510 matches
-
ce doresc în continuare bietelor animale traiul infernal și haotic de pe străzi sunt de fapt marii lor dușmani". El a subliniat: Da' pentru dreptul oamenilor de a prelua în casa lor 1, 2, 3 câini de pe stradă. Cu vaccin, carnet, lesă și mai ales șampon. Restul, exact aceeași soartă ca la Paris".
Radu Tudor: Cine sunt marii dușmani ai "bietelor animale" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72365_a_73690]
-
Covrig Roxana Actrița Nuami Dinescu a fost scuipată pe stradă de un trecător. Motivul a fost că actrița, cunoscută drept "Tanța", avea în lesă un câine de rasă comună. “Acum o oră, am ieșit cu Lala - cățel de 5 kg, adunat dintr-un câmp, aruncată tot de oameni. Un tânăr pe bicicletă, trece pe lângă mine, pe Calea Dorobanți și mă scuipă. Vă place? Vi
Tanța, scuipată pentru un maidanez by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72432_a_73757]
-
când se dovedesc a fi și mincinoși, și ticăloși, și manipulatori și n-o să fie nici vedete. Remus Cernea: Am demonstrat public că sunt adeptul unui dialog civilizat și cât mai orientat spre argumente. Mircea Badea: Aia cu presa are lesă, aia cu bannerul ăla uriaș la care mă uit eu și pe care îl susțin foarte mulți oameni, aia e de un porc inimaginabil, acum vă spun în limbaj ecologist, e de un porc gras, slinos, puturos. Remus Cernea: Vedeți
Dialog aprins între Badea și Cernea. "E de un porc gras, slinos, puturos" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71576_a_72901]
-
două luni de vară. A fost iubire la prima vedere, a fost coup de foudre, a fost suprafața care implică stilul, forma, fardul, Berlinul frumos, pus ca pudra deasupra Berlinului adevărat: case, grădini imense, fete blonde cu dogi mari în lesă, blazați, total absenți la lătrăturile isterice ale celor fără pedigree, mese pe stradă cu domni civilizați citind ziarele sau cu familii doldora de copii, toți vorbind în cor italienește. O farfurie cu pizza ocupă o jumătate de masă; femeile germane
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
știa despre ea mai multe decât el: cum îmbătrânise, care fuseseră ultimele ei cuvinte. Gândul îl făcea să se simtă vinovat, ca și cum o abandonase, cerând unui străin să și-o amintească. Câteva zile mai tâziu, în timp ce Anna vă punea câinelui lesa, o întrebă: - Avea obiceiul să întârzie sau era punctuală? - Poftim? Cum adică? - Mama... dac-ar fi să-i descrii obiceiurile, era punctuală sau nu? - Întârzia întotdeauna. Era la fel și când erai mic, nu-i așa? - Ce culoare prefera? Își
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
senzație pe care ți-o accentuau cei câțiva norișori de pe cer, răsuciți ca niște litere arabe. Dacă nu erai din partea locului n-ai fi știut să-i descifrezi. Agitându-se prin curte, Patru organiza grupurile de vânători. Ogarii scânceau în lesă plini de nerăbdare și toți cei prezenți simțeau un fior inexplicabil. Kalina îl recunoscu printre participanți pe Genti, sau francezul, cum i se mai zicea pentru că studia la Paris. Venise singur. Iar dintre numerele importante erau prezenți Șapte și Nouă
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
say you didn't want that/Folder of receipts” (Credeam că te-am auzit/Spunând că nu vrei acel/Dosar cu facturi); 9. ”You say the leash word/And I'm no longer obsessed/With sniffing cat butt” (Spui cuvântul lesă/Și eu nu mai sunt obsedat/Să miros fundurile pisicilor); 10. ”Just when you thought I/ Could not sleep closer to you/You were wrong again” (Tocmai când te gândeai că eu/ Nu pot dormi aproape de tine/ Te înșelai încă
Zece poeme haiku scrise de câini by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65073_a_66398]
-
la o terasă, când vede pe stradă o procesiune de înmormântare foarte neobișnuită. Un sicriu negru mare era urmat la câțiva pași de un alt sicriu negru mare. Între sicrie mergea un bărbat solitar, cu un câine pitbull ținut în lesă. În spatele lor mergeau înșiruiți aproximativ 200 bărbați. În întregul cortegiu, nici o femeie. Privitorul nu și-a putut stăpâni curiozitatea. S-a apropiat de bărbatul care ducea câinele și l-a întrebat: - Domnule, știu că este un moment nepotrivit să vă
Bancul Zilei: Ce fac 200 de bărbați la înmormântarea soacrei și soției by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63710_a_65035]
-
cu un univers aparte. Volumul al II-lea, la rândul său, este rezervat publicisticii literare, reprezentate de Gulliver în Țara Nimănui (1994), însoțit de un Appendix conținând cinci texte nepublicate în volum, și interviurilor găzduite în substanțiala culegere Câinele în lesă (2004). Astfel alcătuită, ediția configurează un profil reprezentativ al povestitorului și publicistului, criteriile selecției fiind deopotrivă valorice și morfologice. Au fost lăsate în afara ediției, pe de-o parte, texte conjuncturale, datate (căci este o ediție de autor, nu una critică
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
dezordine artistică, găseai, pe sub scaun sau pe sub masă, albume sau fotografii din opera lui De Chirico sau Dali. Una din acestea îl reprezenta pe divinul Salvador ieșind dintr-un metrou parizian însoțit de un scons și un furnicar ținuți în lesă... Răsucite în sus, mustățile lui Dali sfidau cerul. Ochii ațintiți spre turnul Eiffel, așijderea... Mihai Ursachi contempla această poză, fie stînd în jilțu-i verde într-o atitudine napoleoniană, fie plimbîndu-se prin cameră în ritmul sincopat al muzicii lui Wagner. Încălțat
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
lustruite, asculta fragmente din Aurul Rinului sau din Walkiria, cu bărbia ridicată cu semeție în aer, lovind ritmic tocurile de dușumea. Mihai Uraschi își însușise bine lecția daliniană. Uneori, cînd îl întîlneam în Piața Unirii, aveam impresia că duce în lesă într-adevăr un furnicar sau un alt animal exotic. Mersul său era țeapăn. Afectat. Vorbele foarte bine regizate. Scopul suprem al promenadei sale delimitate strict de cîteva străzi centrale era acela de-a sfida gustul comun... Cînd se îndrepta spre
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
povestea, filmul privește discontinuitățile ca părți ale unui întreg nerevelat. Filmul se alcătuiește din fărâme. Ele există și separat, fiecare cu micul său univers insignifiant, însă, reunite, toate aceste infinitezimale, o gumă de mestecat, o cutie ruginită, o mașină, o lesă, o fisură în asfalt etc., generează un story care camuflează astfel invizibilul traseu destinal. Construită de o manieră digresivă, părând că se îndepărtează de subiect cu fiecare nou punct adăugat listei de nimicuri, de fapt, narațiunea filmică se încheagă, iar
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
continuă criticile la adresa Puterii, susținând că "nocivitatea PSD" a fost desăvârșită și că nicicând nu a văzut atâta impertinenta la adresa justiției, cum a văzut în ultimele două zile. "Scaunul lui Ponta depinde de dragii săi baroni care îl țin în lesă. Sunt aceiași baroni care țin țară în sărăcie pentru că așa e mai usor de controlat. PSD este cel mai nociv partid din România iar Victor Ponta a reușit să desăvârșească nocivitatea PSD. Nicicând nu am văzut atâta impertinenta și tupeu
PSD-ul lui Ponta, acuzat că e mai corupt decât cel al lui Năstase by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31173_a_32498]
-
ca botul unui cățeluș de-o zi încă orb Ne jucăm și noi - le șoptesc și mă prefac că m-ascund Pe mine cineva m-arată cu degetul și mă crestează ca pădurarul copacii Cineva încearcă să mă prindă în lesă ca pe-o iapă albastră în vis iar pe mare cît vezi cu ochii sînt numai pești argintii obsceni cu burta albă în sus - nimeni nimic plumbul s-a lăsat în tălpi nimeni nimic Împotriva dorinței ceva s-a sfîrșit
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
de cauze mai bune să li se ușureze animalul drept în mijlocul trotuarului! Mărturisesc a mă fi lăsat fascinat o clipă de privirea lor poetic arucnată departe, în zări azurii, contrastînd frapant cu treaba mică sau mare făcută de tovarășul în lesă... Abia aștept, în această privință, aderarea și - vorba domnului președinte, mai ales integrarea, care, după cum nici "iarna nu-i ca vara", nu-i totuna cu aderarea - la UE, în țările căreia, am auzit, există servicii ale primăriilor urbane care colecționează
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
periculos pentru poezie decât îmblânzirea și disciplina, iar ca un citat aproximativ dintr-un citat incert, adică ce îmi amintesc eu dintr-o amintire a bunicului, pot să adaug și formularea «ca să ucizi poezia e destul s-o pui în lesă»” (pp. 141 - 142). Cam așa și cu Toate bufnițele, care e un roman cu subiect volatil în cel mai înalt grad: e de-ajuns să-i aplici o grilă rigidă pentru a-l sufoca. Chiar denunțarea convenției manuscrisului găsit (de
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
cuminte. Să-l pun să umble în patru labe în fața mea și cu coada de drac să-l pleznesc dulce peste fese. După ce l-am îngenuncheat astfel, ca pentru a-i reda o parte din demnitatea pierdută, să-i dezleg lesa, să-l invit să se așeze, să-i permit să-și aprindă o țigară și să stăm de vorbă ca doi amici. Să batem palma. Oh, muză! F.I.” Nu caracterul insistent convențional mă pune pe gânduri (în fond, Viețile paralele
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
-aș! Inclusiv de buchet, la care nici nu mă gândisem: era comandat, preparat, foarte drăguț! M-au enervat toți cu sfaturile, sugestiile și rugămințile, mai ales că întârziasem la primărie: - noi voiam să mergem acolo pe jos, cu cățeii în lesă: “Nu se poate, că am întârziat și dă-i dracu’ de căței, că strică treaba...” - vară-mea voia insistent să facem o poză pe trepte, între tufele de plante decorative. Eu nu voiam. Rezultat: am făcut poză pe trepte, între
De ce sunt miresele isterice – episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18581_a_19906]
-
chiar dacă trupul fierbinte al Dianei îl ispitea atât de mult. Atâta doar că, foarte curând, imaginea soției sale, păstrată sub pleoapele strânse cu disperare, a fost înlocuită de aceleași frânturi fugitive ale unor lanuri de porumb, câini trăgând puternic de lesă, fotografii și hârtii ce-l asaltaseră pe drumul spre spital... "Nu, nu se poate! Nici nu mai țin minte dacă tânăra aceea a decedat ori este în viață. Avea urme de mușcături în genul celor văzute la fetița asta, Iuliana
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
apropiat de țarc și în timp ce-și sărutau cățelușii, pe care îi purtau cu dragoste în brațe, cu ochii injectați de pofte arătau spre noi: ”eu îl vreau pe acela, spuse o doamnă trupeșă, care avea un ogar în lesă, ce zici Nero, îl cumpărăm?” Nero era dulăul, un ham al acestuia o determină pe doamnă, să strige stăpânului: ”dă-mi-l!”. A fost sentința de condamnare la moarte, cuțitul a pătruns fără milă în beregata, din care ieșeau țipete
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
-Nu! -De ce? -Din teamă. Mi-a fost frică, să nu mă alunge de aici și să ajung pe drumuri. -E capabil de asemenea mârșăvie? -Acum da. Până să se însoare cu Măriuca, era un om deosebit. Acum este în lesă, face, doar ce îi spune ea. -Au copii împreună, tot îi este teamă? -Da, pentru că ea îl amenință, că se debarasează de el și-l va arunca în stradă, acolo unde l-a găsit. Lui Victor îi este frică de
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moină de gânduri -,Cocorii se rup în stol de ... XVIII. VIS URÂT, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea că plouă, deși toamna Era jos, în beci, și-aștepta iarna. Prima oară m-am uitat la lună. Fiara-n ochii mei cerca să spună Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Păi atunci să vii tocmai la vară! Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit. Mintea lor, pesemne,-a asfințit; Poate astea toate-au fost un vis. Citește mai mult A venit la curtea mea asearăO nălucă-n lesă cu o fiară.Se făcea că plouă, deși toamnaEra jos, în beci, și-aștepta iarna.Prima oară m-am uitat la lună.Fiara-n ochii mei cerca să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
-Nu! -De ce? -Din teamă. Mi-a fost frică, să nu mă alunge de aici și să ajung pe drumuri. -E capabil de asemenea mârșăvie? -Acum da. Până să se însoare cu Măriuca, era un om deosebit. Acum este în lesă, face, doar ce îi spune ea. Citește mai mult Cinci zile mai târziu Andrei era în camera din pensiune împreună cu Violeta. Discuția a devenit aprinsă în momentul în care, bărbatul i-a spus că:-Pentru a duce o viață normală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
-Nu!-De ce?-Din teamă. Mi-a fost frică, să nu mă alunge de aici și să ajung pe drumuri.-E capabil de asemenea mârșăvie?-Acum da. Până să se însoare cu Măriuca, era un om deosebit. Acum este în lesă, face, doar ce îi spune ea.... XXII. CĂLATORIE NETERMINATĂ III, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016. -Nu voi spune la nimeni. Oare, de ce cred eu, că ești excrocată? -Pentru că așa simt și eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]