul de mai înainte e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]