344 matches
-
perioada post-sovietică. Împărțirea de tipul urban/rural a fost parțial suprapusă clivajului economic tradițional stânga/dreapta. Numeroase clivaje explică diversitatea ideologică a partidelor politice. De fapt, acest clivaj ar putea fi denumit independența, dar acest fapt nu e suficient. Pentru letoni era vorba la început de lupta contra Moscovei întrucât centrul și periferia sunt concepte sociale și politice, nu numai geografice. Centrul deține toate resursele politice și economice, și dirijează orice comunicare și luare de decizie în societate. De obicei, periferia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
manifesta pe parcursul relației Letoniei cu Moscova, care controla principalele resurse economice și politice ale Uniunii Sovietice. Moscova nu numai că trebuia să aprobe toate deciziile, dar avea de asemenea proprii săi reprezentanți în Letonia. Prima funcție revenea de obicei unui leton, dar era mereu controlat de oficiali numiți de Moscova, care vegheau ca politicile partidului Comunist al Uniunii Sovietice să fie implementate fără nici o discuție. Este adevărat de asemenea că în alte domenii majore de activitate industria, economia, ideologia pozițiile dominante
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
oficiali numiți de Moscova, care vegheau ca politicile partidului Comunist al Uniunii Sovietice să fie implementate fără nici o discuție. Este adevărat de asemenea că în alte domenii majore de activitate industria, economia, ideologia pozițiile dominante n-au fost ocupate de letoni, ci mai curând de persoane care veniseră în republică după al Doilea Război Mondial. Când noi sectoare economice au fost dezvoltate și uzinele construite, accentul n-a fost pus pe interesele periferiei (Letonia), ci pe acelea ale centrului (Moscova). Aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
său drept de a decide. Acesta a fost detonatorul unor activități populare mai importante, al căror rezultat a fost apariția Deșteptării Naționale. Noi relații s-au stabilit intre partidul comunist care era la guvernare și vasta mișcare populară, Frontul Popular Leton. La fel ca în celelalte două republici baltice și în țările Europei Centrale și Orientale, în Letonia începuse un lung proces de negociere între partidul comunist și opoziție 11. În 1988 erau trei forțe politice importante în Letonia: Partidul Comunist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
La fel ca în celelalte două republici baltice și în țările Europei Centrale și Orientale, în Letonia începuse un lung proces de negociere între partidul comunist și opoziție 11. În 1988 erau trei forțe politice importante în Letonia: Partidul Comunist Leton (LKP), Frontul Popular Leton (LTF) și Mișcarea Letonă de Independență Națională (Latvijas Nacionălăs Neatkarības Kustiba, LNNK), care făcea parte din LTF. Crearea LNNK, în vara lui 1988, a constituit pasul următor în procesul de responsabilizare politică a populației. LNNK se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
celelalte două republici baltice și în țările Europei Centrale și Orientale, în Letonia începuse un lung proces de negociere între partidul comunist și opoziție 11. În 1988 erau trei forțe politice importante în Letonia: Partidul Comunist Leton (LKP), Frontul Popular Leton (LTF) și Mișcarea Letonă de Independență Națională (Latvijas Nacionălăs Neatkarības Kustiba, LNNK), care făcea parte din LTF. Crearea LNNK, în vara lui 1988, a constituit pasul următor în procesul de responsabilizare politică a populației. LNNK se opunea regimului sovietic, acuzat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
următor în procesul de responsabilizare politică a populației. LNNK se opunea regimului sovietic, acuzat în mod deschis de ocuparea Letoniei și predica separarea de Uniunea Sovietică. LTF a susținut independența Letoniei față de Uniunea Sovietică, în timp ce Frontul Internațional al Muncitorilor SSR leton (Interfront) era pentru menținerea URSS. Pentru prima dată, acest clivaj a fost instituționalizat la alegerile Consiliului Suprem al SSR leton, la 18 martie 1990, când, pentru prima dată, s-a permis partidelor să participe la competiția politică pentru mandate parlamentare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și predica separarea de Uniunea Sovietică. LTF a susținut independența Letoniei față de Uniunea Sovietică, în timp ce Frontul Internațional al Muncitorilor SSR leton (Interfront) era pentru menținerea URSS. Pentru prima dată, acest clivaj a fost instituționalizat la alegerile Consiliului Suprem al SSR leton, la 18 martie 1990, când, pentru prima dată, s-a permis partidelor să participe la competiția politică pentru mandate parlamentare. Frontul Popular Leton a obținut 131 mandate, din 201, în Consiliul Suprem. Frontul Internațional, 59 și candidații independenți, 8. Miza
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru menținerea URSS. Pentru prima dată, acest clivaj a fost instituționalizat la alegerile Consiliului Suprem al SSR leton, la 18 martie 1990, când, pentru prima dată, s-a permis partidelor să participe la competiția politică pentru mandate parlamentare. Frontul Popular Leton a obținut 131 mandate, din 201, în Consiliul Suprem. Frontul Internațional, 59 și candidații independenți, 8. Miza companiei preelectorale de la mijlocul anilor 1990 era de a ști dacă Letonia trebuia să rămână în Uniunea Sovietică sau să se separe de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
găsesc două comunități distincte de limbă letonă și de limbă rusă. Prin urmare, se acordă mai multă atenție clivajului etnic în calitate de manifestare a centrului și a periferiei. Acest conflict reflecta luptele din trecut și conflictele existente între interese importante. Specialistul leton Leo Dribins a scris că identitatea unei minorități etnice poate fi conservată doar dacă membrii acestei minorități au dreptul de a vorbi propria lor limbă în interiorul comunității lor, de a primi educația în limba lor maternă, de a se reuni
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
adăugăm că trecerea de la o economie centralizată la o economie de piață liberă a generat probleme semnificative pentru rusofoni, din care o proporție importantă lucra în complexele industriale militare. Factorii sociali și deteriorarea condițiilor de viață au influențat relațiile etnice. Letonii voiau să-și consolideze identitatea prin intermediul legilor care determinau cetățenia, folosirea limbii letone și reforme ale sistemului de învățământ al țării. Aceasta a întâlnit opoziția minorităților etnice ale căror membre simțeau că interesele le erau amenințate. Este adevărat că una
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Este adevărat că una dintre politicile directoare ale regimului sovietic a fost o intensă politică de rusificare. Imigranții slavi orientali, provenind din Rusia, Ucraina și Bielorusia mergeau în număr mare spre Letonia. În 1935, mai mult de 75% dintre rezidenții letoni erau letoni, dar în 1989, acest procentaj scăzuse la 52%. Dacă ocupația sovietică ar fi continuat câțiva ani în plus, ar fi devenit o minoritate în propria lor țară. Coexistența și competiția dură dintre Frontul Popular Leton, Frontul Internațional si
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
că una dintre politicile directoare ale regimului sovietic a fost o intensă politică de rusificare. Imigranții slavi orientali, provenind din Rusia, Ucraina și Bielorusia mergeau în număr mare spre Letonia. În 1935, mai mult de 75% dintre rezidenții letoni erau letoni, dar în 1989, acest procentaj scăzuse la 52%. Dacă ocupația sovietică ar fi continuat câțiva ani în plus, ar fi devenit o minoritate în propria lor țară. Coexistența și competiția dură dintre Frontul Popular Leton, Frontul Internațional si Partidul Comunist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
75% dintre rezidenții letoni erau letoni, dar în 1989, acest procentaj scăzuse la 52%. Dacă ocupația sovietică ar fi continuat câțiva ani în plus, ar fi devenit o minoritate în propria lor țară. Coexistența și competiția dură dintre Frontul Popular Leton, Frontul Internațional si Partidul Comunist Leton au creat un anumit fundament pentru emergența sistemului multipartid. La începutul anilor 1990, multe dintre partidele care existaseră înainte de al Doilea Război Mondial au reapărut (Uniunea Fermierilor Letoni, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dar în 1989, acest procentaj scăzuse la 52%. Dacă ocupația sovietică ar fi continuat câțiva ani în plus, ar fi devenit o minoritate în propria lor țară. Coexistența și competiția dură dintre Frontul Popular Leton, Frontul Internațional si Partidul Comunist Leton au creat un anumit fundament pentru emergența sistemului multipartid. La începutul anilor 1990, multe dintre partidele care existaseră înainte de al Doilea Război Mondial au reapărut (Uniunea Fermierilor Letoni, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat de Centru). Mai ales înainte de alegerile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și competiția dură dintre Frontul Popular Leton, Frontul Internațional si Partidul Comunist Leton au creat un anumit fundament pentru emergența sistemului multipartid. La începutul anilor 1990, multe dintre partidele care existaseră înainte de al Doilea Război Mondial au reapărut (Uniunea Fermierilor Letoni, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat de Centru). Mai ales înainte de alegerile din 1993, manifestația dominantă a clivajului dintre centru și periferie rezidă în atitudinile privind cetățenia și determinarea celor care trebuiau să fie deținătorii acestei cetățenii. Era perioada primelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Forțele de dreapta, dimpotrivă, sunt acelea care furnizează garanții ale grupurilor care asigură condiții de viață acceptabile pentru alții. În această epocă, în mod special a fost important felul în care partidele priveau problema existenței cotelor anuale pentru naturalizarea noncetățenilor letoni, ca și atitudinea față de repatrierea noncetățenilor și toată chestiunea decolonizării. De o importanță similară erau chestiunile privind statutul persoanelor născute în Letonia și existența sau absența altor privilegii ale cetățeniei. Pe baza acestor criterii, structurile politice de dreapta includeau Uniunea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Acestea două au propus politici de repatriere, dar niciuna nu a prezentat mecanisme concrete de punere în aplicare a acestui proces. Printre partidele de dreapta figurau de asemenea Partidul Pământul "Mara" Partidul Mișcarea Letonă de Independență Națională și Uniunea Fermierilor Letoni. Unele dintre aceste partide de exemplu Partidul și Uniunea Anticomunistăerau partide mici, fără nicio influență în societate. Nici unul dintre ele n-a fost reprezentat în parlamentul leton. Partidele care au fost definite ca partide de centru includeau Partidul Democrat de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asemenea Partidul Pământul "Mara" Partidul Mișcarea Letonă de Independență Națională și Uniunea Fermierilor Letoni. Unele dintre aceste partide de exemplu Partidul și Uniunea Anticomunistăerau partide mici, fără nicio influență în societate. Nici unul dintre ele n-a fost reprezentat în parlamentul leton. Partidele care au fost definite ca partide de centru includeau Partidul Democrat de Centru, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat Leton al Muncii etc. Pe partea stângă a scenei politice se situau Uniunea Politică Armonia în Letonia și Renașterea Economiei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și Uniunea Anticomunistăerau partide mici, fără nicio influență în societate. Nici unul dintre ele n-a fost reprezentat în parlamentul leton. Partidele care au fost definite ca partide de centru includeau Partidul Democrat de Centru, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat Leton al Muncii etc. Pe partea stângă a scenei politice se situau Uniunea Politică Armonia în Letonia și Renașterea Economiei. Orientarea lor de stânga a fost exprimată prin intenția de a acorda cetațenie tututror persoanelor născute în Letonia. Organizațiile cele mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Letonă de Independență Națională (TB/LNNK). La alegerile parlamentare din 1998, un referendum simultan a fost organizat cu privire la modificările pentru liberalizarea legii asupra cetățeniei. TB/LNNK a obținut 14,65% dintre voturi și 17 din 100 de locuri în parlamentul leton. O situație simultană exista înaintea alegerilor parlamentare din 2002, dar de această dată, TB/LNNK s-a descurcat mai puțin bine. Partidul popular a prezentat un program simultan asupra chestiunilor esențiale, la fel ca Partidul Noii Ere, constituit cu puțin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Totuși, acest prag n-a reușit să pună capăt fragmentării politice. Mai multe partide care iși dispută valorile acelorași voturi aceluiași electorat au apărut, de exemplu, pentru Patrie și Libertate și Mișcarea Letonă de Independență Națională. Amândouă aveau ca țintă letonii și programele lor erau foarte asemănătoare. Sistemul de scrutin proporțional ajută reprezentații diverselor minorități și în special minorităților etnice să obțină locuri în parlament și să-și obțină propriile lor facțiuni. Partidele care reprezintă minoritatea rusofona s-au reunit. Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
programele lor erau foarte asemănătoare. Sistemul de scrutin proporțional ajută reprezentații diverselor minorități și în special minorităților etnice să obțină locuri în parlament și să-și obțină propriile lor facțiuni. Partidele care reprezintă minoritatea rusofona s-au reunit. Partidul Socialist Leton, Miscarea Drepturilor Egale și Partidul Armoniei Populare, partide care susțin interesele minorității etnice și lingvistice ruse, au fuzionat într-o mișcare numită Pentru Drepturile Omului într-o Letonie Unită (PCTVL). La alegerile din 2002, aceasta structură a obținut o reprezentare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reprezentare semnificativă în parlament 25 din 100 de locuri ale Camerei. Dar puțin după alegeri, uniunea PCTVL s-a divizat în două partide Partidul Armoniei Populare și PCTVL. Partidele din PCTVL au pretins să reprezinte toată populația Letoniei, inclusiv etnicii letoni. Totuși, chestiunea naționalității a fost rațiunea principală a acestei alianțe și pornind de la aceasta alianța s-a definit. PCTVL a căutat mereu să promoveze principiile egalității universale, punând accentul pe problemele care asigurau susținerea electoratului rusofon. Aceste probleme priveau cetățenia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limbii letone și a limbii ruse. Astfel, de exemplu, PCTVL a cerut ca în teritroriile unde rusa este limba maternă a cel puțin 20% dintre rezidenții locali, rusa să fie limba oficială a conducerii locale. Rezultatul a fost ca electoratul leton și populația în general au considerat PVCTL ca o structură care apăra doar pentru ca electoratul rus să se îndrepte rapid către această mișcare. Cele trei partide din PCTVL sunt destul de diferite și au existat divergențe asupra unor subiecte precum adeziunea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]