128 matches
-
cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă și de asemeni reprezintă o importanță zona de pasaj pentru cele migratoare. Dintre cele 41 de specii de mamifere înregistrate aici, 11 sunt protejate prin convenții internaționale. Există peste 979 de specii de lepidoptere înregistrate, iar cercetările entomologice recente realizate în Munții Măcinului au scos la iveală încă 14 specii noi pentru România și 3 specii noi pentru știință. Există 7 specii strict protejate de amfibieni iar toate cele 11 specii de reptile înregistrate
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special de lepidoptere (fluturi), precum unele specii eurosiberiene(Eudia Pavonica, Inochis io, Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
zborul și limitează abilitatea acestuia de a scăpa de prădători. Fiind atât de puternic colorat, camuflarea este dificilă. Alt exemplu de dicromatism sexual este vrabia albastră. Masculii sunt mai galbeni decât femelele, se pare ca efect a consumului unei larve lepidoptere care conține cantități mari de carotenoide și zeaxanthin. Această dietă rezultă într-un penaj de o culoare albastră dintr-o zonă invizibilă pentru ochiul uman a spectrului, dar vizibilă pentru femele. În alte cuvinte, deși ne par galbene aceste vrăbii
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis", 41 mm), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Arahnofauna este slab
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Geneza faunelor terestre" (titlul monumentalei sale lucrări, apărută în 1940) nu putea fi biogeografic explicată decât prin despărțirea continentelor actuale dintr-o masă continentală unică, conform ipotezei lui Alfred Wegener. În activitatea sa entomologică, s-a ocupat îndeosebi cu studiul lepidopterelor, alcătuind o colecție cu fluturi din jurul Clujului și Bucureștiului, și al coleopterelor, specialitatea sa de bază, alcătuind o colecție uriașă de micro-coleoptere la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris.
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și broaște, chițcani, șoareci, șopârle și șerpi, care ajunși în galeriile de cârtițe, nu mai
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
mesager al genei "dsx" permițând formarea a două izoforme, Dsx și Dsx, fiecare specifică unui sex. Aceste proteine funcționează ca factori de transcripție ce regulează expresia genelor responsabile de dezvoltarea somatică specifică fiecărui sex . La păsări și unele specii de Lepidoptere (fluturi) există un sistem similar celui XY/XX însă în oglindă, gonozomii fiind numiți în acest caz W și Z (sistem denumit „sistemul WZ de determinare sexuală”). În acest sistem sexul heterogametic este sexul feminin (gonozomii fiind WZ) iar sexul
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
oglindă, gonozomii fiind numiți în acest caz W și Z (sistem denumit „sistemul WZ de determinare sexuală”). În acest sistem sexul heterogametic este sexul feminin (gonozomii fiind WZ) iar sexul homogametic cel masculin (cu gonozomii ZZ). Mecanismul determinării sexuale la lepidoptere este încă incomplet cunoscut. Deși funcția genei "sxl" nu este conservată la "Bombyx mori", partea distală a cascadei de semnalizare dependentă de gena "dsx" este prezentă și are aceeași funcție ca și la Drosophila. Compoziția în gonozomi preponderentă este ZW
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de fluturi (având peste 110.000 de exemplare). În primăvara anului 1944, principele Aristide Caradja a depus spre păstrare colecția sa de lepidoptere Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Dulapurile conținând cutii etanșe, cu fețe din sticlă, și biblioteca marelui savant au ajuns la București la 14 iunie 1944 pe un afet de tun, din ordinul direct al ministrului apărării
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
biblioteca marelui savant au ajuns la București la 14 iunie 1944 pe un afet de tun, din ordinul direct al ministrului apărării naționale, generalul Constantin Pantazi, care a răspuns insistentelor solicitări ale profesorului Constantin Motăș. Această colecție cuprindea exemplare de lepidoptere capturate atât în România, cât și în China, India, America Centrală și de Sud. Intrarea armatei sovietice în România a dus la instalarea în conac a unui spital de campanie. În acei ani, soldații ruși au cărat cu sacul cărțile de
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
mai târziu Director al Bibliotecii Județene Gorj, Andrei Pătru, mai târziu avocat Baroul Gorj, etc. În anul 1972, Grădiștea face obiectul unui studiu, inițiat de Universitatea din Craiova prin profesorii universitari Ioan M. Stănoiu și Bogdan Bobirnac, asupra faunei de lepidoptere ( fluturi ) din Oltenia. La acest studiu a participat și profesorul de biologie de la Liceul Teoretic Grădiștea, Olaru Nicolae. Au fost semnalate următoarele specii noi pentru fauna Olteniei: Ochrostigma velitaris Hufn.,Drygnobia obliterata Esp., Hadaena gemina Hbn., Polyphaenis sericata Esp., Plastenis
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fi confundați cu moliile. Unele specii manifestă dicromism sexual: masculii pot avea benzi înguste mai închise la culoare. Familia cuprinde specii diurne, putând fi recunoscute după zborul haotic. Acești fluturi sunt răspândiți în regiunile neotropicale din America Centrală și de Sud . Lepidopterele din acestă familie se caracterizează prin faptul că lățimea capului este aproximativ aceeași cu cea a toracelui sau chiar mai mare. Antenele sunt pectinate și încovoiate la vârf, având aspect de cârlige sau croșete. Baza antenelor este înconjurată de fascicule
Hesperiidae () [Corola-website/Science/324774_a_326103]
-
toracelui sași mărească sau să-și micșoreze volumul în timpul respirației, circulației sângelui, etc. Protoracele este mai dezvoltat la insectele alergătoare, săritoare și săpătoare (blatide, ortoptere, unele coleoptere), în timp ce mezotoracele și metatoracele sunt mai dezvoltate la speciile bune zburătoare (odonate, himenoptere, lepidoptere, etc.). Pe torace se articulează organele de mers - picioarele și organele de zbor - aripile. Abdomenul constituie cea mai mare parte a corpului la insecte. Embrionar abdomenul este constituit din 12 segmente iar la adult numărul segmentelor se poate reduce la
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
de vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru. Unele dintre acestea au un bogat conținut de resturi fosile de arahnide, coleoptere, diptere, crustacee, miriapode sau hymenoptere, (micro)lepidoptere, reptile, pene de păsări, peri de animale. Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă "Strâmba", cunoscută ca fiind una din cele mai productive. Inițial chihlimbarul era colectat din aluviunile pâraielor, ca element remaniat în urma proceselor de alterare-dezagragare. Prima atestare
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); zvârlugă (un pește din specia "Cobitis taenia"); precum și un lepidopter din specia "Lycaena dispar" (fluture purpuriu). La nivelul ierburilor este semnalată prezenața mai multor plante rare cu specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță ("Triglochin palustris"), ghirin ("Suaeda maritima"), bălănică ("Puccinellia
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
toate speciile de Lamelibranchiate și Gasteropode din fauna României. Colecția de Arahnidae (păianjeni) este una din cele mai mari din țară; ea cuprinde exemplare din Dobrogea, Moldova și Bucovina. Dintre insecte, cele mai mari colecții sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere și Neuroptere. Coleopterele numără peste 50.000 de exemplare și familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae și Scarabeidae. Colecția de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, numără peste 14.000 de exemplare, conținând aproape toate speciile
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
german. El a fost autorul "Sammlung Europäischer Schmetterlinge" (1796-1805), o lucrare fundamentală a entomologiei. Hübner a fost autorul lucrării "Sammlung Europäischer Schmetterlinge" (1796-1805), o lucrare fundamentală în domeniul entomologiei. El a fost unii dintre primii specialiști care a lucrat pe lepidopterele din Europa. El a descris câteva specii noi, cum ar fi "Sesia bembeciformis" și "Euchloe tagis", multe dintre ele fiind specii comune. De asemenea, el a descris multe alte noi genuri și specii. El a fost designer și gravor și
Jacob Hübner () [Corola-website/Science/329450_a_330779]
-
cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); și pești: avat ("Aspius aspius"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), petroc ("Gobio kessleri") sau boarță ("Rhodeus sericeus amarus"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter, un fluture din specia "Cucullia mixta". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares nogelii" și "Erannis ankeraria"; precum și un coleopter din specia "Cerambyx cerdo" (croitorul mare al stejarului). Printre speciile floristice protejate se află capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria"), sisinel ("Pulsatilla grandis"), stânjenel ("Iris aphylla
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). În vecinătatea sitului se află
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis", "Scolitantides orion", "Melitaea cinxia", "Melitaea phoebe", "Melitaea trivia", "Melitaea didyma", "Neptis sappho", "Boloria euphrosyne", "Iphiclides podalirius" (coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]